Marcel Ciolacu: Bună ziua! Astăzi de dimineață am inceput pe un tronson din Autostrada Transilvaniei, de fapt ultima parte care făcea legătura intre Targu Mureș și Cluj, cred că sunt vreo 113 de kilometri in total, lăudandu-l pe domnul ministru Grindeanu și pe echipa sa. Aș incepe să-i mulțumesc lui Felix pentru găzduire și mai ales pentru această primărie superbă și sper ca impreună să găsim resursele financiare, poate fonduri europene pentru o modernizare totală a unui edificiu, din punctul meu de vedere, fără să supăr pe nimeni, cred că cea mai frumoasă primărie din Banat. Dar, sunt ferm convins Felix că o să realizezi acest proiect in următorul mandat, pentru că eu cred in continuitate, mai ales in continuitatea oamenilor care transformă din temelii un oraș. Intotdeauna cand vorbim de Ministerul Transporturilor vorbim de autostrăzi, fiindcă foarte adevărat, de 30 de ani, noi, politicienii, promitem autostrăzi. Se pare că de această dată vom avea și autostrăzi, fiindcă rețin că impreună cu domnul Grindeanu am atins cei primii 1.000 de km, deja, din planul pe care și l-a făcut singur, nu l-am impus eu. Din cei 250 de km pană la sfarșitul anului o să finalizeze o parte din ei și sunt ferm convins că o să detalieze, dar oricum a vrut să demonstreze că Ministerul Transporturilor inseamnă mult mai mult decat atat, inseamnă și modernizarea căilor ferate. O țară, logistic, nu se poate dezvolta numai rutier, trebuie o atenție deosebită și la modernizarea căilor ferate. Aici, ca și la CNAIR, este o echipă foarte bună. Din cate știu eu, cu execuție pană in anul 2026, sunt peste 950 de km de cale ferată in modernizare prin PNRR. Cu alte cuvinte, numai bani europeni. Săptămana viitoare, domnul ministru o să semneze ultimele contracte pe acești 950 de km. Cu alte cuvinte, este primul capitol inchis, total contractat pe PNRR, pentru modernizarea de căi ferate. Acum, mai vreau să mai laud pe cineva, pe domnul Adrian Caciu, care, in acest moment, impreună cu echipa sa, trimite către Comisie cererea de plată numărul trei, respectiv 2,7 miliarde de euro, pe care ii vom primi anul viitor, normal, după verificările jaloanelor, a celor 74 de jaloane trimise deja. Și o consider o implinire a intregului cabinet, nu neapărat a lui Marcel Ciolacu. Este o cerere care trebuia depusă din martie, important e că am reușit să o depunem in momentul acesta după modificarea PNRR-ului și după introducerea capitolelor cu RePowerEU. Sorin, iți mulțumesc că m-ai invitat astăzi șiSincere felicitări!, mai ales că am vorbit foarte mult despre aeroporturi, cum sunt plățile la aeroporturi, pentru că multe dintre ele, care nu s-au finalizat, putem să le trecem pe bugetul de stat, ele neputand fi fazate. Mă bucur mult că am o echipă și suntem o echipă și interesul Romaniei e pus intotdeauna inaintea intereselor de partid. Mulțumesc mult, tare de tot!
Moderator: Vă mulțumim și acum are cuvantul ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, care, aici, in Banat este, practic, acasă.
Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Inainte de a veni la primărie, am mers impreună cu domnul prim-ministru, cu Felix și cu Silviu, un pic așa, pe centru. N-am mai apucat de ceva vreme să merg prin centrul Caransebeșului. Mai e mult de lucru, mai e, s-a schimbat mult din perioada in care eram in liceu și in fiecare zi făceam partea asta de centru, ca să meargă acasă, dar orașul s-a schimbat in bine, ceea ce un lucru foarte, foarte bun și acest de trend trebuie să continue. Acum, legat de proiectul de azi, eu vreau să-i felicit pe cei de la CFR pentru faptul că, practic, au terminat toată perioada de contractare sau toată această fază de contractare. Marți va fi ultimul, dacă nu mă inșel, contract semnat din PNRR. Acesta e un lucru foarte important, dar aș vrea să spun cateva lucruri legate de noi. Domnule prim-ministru, aici, zona se cheamă: /oamenii sunt gugulani.../. Aș vrea să vă spun cateva lucruri despre ce facem in anii viitori pentru noi, pentru gugulani. 1. In primul rand se va lansa undeva in ianuarie-februarie și continuarea spre Craiova a celor șase loturi de cale ferată, astfel incat traseul să fie complet de la București pană la ieșire, la Curtici, complet modernizată și să se poată circula cu aproximativ 160km/h, da, domnule director, bun, deci asta in ianuarie-februarie vor fi lansate cele șase loturi. Eu știu că cel mai important și ce ne doare cel mai mult e Drumul Expres, și anume Lugoj-Craiova, care ne leagă pe de-o parte de autostradă la Lugoj, pe partea cealaltă spre București, dacă imi permiteți, așa pe scurt, aș relua in urmă cu o istorie scurtă. In urmă cu doi ani cand am venit la minister, am găsit un proiect pe 300 și ceva de kilometri, 300 și ceva de kilometri, un singur proiect, și anume drum expres, așa cum am spus Lugoj-Caransebeș. Cand nu vrei să se facă ceva - subliniez - cand nu vrei să se facă un proiect de infrastructură, il faci pe sute de kilometri. De ce? Ca să scoți avizul de mediu pe 300 și ceva de kilometri iți ia vreo trei-patru ani, cel puțin, doar avizul de mediu. Acela a fost un semn că acel proiect nu s-a vrut niciodată să se intample. Și atunci, decizia scurtă a fost de a segmenta de la Filiaș la Severin, de la Severin la Domașnea, de la Domașnea la Caransebeș, de la Caransebeș la Lugoj. Trei din patru sunt deja in fază de proiectare, in faza birocratică de acte DSF. Al patrulea probabil in perioada iarăși, imediat următoare va fi inchis și acest proiect. E important pentru noi, cum la fel de importante sunt cele pe care le-a semnat azi CFR-ul și anume ultimul lot prin PNRR de la Caransebeș la Arad. Săptămana viitoare, știu că mulți dintre noi folosim ca să mergem la București varianta Severin-Craiova. Săptămana viitoare se mai dau in circulație incă 32 km intre Craiova și Pitești pe acel drum expres și lucrările continuă anul viitor, toată acea bucată de la Craiova la Pitești va fi finalizată. Pe săptămana viitoare incă 32km, probabil că anul acesta o să ajungem să dăm in circulație in jur de 100 km de autostradă și drum expres, iar ținta, așa cum a spus domnul prim-ministru, ca anul viitor undeva la final să avem cei 250 km de drum expres și autostradă pe care acea țintă mi-am pus-o in urmă cu vreo două-trei luni. Eu vă spun că dacă lucrurile merg in același ritm, probabil că vom depăși. Da, e bine să fim cumpătați. Eu vă mulțumesc mult de tot ca de fiecare dată cand vin acasă la Caransebeș, sunt emoționat, mai ales că in sală se află și fostul director, domnul Răzvan, fostul meu director de liceu care, și al meu și a lui Silviu și a lui Felix, fiindcă noi am fost in aceeași generație, diferență de un an, eu cu Silviu in aceeași clasă și Felix cu un an mai mic. Văzandu-l pe domn profesor, pe domnul director, Răzvan azi, sigur că-mi aduc aminte așa, mai ales Silviu, că Silviu l-a avut direct profesor. Așa avem un pic de emoții ca la școală, dar eu ii mulțumesc și cum le-am mulțumit tuturor profesorilor care ne-au format fiind un liceu, eu zic că cel mai bun din Banat a fost și este Liceul Traian Doda. Mulțumesc incă o dată!
Moderator: Vă mulțumesc și eu! Dacă mai are cineva ceva de adăugat. Dacă nu trecem la faza intrebărilor din partea presei, in mod sigur există intrebări, vă rog acesta este microfonul.
Reporter: Bună ziua, am o intrebare pentru domnul premier. Domnule Ciolacu, ce se intamplă concret cu schema de compensare și plafonare a facturilor la energie?
Marcel Ciolacu: Continuă. Tocmai ce...
Reporter: Ințeleg că n-au fost alocați bani din buget pentru această plafonare și compensare.
Marcel Ciolacu: Cand ați ințeles? Pană in 00:00 sau după 00:00? Că știți, noi am terminat ședința de guvern pe la 00:00. Adevărat, la 05:00 eram cu Sorin in avion. Azi-noapte am făcut modificările astfel incat și la Ministerul Energiei și la Ministerul Muncii să fie prins in buget cate un miliard de lei pentru luna ianuarie, ceea ce vine din plată din anul anterior. Există un delay pană verifică facturile ANRE-ul, dar pe urmă se alimentează contul și este un intreg mecanism. Deci vor continua compensările.
Reporter: Şi cea de-a doua intrebare, dacă-mi permiteți.
Marcel Ciolacu: Cred că noi avem cele mai mici prețuri, cel puțin la casnic din Europa, in acest moment.
Reporter: Vă mulțumesc. Cea de-a doua intrebare. Ce ne puteți spune dumneavoastră in calitate de premier, in acest moment, despre ruperea coaliției, avand in vedere declarațiile domnului Nicolae Ciucă, care spune că la anul va rupe coaliția, din ce ințelegem noi?
Marcel Ciolacu: Păi trebuie să o rupem pentru că facem alta.
Reporter: In regulă. Și ce ne puteți spune dumneavoastră in acest moment, la această oră?
Marcel Ciolacu: Că suntem la guvernare pană in 2024 și normal că pe urmă romanii vor hotări cine să conducă Romania. E total corect ceea ce a spus domnul Nicolae Ciucă.
Reporter: Am ințeles. Vă mulțumesc!
Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulțumesc mult.
Reporter: Apropo de ședința de guvern, intrebarea este de ce s-a făcut atat de repede, pe repede inainte? Adică și o parte nici nu a fost discutată...
Marcel Ciolacu: Am făcut-o la o intarziere de nouă ore. Ţi s-a părut prea repede? Mie mi s-a părut...
Reporter: Şi nu s-a făcut pe dezbatere publică. Nu s-a făcut aproape deloc pe dezbatere publică, pe ultimele bucăți.
Marcel Ciolacu: Pe care bucăți? De obicei se fac intervenții in timpul ședinței de guvern. Nu poate să fie publice, că atunci se descoperă anumite lucruri care trebuiesc modificate. Așa se intamplă și la Parlament cand se fac amendamentele. Dar n-a fost pe repede inainte. Dimpotrivă, eu am promis că săptămana asta vom avea bugetul. Săptămana viitoare, pană in Crăciun va intra in Parlament.
Reporter: Şi a doua intrebare dacă se poate. Reorganizarea instituțiilor publice, cu excepția unor ministere, a fost amanată șase luni.
Marcel Ciolacu: Nu. Vom finaliza cred că, intre șase și nouă ministere anul acesta și pe urmă vom continua. Nu sunt adeptul de a face niște lucruri pe colțul biroului. Am văzut costurile, de exemplu in energie, cand s-au făcut anumite ordonanțe, pe colțul biroului și ne-a costat foarte mult. Pe noi toți, pentru că banii din buget sunt ai noștri, la toată lumea. De aceea doresc, uite, domnul Grindeanu a spus că la dansul finalizăm pană la sfarșitul anului. Sunt ministere importante. Ministerul Muncii categoric se va face anul acesta, știți promisiunile făcute, SGG-ul se va face anul acesta, Ministerul Agriculturii - nu știu, acolo erau vreo 111 instituții, răman vreo 43. Sunt foarte multe modificări, dar am luat un timp astfel incat să nu greșim și să gandim foarte bine această reorganizare. Nu este o amanare propriu-zisă.
Reporter: şi o completare la prima intrebare, dacă se poate, scurt.
Marcel Ciolacu: Vă rog.
Reporter: Ținand cont de toate criticile din spațiul public, credeți că bugetul a fost făcut? E de avarie?
Marcel Ciolacu: Avaria cui?
Reporter: Avarie așa, intreb.
Marcel Ciolacu: La un buget cu 7%, 7,3% investiții, buget care a cuprins absolut tot. Cu adevărat, ne trebuie o performanță mai bună și la ANAF și la Vamă. Venim deja cu decizii in ceea ce privește digitalizarea ANAF-ului, cu un proiect pană in martie. Nu ințeleg. Nu ințeleg cu avaria.
Reporter: In condițiile in care și Nicușor Dan comentează că ați tăiat de la bugetul...
Marcel Ciolacu: N-am tăiat nimic de la nimeni.
Reporter: 620 de milioane de lei şi a zis că o să taie din investiții. Nicușor Dan, azi declarat că i s-au tăiat 620 de miliarde de lei.
Marcel Ciolacu: Imi cer scuze, nu-l prea urmăresc.
Reporter: Şi a rămas fără bugetul de investiții.
Marcel Ciolacu: Dar cine este dansul?
Reporter: Primarul Bucureștiului.
Marcel Ciolacu: A, la dansul vă refereați. Am ințeles.
Reporter: Asta a declarat domnul Nicușor Dan.
Marcel Ciolacu: O să verific dacă e ceva adevărat.
Reporter: Mulțumesc frumos.
Reporter: Aș avea cateva intrebări pentru dumneavoastră. In primul rand, aș incepe cu protestele direcțiilor de sănătate publică. Direcția Județeană de Sănătate Publică Caraș-Severin a trimis domniei dumneavoastră o scrisoare deschisă in legătură cu aceste proteste. Ei vor să continue. Care este situația, in prezent?
Marcel Ciolacu: O să stea de vorbă domnul ministru. Dacă nu ajung la o concluzie, o să stăm și noi de vorbă. Efortul statului roman in acest moment a fost unul corect și unitar. In afară de demnitari, la toate instituțiile publice, pană vom avea o lege a salarizării unitare s-au mărit cu 5%.
Reporter: Ei spun că este o discrepanță și o inegalitate intre angajații DSP-ului și cei ai Casei de Asigurări de Sănătate.
Marcel Ciolacu: Intotdeauna există discrepanțe.
Reporter: O altă intrebare aș vrea să știu primul tren electric a ajuns in Romania, cand va fi prezentat?
Marcel Ciolacu: Vi-l dau pe domnul Grindeanu.
Sorin Grindeanu: Domnul este domnul director de la Alstom, care pe langă faptul că astăzi a semnat contractul de execuție a acestui tronson de la Caransebeș la Lugoj, totodată, al Alstomul este principalul furnizor de trenuri și singurul furnizor de garnituri de metrou in acest moment in Romania. Eu nu vreau să spun decat atat că a venit acea primă garnitură, restul termenele, vă rog eu frumos, că e mai corect așa, că altfel imi ziceți...
Gabriel Stanciu: Mulțumesc, domnule ministru pentru pasarea responsabilității. Intrebarea era mai exact cand se poate circula cu el, nu?
Reporter: Da, exact!
Gabriel Stanciu: Am să vă dau un răspuns precis. Sper să nu trebuiască să și candidez după ce-l fac, pentru că citează un clasic in viață, după terminarea tuturor lucrărilor pregătitoare. Evident că era o glumă. In mod concret suntem cu garnitura asta in programul de testare după ceea ce se numește programul de testare pentru standardele tehnice de interoperabilitate. Este o procedură europeană, nu este doar romanească. Testele sunt incepute imediat după intrarea in fabricație, pentru că este o garnitură care provine dintr-o familie de trenuri deja existentă intr-o configurație de trei-patru-cinci și opt vagoane. Cel pe care l-am adus in Romania are in compunere șase vagoane și este o sub-variantă pe legislația europeană un astfel de program de testare, validare, omologare și autorizație de punere pe piață, adică care este cea care ne de voie să circulăm cu călători, durează 27 de luni. Mai avem puțin pană acolo, nu foarte mult. Sigur că intotdeauna sunt probleme. Sigur că noi suntem deschizători de drumuri. Ne-ar fi plăcut să facem un drum bătătorit, numai că suntem primii care facem treaba asta. După noi vor urma și alții și prin asta noi ne angajăm să facem tot posibilul să meargă cat mai repede. Vă mulțumesc!
Reporter: Și o ultimă intrebare...
Sorin Grindeanu: Aș adăuga un lucru. Mulțumesc mult de tot! Să știți că-i pentru prima dată după peste 20 de ani, spre 30 de ani cand se cumpără un tren nou in Romania. De 20 și ceva de ani n-a venit nici măcar o singură garnitură de tren nou in Romania. In acest moment și merită spus acest lucru, ne aflăm in diverse faze de achiziție la Ministerul Transporturilor, pe cam 160 de garnituri de tren noi. 160, de 30 de ani, aproape nu s-a luat niciun tren nou, acum suntem in achiziție cam la 160 de garnituri de tren noi. Răspunsul punctual la intrebarea dvs. este următorul: să știți că nu intră in circulație pană cand toate lucrurile legate de siguranță nu sunt 100% puse la punct. Iar in acest moment, din cate știu eu, garnitura de tren este in teste și va merge, dacă nu aș fi mers la Făurei, unde se face acel test pentru toate garniturile de tren. Dar siguranța pe primul loc.
Reporter: Domnule ministru și o ultimă intrebare in legătură cu DN6, considerat in continuare șoseaua morții. Aș vrea să știu dacă aveți proiecte legate de acest drum?
Sorin Grindeanu: Am spus mai devreme legat de drumul expres, eu cred că nu există alt proiect mai important pentru Banatul Montan decat acest drum expres care dacă il lăsam așa să zacă, probabil că peste vreo 20 de ani putea fi gata. Faptul că s-a inceput și se lucrează deja la documentații - pe aproape intreg tronsonul e pasul potrivit și această bucată nu spun Craiova-Lugoj, spun Filiaș-Lugoj, pentru că de la Craiova, la Filiaș deja s-a terminat documentația și face parte din Drumul Expres Craiova-Targu Jiu. Deci - vorbim de Filiaș- Lugoj - are finanțare. Asta e un lucru important. Prin Programul Operațional de Transporturi există finanțare. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să adresez o intrebare domnului Ciolacu. Și este legată tot de buget.
Sorin Grindeanu: De buget?
Reporter: De buget este intrebarea.
Marcel Ciolacu: Vă rog.
Reporter: Au fost voci ale unor specialiști in economie care au spus că veniturile sunt supraestimate in ceea ce privește alcătuirea bugetului. Și aș vrea să ne dați o lămurire, cum credeți că se va schimba?
Marcel Ciolacu: Intotdeauna există aceste discuții și această teamă, pentru că, pană acum, am promis mereu că vom crește colectarea. Și, totuși, nu am avut niciodată și nominal și procentual atația bani prinși la investiții. Spuneam de domnul Grindeanu că a terminat PNRR-ul - știți că are valabilitate - pană in 2026 avem termenul de implementare. Cred că e primul ministru care finalizează tot ce a avut pe PNRR, pe modernizare, cel puțin intreg pe modernizare căi ferate. Deci ne așteptăm ca anul viitor, printr-o coordonare foarte bună - și am văzut puterea administrativă de la MIPE cand s-a mobilizat - au făcut și negocierile pentru modificarea PNRR-ului, au inchis și cererea de plată numărul trei, dar au finalizat și exercițiul financiar trecut, 2006 cu 94-95%, pană acum. Asta inseamnă că avem capacitatea administrativă de a face o absorbție mare. Haideți să vedem primul trimestru din execuția anului viitor, există și anumite măsuri fiscale pe care mi le-am asumat, excepții scoase din Codul Fiscal, să vedem o execuție pe un trimestru și pe urmă, sigur, o să putem sta de vorbă cu analiștii dacă este supraestimată sau nu. E o părerea a mea că vor crește veniturile de la 27% din PIB, vor crește in jur de 30%, ceea ce un salt foarte mare care nu s-a făcut pană acum.
Reporter: Pentru domnul Grindeanu, vă rog, bună ziua!
Sorin Grindeanu: Vă salut!
Reporter: Domnule ministru, avand in vedere că, totuși, in Banatul de munte, Reșița este capitala și nu Caransebeșul. Și Reșița este /.../
Sorin Grindeanu: Mă obligați la un răspuns la treaba asta.
Reporter: Și Reșița rămane de la o zi la alta in urma Caransebeșului, din punct de vedere economic, vă intreb dacă ministerul pe care-l conduceți, dacă guvernul din care faceți parte s-a gandit vreun moment la o legătură mai facilă intre Reșița și Caransebeș, cunoscand faptul că acest drum județean, drum național - de la Caransebeș la Reșița - este foarte aglomerat și este greu de accesat de către marii operatorii rutieri?
Sorin Grindeanu: In primul rand ține de geografie. Faptul că municipiul Caransebeș este la drum european, că municipiul Caransebeș, așa cum invățam Felix, noi - un important nod de cale ferată, nu? așa se spunea in manualele din trecut - asta ține de geografie. Și asta ține de culoarele europene aprobate. Culoarul european pe această zonă, aprobat de Comisia Europeană, trece pe la Caransebeș. Asta e. E Timișoara-Caransebeș-Severin și se duce in jos o ramură spre Calafat și trece in Bulgaria. Ăsta este culoarul european. Fie că vorbim de rutier, fie că vorbim de zona feroviară, asta nu inseamnă că Reșița trebuie să rămană izolată. Sigur, eu n-am venit - și știți că din momentul in care am ocupat această funcție, cel puțin pentru județul Caraș-Severin - eu n-am făcut distincție intre culoarea politică a unui primar sau faptul că face parte din partidul din care fac și eu parte sau nu. Pentru că proiectele de infrastructură n-au culoare politică. Și eu imi doresc totuși ca acel proiect cel puțin, care are cațiva pași făcuți, cel legat de zona feroviară, acele trenuri cu hidrogen, să poată să meargă cu o viteză mai mare. Nu e viteza potrivită in acest moment. Eu știu că Nelu Popa ține foarte mult la acel proiect. Eu știu că e un proiect important in primul rand pentru Reșița, pentru turismul de pe Semenic, Crivaia ș.a.m.d., dar să știți că ritmul nu e unul care să fie mulțumitor. Și aici am și colegii de la CFR și pot să vă spună acest lucru. Eu i-am rugat și pe directorul regionalei și pe ceilalți colegi, să dea tot concursul, astfel incat să poată să se prindă această finanțare. E o problemă cu trenurile cu hidrogen și iarăși, dacă vreți, intreb, poate cel mai mare producător de trenuri din Europa, nu din Romania și o să vă spună acest lucru. Trenurile cu hidrogen, sigur, au dat bine, le-am trecut in PNRR sau le-au trecut alții, cum au trecut și alte lucruri in PNRR. Da, tehnologia nu e chiar așa standardizată 100% și asta inseamnă timp, din păcate. Haideți să facem așa, ca in zona asta, pas cu pas, cum ar zice un clasic in viață, și anume să vedem in primul rand despre drumuri expres, să vedem despre cele șase loturi CFR de care aminteam mai devreme, care, in primul rand leagă Carașul, chiar dacă-i Caransebeș, dar leagă Carașul la culoarele europene sau fac toată această legătură. Eu zic că e foarte important acest prim pas și după aceea celelalte vin de la sine.
Reporter: Mulțumesc.
Felix Borcean: Bună ziua. Discutam cu domnul prim-ministru la intrebarea domnului Nafiru, ce s-a făcut pentru Reșița și nu mai departe de săptămana trecută, Hidroelectrica a cumpărat, a preluat UCMR, ceea ce inseamnă foarte mult și pentru Reșița și pentru CMR, chiar dacă au ieșit alții și s-au lăudat cu acest lucru. Aduceți-vă aminte că primul prim-ministru care a promis acest lucru a fost Ludovic Orban și de atunci s-au schimbat cațiva prim-miniștri. Iată că acest lucru s-a intamplat in mandatul Marcel Ciolacu. Deci și pentru Reșița s-a făcut ceva in această perioadă.
Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, pentru dumneavoastră o intrebare, pentru că ați amintit și cred că se adresează totodată și domnului Sorin Grindeanu, pentru că la Caransebeș știm cu toții că există aeroport. Şi dumneavoastră ați spus in prezentarea de mai devreme, domnule prim-ministru, că nu uitați aeroporturile care n-au putut fi finanțate in acest an. Știm, domnule Sorin Grindeanu, că aeroportul din Caransebeș a incercat și a reușit să facă un master plan pe care dumneavoastră l-ați semnat, că a intrat in master planul național și știm cu toții că au incercat cei de la Aeroportul Caransebeș, in speță domnul Olariu, să realizeze un proiect cu o finanțare deosebit de importantă.
Marcel Ciolacu: Ce pot să vă spun eu cu certitudine...
Reporter: Vă rog.
Marcel Ciolacu: Că domnul Grindeanu și Ministerul Transporturilor n-au avut niciodată un asemenea buget și sigur va ști să-l gestioneze foarte bine.
Reporter: Inseamnă că trebuie să ne bucurăm.
Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Continuand ce a spus primul ministru, vă spun că in 2021, cand am preluat acest minister, bugetul era undeva in jur de 13 miliarde. Proiectul de buget votat azi-noapte in Guvern pe la 12 prevede, după doi ani de zile la Ministerul Transporturilor, buget de 30 de miliarde, deci mai mult decat dublu in doi ani de zile. De ce? Pentru că Romania are nevoie de bani și de investiții in infrastructură și pentru asta Guvernul condus de Marcel Ciolacu a alocat acești bani. Al doilea lucru, cel legat de aeroporturi. Toate proiectele importante ale Ministerului Transporturilor sunt finanțate de bani europeni. Sigur, și Romania vine cu acea parte de cofinanțare. Toate. Nu există nici măcar un singur proiect major la Ministerul Transporturilor care să nu aibă bani europeni la bază. Pentru aeroporturi la nivel european, nu se mai pot face proiecte finanțate din bani europeni incepand cu 1 ianuarie 2024. Acest lucru este valabil pentru toate aeroporturile din toată Europa, nu doar din Romania, nu doar pentru aeroportul din Caransebeș. Toate aeroporturile din toată Europa. In Romania, probabil pană la finalul anului se va sta foarte, foarte bine pe terminalul de plecări de la Timișoara, undeva la 98% va fi finalizat. La fel la Iași, peste 90%, Baia Mare se stă bine, Oradea se stă bine, Craiova, peste tot, in diverse procente, dar pe Timișoara inchidem anul undeva la 98%, rămanand acel 2% care să vină pe bugetul de stat. Dezavantajul aeroportului din Caransebeș este următorul și o spun eu ca gugulan, dacă vreți. Se află aproape de aeroportul din Timișoara. Acest lucru, dacă vreți, il fac in comparație cu aeroportul Timișoara versus aeroportul Arad, care este pus la punct 100% astăzi, cand vorbim, funcțional. Nu este nici măcar o cursă pe aeroportul din Arad. De ce? Pentru că e această concurență care ține de rentabilitate, de indicatori economici care fac aeroportul din Timișoara să fie ales tot timpul in fața celui de la Arad. Deci, astea sunt criteriile pentru care se alocă bani europeni. Cele pe care vi le-am amintit și care țin de o competiție economică, pană la urmă. Astea sunt lucrurile care stau la bază și atunci cand un proiect european poate fi finanțat sau nu. Şi fie că vorbim de aeroporturi, fie că vorbim, de exemplu, de drumuri sau de căi ferate. Să știți că și la drumuri există criterii. Nu pot să introduc un drum, o autostradă să fie finanțată pe bani europeni, dacă n-are un coeficient de trafic suficient de mare care să justifice. Nu pot să fac autostradă, iți dau exemplu că l-am văzut pe primar mai devreme, autostradă de la Bozovici la Oravița. Nu se poate, că nu-i traficul, sau cel puțin in următorii ani, nu se poate, că nu-i traficul extraordinar de ridicat să justifice acei bani europeni. Despre asta e vorba in toate proiectele sau la toate proiectele.
Reporter: Are și avantaje aeroportul din Caransebeș sau doar dezavantaje? Pentru că știm acum cu toții că s-a făcut un studiu de fezabilitate, proiectul pentru reabilitare de pistă...
Sorin Grindeanu: Eu cred că se poate dezvolta pe alte componente care țin, da, asta ține și de inițiativă privată și de modul in care vor reuși să iși găsească clienți. Chestiuni care țin de cargo, chestiuni care țin de service, chestiuni care țin de parte, dacă vreți, de dezvoltare a turismului, punctuală pe zona de Muntele Mic, chiar Semenic, chiar dacă se poate extinde un pic și spre zona de Herculane. In modul acesta poate fi folosit aeroportul din Caransebeș.
Reporter: Și o intrebare politică, mă iertați.
Sorin Grindeanu: Pentru mine sau?
Reporter: Pentru dumneavoastră și il privește și pe domnul Marcel Ciolacu.
Sorin Grindeanu: Să răspund eu la politic, cand e președintele partidului aici?
Reporter: Şi este și pentru domnul Silviu Hurduzeu. Pentru că știm cu toții și văd aici, mă bucură faptul că văd primari, văd oameni din organizația județeană a PSD Caraș-Severin, aici, la intalnirea aceasta. Inseamnă că este deosebit de importantă și vreau să vă intreb dacă este un plus de imagine și cum considerați dumneavoastră pentru primarul Felix Borcean, că ați ales Caransebeșul, deși puteați să mergeți la Lugoj, pentru că bucata este Caransebeș-Lugoj. Ați ales Caransebeș.
Sorin Grindeanu: Doamnă, eu sunt născut la Caransebeș. Unu. E un motiv mai mult decat suficient să aleg Carașul şi Caransebeșul, in fața Lugojului, de exemplu. Doi, Felix este fostul meu coleg de liceu. Al meu și al lui Silviu. Felix este dincolo de politică. Ne lăsăm de politică, peste cați ani ne vom lăsa, şi eu și Silviu rămanem prieteni. Despre asta vorbim. Trei. Cred că am contribuit destul de mult in momentul in care Felix a trecut printr-un moment greu in 2020 cand niște domni s-au gandit să-l trimită la pensie inainte de vremea pensionării. Și s-au gandit să-și lase primăria pe CF, așa, moștenire. A fost unul primar pană prin 2016. Și s-au gandit să lase din 2020 moștenire primăria, chiar dacă adoptiv la cineva. Eu am considerat atunci in 2020 că facem pasul corect - și eu și Silviu, și toți colegii, și Marcel și toată lumea - și anume să-l susținem pe Felix - atunci candidand independent - să-l susținem să caștige primăria Caransebeș. PSD-ul nepropunand un candidat și vă aduceți aminte. Și lucrul acesta chiar a creat anumite discuții, dar vi le poate spune domnul președinte Ciolacu - cum se gandeau unii prin 2020 și sunau la președintele partidului, Marcel Ciolacu, să spună că este inadmisibil ca PSD-ul să nu-și scoată candidat. De ce trebuia să ne scoatem noi candidat? Ca să se impartă voturile pe care putea să le ia Felix. Și, bineințeles, să caștige altcineva. Nu. Am făcut decizia, am luat decizia corectă atunci, impreună cu Marcel și cu Silviu și cu toată organizația. Cum? Eu cred că e decizia corectă - și ii mulțumesc pentru asta - a lui Felix. Decizia de a veni alături de partidul care l-a susținut să caștige mandatul in 2020. Eu cred că e un caștig bidirecțional. Nu e vorba doar - apropo de intrebarea dumneavoastră - de faptul că am venit noi, aici, să semnăm la Felix, la primărie. Și pentru noi, și pentru mine, mai ales, e o bucurie că avem primar la Caransebeș. Și o mandrie pentru mine, iar cu Felix, să știți că, o să mă mandresc tot timpul. E fostul meu coleg de liceu și e prietenul meu, indiferent dacă n-o să mai fie primar, iar eu ministru.
Reporter: Și mai am o intrebare - pentru că colegul meu Dani Stanciu se grăbește - cred că tot pe varianta asta trebuie să meargă pe politică - pentru domnul Silviu Hurduzeu. Dacă a apărut in presă o informație din partea domnului deputat Damian, chiar la mine la emisiune, prin care spunea că dumneavoastră, ca și președinte de organizație județeană, pană la sărbători. -este aici, da, il salut - pană la sărbători sau cel tarziu pană la jumătatea lunii ianuarie veți anunța candidații pentru alegerile locale la municipii? La Caransebeș și la Reșița.
Silviu Hurduzeu: Intrebați-l pe domnul Damian, dacă este aici, dar, oricum e in regulă. Sigur că vom ...intr-o perioadă nu foarte indepărtată vom prezenta candidați in ordinea firească, cele două municipii, orașe și comune. Incă suntem in faza in care mai avem localități unde nu am stabilit candidații și cu siguranță vor fi stabiliți candidații. Insă, dați-mi voie să vă mai spun ceva: in timp ce veneam pe centru - poate o să fiu un pic cam lung și imi cer scuze, chiar dacă Dani se grăbește - in timp ce veneam pe centru ne-am oprit și am admirat Primăria Caransebeșului. Și da, astăzi se intamplă acest eveniment, intr-o clădire istorică. Ii spuneam domnului prim-ministru că această clădire - făcută cu mult timp inainte de un primar destoinic al Caransebeșului, de la acea vreme, cu bani de la Imperiu Austro Habsburgic - este o clădire care imită clădirea Primăriei Viena. Acest lucru l-am spus și cand la nivelul Parlamentului ne-am intalnit cu o delegație a Parlamentului austriac, le-am povestit despre județul meu, județul nostru, ce legături există intre noi și Austria. Sigur că Primăria Caransebeșului a fost unul dintre aceste exemple. Discuția era legată de integrarea in Schengen. Le-am spus că in județul Caraș-Severin există o localitate care se numește Tirol. Au fost foarte incantați. Domnule prim-ministru, cand veți mai comunica cu primul-ministru al Austriei, puteți tot aici, la Caransebeș, să veniți și să discutăm. Am făcut această introducere tocmai pentru a vă spune că fiind și in preajma sărbătorilor și se intamplă aceste lucruri frumoase - și pentru Caransebeș, pentru județul Caraș-Severin - modernizarea liniei ferate - Sorin spunea și despre drumul expres - haideți să nu stricăm magia acestui moment cu intrebări politice.
Reporter: Domnule ministru Grindeanu, am fost recent in Serbia, a fost acolo o vizită oficială la care a fost prezent și senatorul Torma. Oficialitățile din Serbia au făcut demersuri pentru construirea unui nou pod peste Dunăre. E vorba de un pod care să lege Golubățul de zona Moldova Nouă-Coronini.
Sorin Grindeanu: E vorba de Socol? Podul de acolo? Nu? Ok, la Coronini. Gata, ştiu.
Reporter: Aș vrea să știu dacă prezintă interes.
Sorin Grindeanu: A fost domnul primar de la Coronini, impreună cu domnul senator Torma, au fost cred că impreună, in urmă cu vreo două-trei săptămani la mine. Nu e vorba doar de podul acela, e vorba și de un pod peste Nera la Socol, care să scurteze foarte mult trecerea din Romania in Serbia. Dar toate aceste proiecte, subliniez că e vorba de podul de la Coronini sau de cel de la Socol, sau că e vorba de drumul expres Timișoara-Moravița, care să se continue de la Moravița la Pancevo, pentru că știți foarte bine și spun de fiecare dată, cel mai scurt drum din nordul Europei in sudul Europei trece de la Gdansk, Varșovia, Cracovia, Kosice in Slovacia, Debrecen, Oradea, Arad, Timișoara, Moravița, Belgrad, Salonic. De la Salonic poate se duc și la Atena. Deci cel mai drept drum este acesta. Noi vom scoate in această perioadă, eu zic că maxim intr-o lună se termină documentația și se va scoate pe partea romană drumul expres Arad-Oradea și in primăvara aceasta se va termina Timișoara-Moravița. Dar pentru a continua investiția e nevoie să deblocăm ceva și asta poate să facă prim-ministrul Romaniei. O greșeală pe care Guvernul Romaniei a făcut-o in 2016. In 2016 a fost un accident, prim-ministru vreun an, domnul Cioloș, care a făcut o ședință de guvern la Timișoara. Eram președinte de consiliul județean in acea perioadă și am ținut, am găzduit acea ședință de guvern comună romano-sarbă. Prim-ministrul din partea Serbiei era actualul președinte Vučić care a venit - eu l-am luat de la aeroport - cu o prioritate in infrastructură, drum expres care să lege Belgrad de Timișoara. Răspunsul părții romane a fost următorul: pentru Romania nu este o prioritate. Şi există martori. Nu vă spun aceste lucruri că presa din acea perioadă, dacă vă veți uita in arhive o să vedeți că s-a spus acest lucru. In urmă cu un an de zile am reușit să deblocăm acest lucru și am reușit, dacă vă aduceți aminte, la Timișoara să semnez eu impreună cu omologul sarb, memorandumul prin care noi să putem să incepem investiția. In primăvara acestui an se va scoate la licitație Timișoara-Moravița. Trebuie să se continue și in Serbia, iar pentru aceasta, și știu că in primăvara acestui an se va intampla acest lucru, vom merge impreună să deblocăm toate aceste investiții. Da, și la Belgrad, pentru că pod - drum expres și celălalt pod peste Nera, de la Socol, in forma asta se pot debloca. Altfel să știți că se dezvoltă infrastructura pe zona de Ungaria și ne ocolesc.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Domnule Grindeanu, incă un aspect. Atat pentru dumneavoastră cat și pentru domnul Ciolacu, vreau să vă intreb foarte direct. Ați profitat de ocazie, de această vizită la Caransebeș și ați lămurit situația candidatului PSD pentru primăria municipiului Caransebeș in 2024?
Sorin Grindeanu: Dar nu am anunțat mai inainte și eu, și prim-ministrul cine e candidat?
Reporter: Deci e clar, va fi Felix Borcean, candidatul PSD?
Sorin Grindeanu: Păi, ce am făcut noi mai devreme? Mulțumim!
Moderator: Dacă nu mai sunt intrebări, vă mulțumim pentru prezență. Incheiem aici conferința de presă. Mulțumim!
Sursa: Guvernul României
