Conform datelor provizorii ale Băncii Naționale a României, în primele opt luni din 2026 încasările României la categoria „turism-călătorii” din străinătate au fost de aproximativ 3,7 miliarde de euro, cu 13,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Plățile au totalizat circa 6,7 miliarde de euro, rezultând un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro, în scădere cu 1,1% comparativ cu anul anterior, deficit pe care România trebuie să îl recupereze.
FIHR subliniază existența unor resurse turistice valoroase, a investițiilor private semnificative și a antreprenorilor capabili să dezvolte produse turistice competitive internațional. Pentru a transforma acest potențial în valoare economică, federația afirmă că este necesară continuitate și coordonare instituțională, precum și politici publice adaptate realităților industriei.
„Acțiunile privind promovarea României ca destinație turistică, fiscalitatea predictibilă sau organizarea muncii influențează direct capacitatea operatorilor de a menține competitivitatea și atractivitatea ofertelor turistice la nivel regional. De aceea, experiența operatorilor trebuie să cântărească în elaborarea politicilor pentru turism. Rolul FIHR este să transforme nevoile semnalate de membri în propuneri concrete și să urmărească parcursul acestora în dialogul cu autoritățile. Susținem măsuri care să le permită antreprenorilor din turism să planifice pe termen lung, să atragă oaspeți în mai multe luni ale anului și să reinvestească în calitatea serviciilor, transformând potențialul industriei în rezultate economice măsurabile. Turismul nu trebuie privit doar ca un sector care solicită sprijin, ci ca un exportator de servicii, un generator de investiții, un actor al diplomației economice, un promotor al patrimoniului cultural și un liant intergenerațional al comunităților, fiind astfel un partener al statului în dezvoltarea economică”, a spus Simona Constantinescu, președinte FIHR.
Institutul Național de Statistică arată că turiștii străini au reprezentat 18% din înnoptările în structurile de cazare în perioada ianuarie-august 2026, în creștere cu 10,4% față de aceeași perioadă din 2025, iar durata medie a șederii a fost de 2,1 zile. Datele indică un potențial important pentru dezvoltarea incoming-ului și creșterea exportului de servicii turistice.
FIHR propune planificarea multianuală a promovării României pe 3-5 ani, cu finanțare predictibilă și o creștere treptată a bugetului către 40–50 milioane de euro pe an, introducerea unei prime de incoming, campanii digitale pe piețele prioritare și participare strategică la târguri internaționale. Direcțiile de promovare sunt aliniate programului de guvernare pentru 2027–2030, deși majorarea bugetului depinde de spațiul fiscal.
Pentru adaptarea campaniilor, FIHR subliniază importanța înțelegerii profilului turiștilor și a comportamentului de călătorie: în primele opt luni din 2026 cele mai multe sosiri au venit din Germania (181.400), Italia (148.300) și Statele Unite (122.400). În august, Bucureștiul și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea, au concentrat 67,2% din sosirile turiștilor străini; stațiunile montane 11,4%, iar stațiunile de pe litoral, exclusiv municipiul Constanța, 2,9%. FIHR pledează pentru campanii online constante, cu mesaje adaptate piețelor de proveniență și ofertelor locale, de la turism balnear și wellness la experiențe gastronomice, city break-uri și turism de natură-aventură.
Federația susține, de asemenea, cooperarea cu Ministerul Afacerilor Externe pentru actualizarea și simplificarea procedurilor privind obținerea vizelor, cu scopul facilitării accesului turiștilor din țările pentru care este necesară viză, în cadrul normelor europene și Schengen aplicabile.
FIHR consideră necesară existența unui brand turistic național promovat consecvent și gestionat de o structură profesionistă, cu finanțare stabilă și obiective măsurabile. Federația susține operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național, într-un model de guvernanță public–privat, cu finanțare multianuală predictibilă și participarea efectivă a industriei în procesul decizional.
Un OMD național ar facilita coordonarea unei strategii comune și promovarea continuă a brandului turistic al României, asigurând continuitate între schimbările politico-administrative. Campaniile naționale ar putea fi corelate cu inițiative locale și ofertele operatorilor, iar evaluarea promovării ar trebui să urmărească indicatori economici relevanți: sejururi generate, durata șederii și cheltuielile vizitatorilor.
Federația pledează pentru predictibilitate fiscală, păstrarea unei cote reduse de TVA pentru serviciile de cazare și alimentație și stabilitatea taxelor locale, măsuri considerate esențiale pentru pregătirea ofertelor competitive și atragerea partenerilor internaționali. Un cadru fiscal stabil încurajează investițiile pe termen lung în modernizarea facilităților și în dezvoltarea capacităților noi de cazare.
Pentru unitățile cu activitate sezonieră, FIHR susține adaptarea impozitării locale la perioada de funcționare, având în vedere că veniturile se concentrează în câteva luni pe an, dar trebuie să acopere cheltuielile și în extrasezon. Federația cere și îmbunătățirea mecanismelor de control pentru combaterea evaziunii fiscale și aplicarea consecventă a regulilor pentru toți operatorii, indiferent de forma de organizare sau canalele de comercializare.
Continuarea mecanismului voucherelor de vacanță după 2026 și facilitățile care încurajează acordarea lor de către angajatorii privați sunt văzute ca instrumente care pot susține cererea internă și accesul la vacanțe.
FIHR subliniază că România dispune de resurse turistice care pot fi valorificate pe tot parcursul anului. Turismul balnear este identificat drept un avantaj competitiv ce poate reduce sezonalitatea, sprijini dezvoltarea stațiunilor și creșterea exportului de servicii.
Sunt necesare scheme de finanțare adaptate specificului investițiilor turistice, predictibilitate fiscală și stabilitate a taxelor locale pentru a permite operatorilor planificarea pe termen lung și modernizarea facilităților. În domeniul balnear și de sănătate, FIHR recomandă o colaborare între autoritățile din turism și sănătate pentru clarificarea procedurilor de acces la tratamente eligibile în România pentru pacienții asigurați în alte state, însoțită de promovare externă și parteneriate comerciale.
Pentru a răspunde variațiilor sezoniere ale cererii, FIHR propune adaptări ale Codului Muncii: introducerea băncii timpului de lucru, digitalizarea pontajului, contribuții sociale proporționale pentru contractele cu timp parțial și un mecanism simplificat de tip Kurzarbeit pentru menținerea locurilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activității.
Aceste instrumente, aplicate cu respectarea drepturilor angajaților, pot ajuta la păstrarea personalului cu experiență, reducerea costurilor de recrutare repetată și formalizarea mai bună a forței de muncă, conducând la servicii turistice mai competitive și de calitate.
FIHR susține modernizarea legislației privind circulația turiștilor, inclusiv modificarea HG nr. 237/2001, prin introducerea unui registru digital unic cu o fișă electronică de cazare și transmiterea datelor către instituțiile competente (MEDAT, INS, MAI, MAE, ANAF etc.) printr-un sistem interoperabil. Scopul este ca operatorii să raporteze digital o singură dată informațiile necesare, facilitând colectarea și analiza datelor statistice.
Federația cere actualizarea metodologiei statistice și o evidență completă a activității de cazare, inclusiv închirierile pe termen scurt. Se susține introducerea unui număr unic de înregistrare (NUI) pentru unitățile oferite prin platforme online, în conformitate cu Regulamentul UE 2024/1026, pentru identificarea furnizorilor și aplicarea consecventă a obligațiilor de raportare. Datele despre înnoptări, durata sejurului și proveniența turiștilor ar trebui să fundamenteze deciziile de promovare și investiție.
FIHR va transmite Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului un pachet integrat de priorități de politică publică pentru turism, însoțit de propuneri de implementare și termene. Federația descrie cele șase priorități drept un program coerent: digitalizarea oferă date pentru decizii, fiscalitatea predictibilă și legislația adaptată a muncii creează condiții pentru investiții și locuri de muncă, promovarea generează cerere internațională, iar guvernanța profesionistă și dezvoltarea produselor turistice sporesc competitivitatea destinației.
„Avem o oportunitate să schimbăm modul în care România își valorifică turismul, de la măsuri și reacții punctuale la politici publice coerente, care stimulează creșterea economică. Succesul nu se va măsura prin numărul strategiilor aprobate, ci prin turiștii suplimentari atrași, investițiile realizate, locurile de muncă păstrate și veniturile generate pentru economia României. FIHR își asumă rolul de partener constructiv și activ al autorităților. Este momentul să trecem împreună de la potențial la rezultate”, subliniază Simona Constantinescu, președinte FIHR.
Federația Industriei Hoteliere din România este prima organizație patronală din turismul românesc, activă neîntrerupt de peste 35 de ani. Prezenta în 28 de județe și reprezentând proprietăți care cumulează peste 25.000 de camere, FIHR contribuie la dialogul între antreprenorii din turism și autorități pe teme ce afectează activitatea, investițiile și competitivitatea sectorului. Federația este membră a Alianței pentru Turism (APT) și a Confederației Patronale Concordia și este afiliată internațional la HOTREC. Mai multe detalii pe: www.fihr.ro
