Declarații de presă susținute de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul finanțelor, Tanczos Barna, după intalnirea de lucru de la Ministerul Finanțelor
Marcel Ciolacu: Am avut o intalnire cu domnul ministru, cu intreaga echipă de consilieri, secretari de stat și cu doamna președinte ANAF. Am stabilit indicatorii pe care o să-i prezinte domnul ministru in ședința de guvern de joi, este un pas premergător aprobării legii bugetului de stat. Am făcut și un calendar impreună şi am stabilit foarte clar că, pană la sfarșitul lunii, o să trecem legea bugetului prin Guvern și o s-o inaintăm Parlamentului, astfel incat, in prima săptămană din sesiunea parlamentară din februarie, legea bugetului să fie aprobată. Vom rămane cu deficitul de 7% la sfarșitul anului, așa cum am convenit cu Comisia şi, de asemenea, vom rămane cu ținta de 7% din PIB pentru investiții. Cu alte cuvinte, vom crea un echilibru intre investiții, ținand cont că acești doi ani vor fi, ca și anul 2024, doi ani cu o pondere foarte mare in investiții, avand finalizarea PNRR-ului, pană in anul 2026. Nominal, creștem de la 120 de miliarde, cat au fost investițiile in 2024, la aproximativ 132 de miliarde. Am stabilit, la fel cum am promis inainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici și medii, pană la inceputul acestui an, cu o suplimentare și cu o majorare pe tip one-off pană vom vedea execuția bugetară la prima rectificare, cand se va analiza dacă se poate, astfel incat să nu afectăm investițiile prevăzute mai ales in PNRR, unde există cofinanțări foarte mari - de exemplu in zona transporturilor, s-a ajuns la cofinanțări de aproximativ 60% - dacă bugetul de stat iși permite indexarea din luna septembrie. Este o abordare prudentă a ministrului finanțelor și cred că e o abordare corectă pentru orice ministru de finanțe - și il felicit pe domnul ministru pentru această abordare -, astfel incat vom vedea, cum zice un clasic in viață, pas cu pas in funcție de execuție și de venituri.
Am avut o creştere a veniturilor anul trecut de la 27% - acel 27 consacrat, de altfel, mai mulţi ani de zile - la aproximativ 29,6%. Cred că, pană la final, va fi un 30,1% și, pentru prima oară, Romania va avea venituri din PIB care incep cu cifra 3; in continuare, domnul ministru a stabilit un nivel de 29,6% venituri din PIB. Asta inseamnă că, din jalonul 206, am şi indeplinit acea solicitare prevăzută in PNRR, de a crește veniturile din PIB cu minimum 2,5 puncte procentuale, noi negociind de fapt o reducere la 1,1 puncte procentuale creştere venituri, rămanand ca, in jalonul 207, cel din cererea de plată numărul 5, să facem echilibrarea. Continuăm cu ajutoarele de stat, vom solicita și Consiliului Concurenței să ne spună care este nivelul pe fiecare program punctual, cum este INVESTALIM; vom continua cu el, vom continua cu materialele de construcții, dar, in funcție de randament și de locurile de muncă nou create, vom vedea care au fost cele mai eficiente. Eu cred că cel mai bine ar fi ca acestea să fie focusate numai la Ministerul de Finanțe - și să existe o conlucrare intre ministere - fiindcă cele mai eficiente au fost cele gestionate de către Ministerul de Finanțe pană acum. Cu alte cuvinte, o să intoarcem in economie minimum de 2% din PIB. Eu sper că o să intoarcem in economia reală in jur de 5% din PIB. Il invit pe domnul ministru, apoi vă vom sta la dispoziție cu intrebări.
Tanczos Barna: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru. In primul rand, bine ați revenit la Ministerul Finanțelor, pentru că aţi fost și cu alte ocazii cu siguranță. Este o abordare intr-adevăr prudentă și normală a construirii bugetului, pe care o prezentăm astăzi și la care am lucrat zilele trecute, săptămanile trecute.
Mulţumesc foarte mult pentru modul in care incercaţi să găsiţi soluţii pentru toate domeniile din economie și pentru toate categoriile sociale care au nevoie de sprijinul statului, astfel incat atat cei din sectorul bugetar, cat și pensionarii și celelalte sectoare să primească fondurile necesare pentru funcționare; in același timp, să putem asigura un control riguros al cheltuielilor, astfel incat să putem respecta angajamentele pe care le-a luat Romania față de partenerii europeni. Un guvern pro-european trebuie să-și respecte, in primul rand, angajamentele față de Comisia Europeană și față de partenerii europeni, şi aici Romania s-a angajat ca, pană la sfarșitul anului 2025, să se incadreze intr-un deficit de 7%. Este principala provocare pentru mine, ca ministru al finanțelor, ca eu să mă asigur că acest angajament al Romaniei să fie respectat. Construim bugetul prudent pe partea de venituri, fără să exagerăm și fără să includem venituri nerealizabile sau foarte greu realizabile, astfel incat deficitul să se bazeze pe o analiză prudentă a veniturilor și pe un control cat mai riguros, pe partea de cheltuieli. Salut incă o dată decizia Guvernului din decembrie prin ordonanța de ajustări multisectoriale; a fost piatra de căpătai a construirii bugetului, prin care s-au creat premisele elaborării bugetului pentru anul 2025. Planul fiscal-bugetar pe termen mediu asumat de Romania prevede, pentru anul acesta, un deficit bugetar de 7%, iar pentru următorii 7 ani o reducere progresivă a deficitului bugetar pană la 3%. Acest angajament nu trebuie respectat doar acum; ceea ce construim pentru 2025 trebuie să aibă impact și pentru anii următori, astfel incat, pe partea de investiții, să nu reducem sumele alocate pentru investiții, să creștem constant aceste sume și să asigurăm, cel puțin la nivelul deficitului, finanțarea investițiilor in Romania - domnul prim-ministru a și menționat acest lucru, pe de altă parte, să nu exagerăm pe partea de venituri nerealizabile și să nu ajungem in situația in care diferența trebuie acoperită din imprumuturi. Investițiile vor depăși, așa cum a spus și domnul prim-ministru, 130 de miliarde, se pot apropia și de 140 miliarde; finalizăm astăzi calculele in baza discuțiilor pe care le-am avut și vom veni in guvern cu indicatorii, cu limitele care trebuie aprobate inainte de prezentare bugetului. Bugetul asigură o finanțare consistentă pentru Educație și asigurăm plata salariilor la nivelul anului 2024; pentru Sănătate asigurăm finanțarea Casei de Sănătate pentru a avea serviciile medicale asigurate tot anul, și salariile plătite la nivelul asumat de Guvern. La Apărare, asigurăm minimul de 2% din PIB și asigurăm și investiții strategice in sectorul industriei de apărare, pentru că Romania are, pe de o parte, contracte deja semnate, angajamente luate, pe care trebuie să le respectăm. Agricultura și economia nu sunt uitate. Agricultura are finanțare pentru programele menționate adineauri şi economia. La fel, Ministerul Economiei are finanțare pentru programele pe care dorește să le implementeze. Incă o dată, este un buget cumpătat, am pornit de la tăierea cheltuielilor statului și putem să asigurăm incadrarea in 7% deficit.
Anul 2025 este un an al solidarității și din punctul de vedere al unităților administrativ-teritoriale. Vom avea un fond al solidarității la nivel național, nu doar la nivel județean, la care vor contribui toți pentru a ajuta comunele mici să-și indeplinească obiectivele minime de la nivelul unităților administrativ-teritoriale și să poată să ofere serviciile pe care trebuie să le ofere. Vom intra, la un moment dat, probabil, și pe discuțiile de reorganizare și de regandire a serviciilor publice de la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Este prematur să intrăm acum in detalii. Ceea ce trebuie să facem noi acum e să ținem sub control cheltuielile, să asigurăm veniturile la nivelul minim pentru a asigura aceste servicii. Foarte pe scurt, acestea sunt cifrele macro. Așteptăm intrebările și, vă rog, domnule prim-ministru.
Reporter: Bună ziua! Aș avea o intrebare prima oară pentru dumneavoastră, domnule premier. Plafonarea prețurilor la energie și gaz, această măsură s-ar putea extinde pentru o perioadă de trei sau șase luni, să fie o perioadă de tranziție in actuala sa formă? Există bani in buget pentru așa ceva?
Marcel Ciolacu: Ce vă pot spune cu certitudine este faptul că am abordat și chestiunea datoriilor care sunt in acest moment, le-am prevăzut pentru a le stinge in bugetul de stat, atat la Ministerul Energiei, cat și la Ministerul Muncii, fiindcă știți cele două componente. Cu certitudine, Guvernul Romaniei va lua măsuri astfel incat zona de plafonare către consumatori și către economie să fie menținută.
Reporter: Pentru vulnerabili sau pentru toți?
Marcel Ciolacu: Și vulnerabili și zona de economie.
Reporter: Dar pentru ce perioadă, domnule premier?
Marcel Ciolacu: Vom incerca să acoperim tot anul. Vom veni, impreună cu domnul ministru al energiei, cu toate detaliile. In acest moment, lucrează la nivel guvernamental toți cei trei vicepremieri impreună cu ministrul energiei și vom veni cu soluții. De asemenea, Comisia, după cum bine știți, trebuie să ne spună ce nu a funcționat și unde sunt problemele, și mai avem și o decizie a CCR-ului pentru care așteptăm motivarea. Nu putem lua o decizie pană nu avem toate informațiile.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să clarificăm niște declarații. Ați spus că Banca Mondială analizează creșterea TVA și comasarea CASS cu impozitul pe venit, nu Guvernul Romaniei. In planul fiscal scrie foarte clar că Banca Mondială oferă scenarii din care Guvernul alege. Guvernul analizează scenariile Băncii Mondiale?
Tanczos Barna: Vă mulțumesc foarte mult pentru intrebare. E o ocazie bună să clarificăm cateva aspecte. Fraza a fost lungă și exact așa a inceput: Banca Mondială a analizat mai multe scenarii, inclusiv pe acele scenarii despre care am vorbit atunci.
In momentul de față, pe construirea bugetului nu analizăm nicio altă variantă decat păstrarea impozitelor la nivelul la care sunt acum și incadrarea in 7%. După construirea bugetului, vom avea intalnire cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială, dar este in momentul de față prematur să discutăm despre acele detalii.
Mulțumesc.
Marcel Ciolacu: Noi avem o reformă fiscală de implementat pe care și-a asumat-o Romania, nici Ciolacu, nici /.../ ea a fost asumată in PNRR in cererea de plată numărul patru. Și pe această reformă fiscală normal că s-au făcut analize și de către Comisie, și de către Guvernul Romaniei, și de către Banca Mondială, care este unul dintre consultanții la care a apelat Guvernul Romaniei, respectiv Ministerul de Finanțe. Normal că se lucrează pe scenarii. ... De ce nu mărim TVA-ul? Reprezint un partid social-democrat. In primul rand, efortul ar fi mutat in mod egal la toți romanii, indiferent de venituri. Efort insemnand o scădere a puterii de cumpărare. Eu acest lucru nu-l fac și mă bucur mult că și domnul ministru spune același lucru. Mai mult, după această perioadă de consum și de creșteri salariale și in zona bugetară, avem și o creștere a salariului minim, am avut și recalcularea pensiilor, normal că a fost un consum mult mai mare. Și am avut și sărbători, a fost un consum mult mai mare in societate, a fost și o perioadă cu concedii, dar de acum consumul va mai scădea și, automat, va scădea și inflația. Eu nu văd o justificare de scumpire a produselor in acest moment, pentru că nu s-a scumpit nici energia, nici combustibilii, pentru ca o parte din acciză se intoarce la transportatori. Deci am intrat intr-o zonă de calmare macroeconomică și interesul nostru principal este de scădere a inflației. O creștere a TVA-ului cu un punct procentual aduce automat o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale, deci lucru exclus.
Reporter: Și in 2026?
Marcel Ciolacu: Deci excludem o dată pentru totdeauna o creștere a TVA-ul. Vom veni in reforma fiscală cu alte măsuri. Construcția bugetului, pe care a făcut-o domnul ministru cu intreaga echipă a domniei sale și am discutat-o acum, a fost făcută fără a avea creșteri de taxe și impozite anul acesta, decat cu acele excepții scoase la acest inceput de an, odată cu celebra ordonanță trenuleț. In rest, din punct de vedere fiscal, va fi o perioadă predictibilă, de minimum șase luni. Deci am avea un termen de pană la 1 iulie cu ce va insemna viitorul. Știți foarte bine că orice măsură fiscală are un delay de un an de zile, fiindcă se raportează la anul fiscal anterior. Deci, dacă vor fi modificări, vom vorbi de aplicarea lor prin anul 2026. Asta ca să lămurim.
Reporter: Domnule premier, in anul 2026 am putea să vedem că se aplică impozitul progresiv peste anumite venituri, peste un anumit prag.
Marcel Ciolacu: Nu a luat nimeni nicio decizie.
Reporter: Nu, dar aţi avut acest scenariu in analiză, nu doar o dată ați vorbit despre el și a reapărut din nou pe masă.
Marcel Ciolacu: Eu știu că am promis că anul acesta, sub nicio formă nu se va umbla la cota unică, lucru pe care l-am discutat și cu domnul ministru astăzi. Noi estimăm o creștere economică de 2,5%. Nominal, PIB-ul Romaniei va crește cu aproximativ 150 de miliarde, mai mare decat 2,5, fiindcă e intervenția deflatorului. Nu mărim și nu renunțăm la cota unică anul acesta sub nicio formă. Cu această creștere economică, ne incadrăm totuși intre primele state din Uniunea Europeană din punct de vedere al creșterii economice. Romania nu a intrat in recesiune și, după părerea mea, nu va intra, dacă nu se intamplă ceva peste voința noastră. Vom vedea dacă va fi in viitor o impozitare progresivă, pe ce sector, cand se va impune acest lucru, cand economia și mediul de afaceri iși permit acest lucru. E o schimbare de fond.
Reporter: Aţi spus că, /.../ in urmă, sunt anumite sectoare. Asta inseamnă că impozitarea progresivă ar putea să fie doar in anumite domenii?
Marcel Ciolacu: Nu, eu nu am spus acest lucru. S-ar putea să nu fie. Dacă specialiștii ajung la o concluzie că este mai bine să rămanem cu cotă unică, rămanem cu cotă unică. O impozitare progresivă pe venituri excepționale cred că da, este peste tot...
Reporter: De cand asta?
Marcel Ciolacu: Nu știm. E un scenariu de lucru.
Reporter: Vorbiți de anul trecut și chiar de mai mult timp despre impozitarea veniturilor excepționale /.../
Marcel Ciolacu: Da, sunt social-democrat și eu sunt unul dintre cei care cred in impozitarea progresivă, care a rămas la două-trei state din cadrul Uniunii Europene, state care nu pot fi comparate cu Romania ca mărime.
Reporter: O singură precizare...
Marcel Ciolacu: Acum, dacă imi cereţi să fac politici, de genul celor din Estonia, care are o populație de 10 ori mai mică decat Romania, nu-mi cereți acest lucru, fiindcă nu o să-l fac. In schimb, cu prudență și cu dialog și, scuzați-mă, domnule ministru, atat cu Comisia, că şi cu mediul de afaceri, dar in primul rand și cu partenerii de guvernare vom veni cu cele mai bune măsuri.
Tanczos Barna: Daţi-mi voie, o secundă! In primul rand, trebuie subliniez ceea ce a spus domnul prim-ministru: Romania are o economie stabilă, are o economie robustă. Şi sunt caţiva indicatori macroeconomici care sunt pe creştere constantă. Avem creşterea constantă a PIB-ului, avem creşterea constantă a colectării, avem creşterea constantă a procentului veniturilor la buget din PIB. In acelaşi timp, avem o reducere constantă a inflaţiei, incasările ANAF in valoare nominală și reală cresc an de an și vom pune și mai multă presiune pe ANAF pentru a asigura și o imbunătățire calitativă, pentru a reduce gap-ul de TVA. Toți acești indicatori, inclusiv deciziile politice de inghețare a salariilor pentru a ține fondul de salarii sub un control constant, duc către o abordare prudentă, dar realist vorbind, avem șansa să avem la nivelul anului 2025, fără problemă, o incadrare in deficitul de 7%.
Reporter: Pentru că dvs. vorbiţi despre ingheţarea veniturilor şi spuneţi că trebuie să avem o politică prudentă...
Marcel Ciolacu: Să ne incadrăm in aceeași anvelopă pentru o consolidare macroeconomică. Cu alte cuvinte, Romania nu-și mai permite o mărire a anvelopei de cheltuieli, nici pe bunuri, nici pe bunuri și servicii, nici pe cheltuieli. One-off-urile către zona socială sunt un lucru corect...
Reporter: Reporter: Dar aţi vorbit totuşi despre indexarea pensiilor. Ce valoare ar putea avea? La cat să se aştepte pensionarii?
Marcel Ciolacu: ... fiindcă acest lucru duce la o echitate socială. Nu poți gestiona o țară fără o echitate socială. Nu poți să lași niște oameni in grad de sărăcie extrem. Şi de aici am venit cu acest echilibru.
Reporter: Domnule premier, ați vorbit despre aceste ajutoare one-off. Care ar fi valoarea, cat ar putea să primească pensionarii și care ar fi impactul? Ca să știm /.../
Marcel Ciolacu: Sunt ferm convins că această discuție o voi avea cu domnul ministru, impreună cu Ministerul Muncii.
Reporter: Nu aţi făcut nici o /.../
Marcel Ciolacu: Am inceput să avem anumite discuții și să ne uităm la anumiți parametri. Impreună cu ministrul muncii, vom avea toată această discuție și, pană vom merge cu bugetul de stat in Parlament, această hotărare va fi luată.
Reporter: De cand ar urma să se aplice aceste măsuri, cand /.../ ajutoare?
Marcel Ciolacu: După aprobarea bugetului, normal.
Reporter: După aprobarea bugetul, deci in februarie, martie
Marcel Ciolacu: Nu, după imediat după aprobarea bugetului. Va fi o intervenţie eşalonată.
Reporter: Domnule ministru, dumneavoastră știți să ne spuneți aproximativ care ar fi impactul sau la ce valoare v-ați gandit?
Tanczos Barna: Vă pot spune că valoarea o să asigure incadrarea tuturor cheltuielilor in deficitul bugetar de 7%. Căutăm intr-adevăr soluții pentru mai multe sectoare, inclusiv pentru Ministerul de Interne, pentru problemele de acolo, inclusiv pentru aceste one-off-uri, dar rolul și obligația mea ca ministru al finanțelor este să găsesc soluțiile in așa fel incat să nu depășim ținta de 7% din deficit, in condițiile de estimare prudentă a veniturilor.
Reporter: Secretarul general al NATO a spus zilele trecute că dacă nu alocăm suficienți bani pentru apărare, ar trebui să incepem să invățăm cu toții limba rusă. Vreau să știu ce buget va avea Ministerul Apărării in acest an și cand vom fi pregătiți să alocăm trei sau 4% din PIB pentru apărare?
Marcel Ciolacu: Să știți că vreau să finalizez intai cu limba engleză, de limba rusă nu am de gand să mă apuc.
Reporter: N-ați invățat-o la școală?
Marcel Ciolacu: A fost o glumă.
Reporter: Dar cat veţi aloca pentru apărare? 5% a cerut Mark Rutte şi spunea că toate ţările ar trebui să facă asta. Ministrul finanţelor vorbea despre 2%....
Marcel Ciolacu: Minimum 2%. Ministrul finanţelor a spus minimum 2% .
Tanczos Barna: Am spus că va avea minim 2%, buget care asigură buna funcționare a sistemului de apărare, care asigură investiții solide in industria de apărare și care cu siguranță poate să pregătească Romania pentru orice situație la care ne așteptăm sau nu ne așteptăm. Obligația noastră, incă o dată, pe acest domeniu este să asigurăm funcționare, să asigurăm dezvoltarea capacității și să asigurăm dezvoltarea industriei de apărare, care este o oportunitate uriașă.
Reporter: /.../ imperativ? Romania poate să asigure...
Marcel Ciolacu: Avem o rugăminte, haideți să ajungem, cand va fi vorba de 5% atunci vom discuta şi vom veni iarăşi in faţa dvs. Domnul ministru a spus - și sunt ferm convins că, la fel ca și mine, ați fost foarte atenți - că vom asigura un minim 2% plus o componentă importantă de investiții in zona industriei de apărare. Atat eu, cat și ministrul apărării și domnul ministru al Finanțelor, ne dorim să fie produse pe teritoriul Romaniei cat mai multe componente sau capabilități necesare inzestrării Armatei Romaniei. Asta inseamnă că trebuie un efort bugetar de a aduce aceste investiții. Şi vă dau un singur exemplu, este viitoarea fabrică de pulberi care este in traseul estimat in acest moment.
Tanczos Barna: Daţi-mi voie să completez cu ceva: tot la capitolul evoluții pozitive putem să bifăm și evoluția companiilor din industria de apărare in anul 2024. Multe dintre ele au inregistrat un rezultat operațional pozitiv pe anul 2024, care este deja un semnal foarte bun. Unele dintre ele incă n-au reușit să acopere pierderea reportată din anii precedenți, dar sunt deja trei companii care au reuşit inclusiv acest lucru, adică pierderile reportate din anii precedenți sunt acoperite de profitul din 2024, și acolo căutăm soluții pentru acele companii care dau semnalul clar de reorganizare, de eficientizare, de valorificare pe piață a produselor și care au perspective bune de evoluție. Cu siguranță, inclusiv bugetul din 2025 va avea soluții pozitive, pentru aceste companii.
Marcel Ciolacu: Am avut cu domnul ministru o analiză pe companiile de stat și componenta de arierate și urmează ca doamna președinte a ANAF-ului să ne dea o situație detaliată. Nu vă ascund că, după o analiză, in funcție de domeniul in care funcționează fiecare companie, la ce minister, dacă sunt companii care inregistrează pierderi in ultimii cinci ani și nu se vede nicio restructurare și niciun plan de redresare a acelor companii, părerea mea este că se poate intra in zona de insolvență și să inchidem aceste capitole, dacă de atația ani nu se poate. La fel vom proceda și in cazul altor mari companii care funcționează pe teritoriul Romaniei, care sunt pe pierderi de 10-15 ani și nu ințelegem de ce tocmai in Romania nu fac niciun fel de profit, sunt ferm convins că ne vom uita foarte atent, impreună cu Ministerul de Finanțe, pe sumele de transfer.
Reporter: Reorganizarea administrativ-teritorială, in ce stadiu sunt discuțiile? Sunt foarte multe voci care critică această măsură, spun că nu ar trebui să fie făcut un calcul matematic. Sunt localități, spre exemplu, in varf de munte, care n-ar putea să fie comasate...
Marcel Ciolacu: Dar nu a spus nimeni că facem un calcul matematic. Acest lucru l-am și avut in discuție. Mă uit la domnul vicepremier, fiindcă am fost președinții de...co-președinții coaliției și vicepremierii și aceasta a fost abordarea. Eu să acționez ca pe timpul comunismului, paușal, n-o s-o fac niciodată.
Reporter: Pe cat timp ar putea să se intindă această discuție?
Marcel Ciolacu: Părerea mea ca să aibă aplicare la viitoarele alegeri. Eu mi-am făcut un grup de lucru in interiorul partidului. Sunt ferm convins că și colegii mei vor face același lucru. Ea este totuși o reformă structurală, ea trebuie discutată, ea trebuie prezentată, trecută prin Parlament și făcută de această dată, nu pe colțul mesei, pompieristic sau electoral. Romania are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, cum are nevoie și de o reformă bugetară, cum are nevoie și de o reformă și o analiză a companiilor de stat. Intrăm intr-o altă eră. Ne adaptăm ei. Vom avea acest echilibru macroeconomic și Romania se va putea dezvolta cel puțin in ritmul de anul trecut.
Reporter: Domnule premier, legat de subiectul anterior, secretarul general al NATO a propus ca țările membre NATO să ia in calcul să direcționeze o parte din banii de la pensii și sănătate pentru bugetul Apărării, ca acesta să crească. Ar lua in calcul Romaniei această variantă?
Marcel Ciolacu: Haideţi să vedem. Momentan, sunt discuții, am văzut și declarații publice. Ultima discuție cu domnul Rutte, știți cand am avut-o, n-am avut de atunci. Totuși, abordarea in interiorul NATO se face de către toate statele membre NATO. Secretarul general este cel care integrează. Presupun că sunt discuțiile și propunerile venite și după ce a avut o discuție cu președintele ales al Statelor Unite. Ştiți foarte bine că și eu am avut o discuție telefonică cu o oră sau două mai devreme impreună cu primul ministru Viktor Orban, de a avea președintele ales o discuție cu domnul secretar general Rutte. Haideți să așteptăm și vom da toate explicațiile; să vedem totuși care este direcția, mai ales că cel mai mare contributor financiar la NATO este partenerul strategic al Romaniei, Statele Unite ale Americii. Hai să așteptăm. Pe data de 20, am ințeles că depune jurămantul noul președinte ales. Al doilea contribuitor, din punct de vedere al contingentului, după cum bine știți, este Turcia.
Reporter: Bună ziua. Domnule premier, vreau să vă intreb dacă maine o să aprobați in ședința de guvern acea ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor și dacă candidații independenți vor avea, prin această ordonanță, posibilitatea unor reprezentanți in secțiile de votare.
Marcel Ciolacu: Intotdeauna, candidații independenți au reprezentare in secțiile de votare. Problema e că biroul secției de votare este unul limitat. Nu am inventat eu democrația, cum sunt convins că nici dumneavoastră. In primul rand, in secțiile de votare sunt reprezentate partidele politice parlamentare, apoi cele europarlamentare și, in funcție de numărul din secția de vot, rămane pentru candidații independenți. Dacă avem 100 de candidați independenți, facem birouri electorale de 100 de membri?
Reporter: Și, domnule ministru, vreau să vă intreb de ce nu s-a lăsat un răgaz măcar de cateva luni de la eliminarea facilităților fiscale, astfel incat angajații din IT, agricultură ș.a.m.d. să nu aibă salariile reduse? Vorbim de parte netă de la 1 ianuarie, la scurt timp după adoptarea ordonanței trenuleț.
Tanczos Barna: Anul trecut, intr-un timp foarte scurt, a trebuit să luăm cateva decizii grele, a fost una dintre ele, cealaltă decizie s-a referit la microintreprinderi. Au fost mai multe abordări. La final, pe langă tăierea celor 126 de miliarde de lei pentru a asigura un venit de 7 miliarde reprezentand cam 5% din efortul public de stat și privat, s-a luat această decizie. Ceea ce a spus și domnul prim-ministru, trebuie să mai subliniez o dată, intrăm pe aceea regulă de șase luni. Nici in 2025, nici in 2026 nu vor mai fi decizii de taxare, impozitare, fără a fi analizate, dezbătute cu partenerii sociali, cu antreprenorii și anunțate cu șase luni inainte. Acesta este un parcurs normal și trebuie să intrăm pe această normalitate incepand cu 2025.
Marcel Ciolacu: Mulțumim.
Reporter: Domnule premier, domnule ministru, incă o intrebare. Ați inghețat salariile bugetarilor...
Marcel Ciolacu: N-am inghețat nimic.
Reporter: Bun, au rămas la nivelul /.../
Marcel Ciolacu: Este vreo lege care impune o creștere sau vreo indexare a salariilor in sistemul bugetar?
Reporter: Să spunem doar că au rămas la acel nivel. Austeritatea insă nu este pentru toată lumea. Sunt foarte multe consilii de administrație care și-au mărit și /.../
Marcel Ciolacu: Avem o analiză pe care o s-o prezentăm azi in...
Reporter: Avem unii membri care sunt /.../
Marcel Ciolacu: Avem o analiză in lucru - este aici și șeful cancelariei - pe care am cerut-o pentru a face prezentarea in coaliție și pentru a lua măsurile necesare ca să nu se mai intample astfel de lucruri.
Reporter: Ce companii vizați dumneavoastră?
Marcel Ciolacu: Toate. Analizele sunt la toate companiile.
Reporter: ANRE, spre exemplu, are un buget mult mai mare față de /.../
Marcel Ciolacu: La toate companiile. Sunt anumite propuneri de comasări a acestor autorități de reglementare pe o practică europeană. Facem o comparație. De exemplu, eu foarte multe comparații le-am făcut cu Germania și să vedem cum funcționează acolo și vom veni cu legi care vor modifica aceste lucruri.
Reporter: CFR, Transelectrica...
Marcel Ciolacu: Romania are nevoie de o reformă structurală și ne-am asumat acest lucru toți trei copreședinții, impreună cu cei trei vicepremieri și veți vedea că o ducem pană la capăt.
Reporter: Domnule premier, domnule ministru, concret cum se va face reorganizare aparatului bugetar de la ministere la agenții ș.a.m.d. Care sunt primii pași și ce discuții ați avut?
Marcel Ciolacu: Primii pași ii va face primul ministru. Vom incepe cu o reorganizare și cu o comasare a agențiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a aparatului propriu de funcționare al Guvernului. Eu voi face primele restructurări cu care o să vin in cursul acestei luni. Normal, aștept ca și partenerii să-mi facă o propunere de secretar general al Guvernului, care mai mult ca sigur săptămana viitoare se va intampla acest lucru și e normal să aștept noul secretar general al Guvernului să /.../ O analiză proprie și cu șeful cancelariei am făcut-o și știm ce ne dorim noi./eradu
Reporter: Anul trecut...
Reporter: Anul trecut nu s-au făcut reorganizări?
Marcel Ciolacu: S-au făcut. S-a creat cadrul legislativ...
Reporter: Atat, doar cadrul legislativ...
Marcel Ciolacu: S-a făcut cadrul şi s-au şi făcut anumite reorganizări in fiecare minister. Părerea mea că insuficiente...
Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog s-a discutat in coaliție incă din luna decembrie despre comasarea impozitului pe venit cu contribuția la sănătate, altfel spus, creșterea taxării muncii cu 3% așa cum spunea public liderul UDMR, Kelemen Hunor?
Tanczos Barna: In momentul in care pregătești o coaliție discuțiile in cadrul coaliţiei şi discuţiile pe programul de guvernare sunt un capitol. In momentul in care intrăm pe construirea bugetului și pe angajamentele pe anul 2025, vorbim despre altceva. Discuțiile din decembrie sunt un capitol inchis din punctul meu de vedere. Din moment ce am intrat pe construirea bugetului, discutăm strict de structura impozitelor și taxele care sunt astăzi valabile, care nu vor suferi modificări. Mulţumesc.
Reporter: Vom aduce incasări de 26,2%, 26 de miliarde din reforma fiscală anul acesta, așa cum ne-am asumat in planul fiscal?
Tanczos Barna: Deci, vom aduce incasări suplimentare mai mult decat 26 de miliarde, o să vedeți și in construcția bugetului de la ANAF și țintele pentru ANAF o să fie stabilite in așa fel incat să avem, din veniturile asigurate, incadrarea in 7%, fără modificarea impozitelor. Şi o să vedeți la momentul oportun care sunt cifrele, o să aibă ANAF ținte și pe incasări, și pe recuperare de creanță astfel incat deficitul de 7% să fie atins fără modificări de taxe și impozite.
Reporter: Aţi zis că nu cresc taxele și impozitele. O ultimă intrebare: vă dați demisia dacă vor crește anul acesta taxele și impozitele?
Tanczos Barna: Aș vrea să evit această abordare, sincer, pentru că mie nu-mi place nici intrebare cu dacă răspund cu funcția,.. nici cu tatuajul. (...) Cand eu spun că atata timp cat sunt eu ministru a finanțele nu cresc taxele, acest lucru inseamnă exact ceea ce spun. (...)Atata timp cat sunt eu, nu cresc taxele. Completez: in 2025, dacă duc mandatul pană la sfarșit, mergem pe taxele și impozitele actuale. Ok. Ca să fie foarte clară....
Realizator: Şi in 2026, e posibil să crească de la 1 ianuarie?
Marcel Ciolacu: Mulţumim!
Tanczos Barna: Sunt foarte multe lucruri posibile, inclusiv să nu mai fim la guvernare. Sunt foarte multe posibile, o să vorbim la momentul oportun.
Marcel Ciolacu: Mulţumim incă o dată!
Reporter:. O clarificare aş dori tare mult. Domnule ministru, mai rămaneți cateva momente, vă rugăm.
Tanczos Barna: Mulţumesc mult!
Reporter: Construcţia bugetului se face pe o inflație redusă cu zero cinci puncte procentuale?
Tanczos Barna: Pe 3,5%. Deflatori de 5, inflaţie de 3,5.
Reporter: Şi aş insista. Dacă spuneați că subiectul este inchis pentru 2025, cu mărirea de taxe și impozite, pentru 2026 rămane această variantă cu comasarea impozitului cu contribuția la sănătate?
Tanczos Barna: Discuţia despre planul fiscal e o discuție prematură. Nu am intrat in discuții nici cu Banca Mondială, nici cu Comisia pe aceste aspecte, nici pe planul fiscal pentru 2026 - 2030, 2031. In momentul in care incepem acele discuții, venim cu detalii. Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, legat de profesori, aceștia amenință din nou cu proteste și spun așa: că in 2023, cand au ieșit in stradă, li s-a promis incă o majorare in acest an, in 2025, că dacă nu vor primi, şi probabil nu pentru că nu au auzit să fie cuprinsă această majorare in buget, atunci fac grevă. Cum le răspundeți?
Tanczos Barna: Cred că majorările din 2024 sunt semnificative. (...) Obiectivul meu este să putem asigura plata acelor salarii in 2025. Este un an special din acest punct de vedere, cu foarte multe influențe din 2024, obiectivul nostru este să putem plăti și pensiile, și salariul la nivelul acela. Mulțumesc mult!
Sursa: Guvernul României
