Ineficiența energetică a clădirilor reprezintă una dintre cauzele majore ale sărăciei energetice, pe lângă costurile ridicate cu energia și veniturile reduse ale populației. Datele arată că starea locuințelor în România se degradează tot mai mult. Situația este mult mai nuanțată în mediul rural unde, conform experților din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), programe naționale de renovare a clădirilor au lipsit complet până acum. De aceea, creșterea eficienței energetice a clădirilor, prin programe ample de renovare, reprezintă o prioritate pentru reducerea poverii facturilor la energie și accesul cetățenilor la locuințe care să asigure un confort termic mai bun. De altfel, Directiva privind eficiența energetică cuprinde dispoziții pentru statele membre privind acordarea de prioritate măsurilor de eficiență energetică și de renovare a clădirilor în rândul grupurilor afectate de sărăcie energetică și al altor categorii vulnerabile.
„Statele membre pun în aplicare scheme de obligații în materie de eficiență energetică, măsuri de politică alternative sau o combinație a acestora, ori programe sau măsuri finanțate dintr-un fond național pentru eficiență energetică, cu prioritate, dar nu exclusiv, în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili, al persoanelor din gospodării cu venituri mici și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale”, prevede Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică din 13 septembrie 2023.
Actul normativ menționat introduce pentru prima dată o definiție comună a sărăciei energetice la nivelul UE. Ineficiența energetică a clădirilor este prevăzută drept una dintre cauzele principale ale sărăciei energetice. Conform definiției europene, sărăcia energetică reprezintă „lipsa accesului unei gospodării la servicii energetice esențiale, acolo unde astfel de servicii asigură niveluri de bază și standarde decente de trai și de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, apă caldă, răcire și iluminat, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice. Această lipsă este cauzată de o combinație de factori, printre care se numără cel puțin inaccesibilitatea prețurilor, insuficiența venitului disponibil, cheltuielile ridicate cu energia, precum și eficiența energetică scăzută a locuințelor”.
De asemenea, statele membre trebuie să evalueze ponderea sărăciei energetice în planurile naționale privind energia și clima, luând în considerare indicatorii următori:
(a) incapacitatea de a încălzi suficient de bine locuința;
(b) restanțele la facturile pentru utilități;
(c) populația totală care trăiește într-o locuință cu acoperiș spart, cu pereți, podele sau fundație cu igrasie sau cu ferestre sau podele putrezite;
(d) rata riscului de sărăcie.
Statele membre au obligația de a actualiza planurile naționale privind energia și clima până în iunie 2024.
Aproximativ 1 din 8 gospodării din România are probleme serioase privind locuința
În România, parcul imobiliar este învechit și ineficient din punct de vedere energetic, ceea ce conduce la pierderi mari de energie și la necesitatea unui consum ridicat pentru asigurarea unor temperaturi confortabile în interior, ceea ce se reflectă în facturi.
România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 și 1990, fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, „unele dintre acestea prezentând deficiențe structurale, o parte dintre acestea având puține (sau deloc) lucrări de întreținere după zeci de ani de utilizare”, se arată în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Dacă în mediul urban, circa 8% dintre locuințe au fost renovate până în 2020, în mediul rural procentul este de doar 3%, potrivit datelor cuprinse în acest document.
Mai mult, la nivel național aproximativ una din opt gospodării (13,1%) se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind calitatea locuinţei, arată datele cuprinse în ancheta „Condițiile de viață ale populației din România (2022)” publicată de Institutului Național de Statistică (INS) în toamna acestui an. Procentul este în creștere față de anul anterior.
Printre cele mai frecvente probleme care afectau calitatea locuirii în 2022 se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre, semnalate de 59,1% dintre gospodăriile care au raportat deficiențe. Acest indice de percepție semnalează o evoluție negativă a situației. O bună izolare termică a anvelopei clădirii este esențială pentru asigurarea unui consum eficient al energiei și a unui mediu ambiant confortabil.
Gospodăriile din mediul rural, cele mai afectate
În mediul rural situația este mai gravă decât în urban, unde procentul celor care au raportat deficiențe ale locuinței este mai mare. 72,1% din gospodăriile rurale care au semnalat locuințe inadecvate au raportat probleme privind deteriorarea tocurilor de ferestre, pereților sau podelelor în 2022. „Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderența caselor individuale în localităţile rurale”, notează INS. În alte cuvinte, este un indicator al imposibilității investițiilor în lucrări de întreținere, consolidare și eficientizare a locuințelor din partea proprietarilor. Procentul a crescut față de anul precedent, când a fost de 62,4%. Comparativ, în mediul urban ponderea gospodăriilor cu astfel de probleme a fost de 42% în 2022, în creștere față de anul anterior (35,2%).
Alte probleme majore ce afectează calitatea locuirii în România sunt igrasia (39,6% dintre gospodăriile cu deficiențe) și scurgerile prin acoperiș sau pereți (25,9%), procentele fiind în scădere în 2022 față de 2021, conform datelor cuprinse în rapoartele INS.
De asemenea, 1 din 3 gospodării (33%) cu deficiențe a apreciat că una dintre problemele ce afectează calitatea locuirii este lumina insuficientă, procent în creștere față de anul precedent (31%). Ponderea acestora este semnificativ mai mare în mediul urban (51,8% dintre gospodăriile cu deficiențe) față de rural (18,8%).
„Percepția că o casă este prea întunecată poate rezulta din lipsa a două tipuri diferite de iluminat – naturale sau artificiale - a căror lipsă poate fi și suprapusă. (...) Pe de altă parte, o gospodărie poate folosi intenționat mai puțin iluminat artificial pentru a reduce costurile energiei, locuind într-o casă mai întunecată. Acest lucru poate fi legat de soluții de iluminat ineficiente care contribuie semnificativ la creșterea facturilor la energie și la dificultatea de a le asigura înlocuirea cu soluții mai eficiente”, se arată în raportul „Sărăcia energetică. Indicatori naționali”, publicat de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH) în octombrie 2023 (sursa, AICI).
Așa cum experții ORSE au recomandat în repetate rânduri, fondurile europene trebuie alocate cu prioritate pentru reabilitarea termoenergetică a locuințelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România. De asemenea, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniți să aibă acces la sisteme moderne de încălzire și surse regenerabile de energie. Detalii, AICI.
