Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, miercuri, 27 noiembrie 2024. Prin hotărare de Guvern, salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată va crește de la 3.700 lei lunar la 4.050 lei lunar, decizie luată de Executiv prin consultare cu sindicatele și patronatele care fac parte din Consiliul Național Tripartid pentru Dialog Social. Majorarea salariului minim cu 9,46% se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2025. De această decizie vor beneficia peste 1,8 milioane de salariați din Romania, incadrați indeosebi in sectoare precum comerțul, transporturile sau intreprinderi mici și mijlocii. Imi face plăcere să vă dau și două informații de context. In Romania sunt incadrați cu salariul minim brut garantat in plată 843.668 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 15,4% din numărul total de salariați activi, dar de majorarea salariului de bază minim la 4.050 lei vor beneficia toți angajații incadrați in clipa aceasta cu mai puțin de 4.050 lei lunar, ceea ce ridică numărul comunicat inițial, 1.823.520 de salariați. In sumă brută, creșterea va fi echivalentă in net cu 212 lei, iar brut 350 lei, evident.
Tot ca urmare a discuțiilor din cadrul Consiliului Național Tripartid pentru Dialog Social, din care fac parte Guvernul, sindicatele și patronatele, s-a extins astăzi, prin hotărarea Guvernului, primul contract colectiv de muncă la nivelul intregului sector bancar din Romania. Acesta marchează o premieră in domeniul dialogului social, fiind primul contract colectiv care se aplică erga omnes, adică tuturor salariaților din sectorul de activitate, indiferent de afilierea lor sindicală sau de angajator. Extinderea acestui contract reprezintă un pas important in consolidarea dialogului social in Romania, oferind o mai bună protecție pentru cei aproximativ 45.000 de angajați din acest sector economic.
Vreau să notez și o altă hotărare a Guvernului, cea pentru modificarea și completarea HG 435 din 2022 privind aprobarea unor programe de interes național pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele varstnice. Guvernul prelungește perioada de derulare a patru programe de interes național pentru ingrijirea persoanelor varstnice, crește numărul de unități de ingrijire la domiciliu care pot fi inființate in cadrul acestui program, precum și cuantumul zilnic al finanțărilor. Astfel, se prelungește de la 30 noiembrie 2024 pană la 30 iunie 2027 perioada in care pot fi derulate patru programe de interes național pentru dezvoltarea de servicii sociale integrate destinate persoanelor varstnice, după cum urmează: servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele varstnice dependente, servicii de acordare a hranei pentru persoanele varstnice, centre de zi de asistență și recuperare pentru persoanele varstnice, servicii sociale de asistență comunitară pentru persoanele varstnice. Mai exact, aceste programe se pot derula pe o perioadă de 2 ani de la data incheierii programelor de finanțare, dar nu mai tarziu de data comunicată anterior, 30 iunie 2027. De asemenea, crește numărul de unități de ingrijire la domiciliu care pot fi inființate in cadrul programului, de la 30 la 41, și a numărului de servicii de distribuire a hranei, de la 30 la 50.
O altă modificare constă in majorarea cuantumului finanțării unității de ingrijire la domiciliu, de la 27 lei pe oră la 32 lei pe oră, justificat de modificarea standardelor de cost pentru serviciile sociale. Tot in beneficiul persoanelor varstnice s-a stabilit ca persoanele care beneficiază de tichete sociale, acum se acordă suma de 250 lei o dată la două luni, să poată beneficia și de servicii de hrană prin programul care are in vedere acest fapt. Prin aceste programe, aprobate inițial in 2022, a fost estimată inființarea unui număr de 100 de servicii sociale fără cazare pentru persoanele varstnice, printre care un număr de aproximativ 5.400 de oameni urmau să beneficieze de servicii comunitare la domiciliu, de acordare a hranei, de ingrijire personală, de recuperare și reabilitare funcțională ori de consiliere socială și psihologică.
Pană la această dată, in urma selecțiilor publice de proiecte, a fost alocată suma de aproximativ 70 de milioane lei pentru inființarea a 74 de servicii sociale, pentru un număr de 3.568 de persoane beneficiare. Pentru perioada următoare de timp vor putea fi angajate incă aproximativ 100 de milioane de lei, fonduri disponibile pentru aceste programe sociale.
Vreau să mai punctez, inainte de a-i mulțumi domnului ministru al economiei, Radu Oprea, pentru prezența la acest brief, o să vedeți imediat pe ce subiect, vreau să mai punctez insă cateva hotărari ale Guvernului de astăzi.
Spitalul Clinic Avram Iancu din Oradea va fi extins un nou corp de clădire care va fi construit in următorii 2 ani. Guvernul a aprobat această investiție in valoare de peste 136 de milioane de lei, finanțată de la bugetul de stat. Clădirea cea nouă va deservi o parte din specialitățile chirurgicale: chirurgie generală și ORL, terapie intensivă, precum și un laborator de radiologie și imagistică medicală. Corpul de clădire va avea o suprafață construită de peste 1.000m² și va contribui semnificativ la imbunătățirea calității serviciilor medicale pentru pacienți.
De asemenea, proiectele pentru dezvoltarea comunităților locale sunt in continuare susținute de Guvern. Peste 2,1 miliarde de lei vor fi alocate suplimentar Ministerului Dezvoltării in acest scop. Din cele peste 2 miliarde de lei, cea mai mare parte 1,44 miliarde - este destinată pentru proiectele finanțate prin PNDL și Programul național de investiții Anghel Saligny. De asemenea, 420 de milioane de lei vor merge către proiectele finanțate prin componentele Valul renovării, fondul local și turism și cultură din PNRR. Iar 244 de milioane către proiectele finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social.
Vă readuc aminte că in ședințele recente, Guvernul a aprobat cateva strategii esențiale care dau un orizont de dezvoltare industriei romaneşti și serviciilor din Romania. Ședința de astăzi nu face excepție și vreau să-l invit alături de tine pe ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, domnul Radu Oprea, pentru a ne prezenta strategia națională pentru industria de apărare 2024-2030, adoptată astăzi de Executiv. Domnule ministru, mulțumesc și vă rog!
Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Este vorba despre această strategie pentru industria naţională de apărare. Eu nu știu ca in ultimii 35 de ani să fi avut o astfel de strategie publică care să fie foarte clară, cu viziune, cu obiective generale, cu priorități pentru industria națională de apărare. Este o strategie care inchide reforma in acest domeniu, pentru că vă aduc aminte că avem și o nouă lege a cooperării industriale care face posibil ca in acest moment, in industria națională de apărare cu capital de stat și cu capital privat să se intample transformări foarte rapide astfel incat să putem avea in Romania armament la standard NATO, ceea ce iși doresc toate instituțiile de forță, fie că vorbim despre Ministerul Apărării Naționale, fie că vorbim despre Ministerul Administrației și Internelor sau alte instituții.
Radu Oprea: Strategia oferă o imagine asupra evoluției dezirabile a industriei de apărare la orizontul anului 2030, cu perspective pentru anul 2035, in sensul modernizării și dezvoltării acesteia, atat prin investiții, cat și printr-un ansamblu integrat de politici publice destinate realizării unui ecosistem industrial rezilient, modern și retehnologizat, competitiv, inovativ, sustenabil, digitalizat și colaborativ, care să asigure protejarea intereselor esențiale de securitate și dezvoltare durabilă a Romaniei. V-am citit viziunea, dar vă pot spune că sunt 14 obiective, 14 priorități pe care le-am stabilit, astfel incat să putem avea proiectul fabricii de pulberi, la care se lucrează in acest moment. Este acel proiect pe care il știți foarte bine că are finanțare și din fonduri europene pe ASAP, 47 de milioane de euro, simplă bază, dublă bază, triplă bază. Avem asigurarea unui plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniții, pentru că trebuie să integrăm in lanțul de aprovizionare pentru a avea, intr-adevăr, securitate in Romania la componentele din care se produc acestea. Avem, de asemenea, transformarea și revitalizarea capacităților de fabricare a armamentului de infanterie și a aparaturii optoelectronice. Și aici vă spun că deja lucrăm impreună cu MApN și cu alte instituții in grup de lucru, astfel incat să avem primul raport pe legea cooperării industriale, astfel incat arma de asalt, celelalte arme din dotarea Ministerului Apărării Naționale să fie produse in Romania, pentru că acest lucru inseamnă legea cooperării industriale, să stabilim prioritățile de la inceput, să știm exact ce producem in Romania inainte ca achiziția să aibă loc. Vom avea cel mai probabil pe primele patru astfel de proiecte raportul finalizat pană la sfarșitul anului, inclusiv MLI-ul. De asemenea, omologarea la standard NATO a mijloacelor de luptă - vă spuneam mai devreme despre acest lucru -, transformarea și revitalizarea tuturor capacităților de producție ale operatorilor economici de stat din domeniul aerospațial și naval - aici venim și cu proiectul Drona romanească, despre care am vorbit -, revitalizarea capacităților de fabricare in domeniul autovehiculelor militare, susținerea dezvoltării capacităților existente la operatorii economici romani in vederea realizării și integrării sistemelor de comunicații și informatică de comandă-control, a realizării de software destinat domeniului apărării, securității naționale. Dezvoltăm, de asemenea antreprenoriatul și intreprinderile mici și mijlocii, pentru că am văzut foarte multe companii care fac cercetare-dezvoltare in acest moment in Romania, care au prototipuri foarte bune, nu au forța necesară să transforme acel prototip in produs industrial venind cu industria națională de apărare, astfel incat, de exemplu, vorba despre drone, să putem să le avem intr-un număr suficient pentru Armata romană, inclusiv omologarea lor. Avem și atragere de investiții străine, creare de societăți mixte cu investitori strategici din state membre UE și NATO. Vă pot da exemplu de la Reșița, de la Arsenal, unde astăzi este in producție, in lucru muniție calibru 152. Pentru că avem un investitor din Marea Britanie care a venit la Arsenal, a investit și acum este cu produsul din cate știu eu, aproape gata și urmează să fie omologat. Ne orientăm și pe absorbția de fonduri externe rambursabile. Știți că astăzi inclusiv fondurile structurale pot avea ca destinație industria națională de apărare. Vrem să creăm clustere in parteneriat public-privat. Intr-adevăr companiile care vor avea asamblarea de echipamente importante, să poată să fie impreună cu IMM-uri, cu intreprinderi cu capital privat, astfel incat lanțul de aprovizionare și amprenta pe care o lasă industria națională de apărare in economia romanească să fie mai mare. Vorbim foarte mult despre cercetare-dezvoltare, despre nevoia de a investi mai mult in cercetare-dezvoltare in Romania. Nu lăsăm deoparte pregătirea activă a forței de muncă in acest domeniu, pentru că știați că aveam o forță de muncă imbătranită. Sunt mai multe programe, sunt proiecte, inclusiv cu sindicatele, cu organizațiile sindicale, putem desfășura astfel de proiecte astfel incat să formăm forţă de muncă calificată -şi vă dau o veste bună, cand am fost la CARFIL impreună cu premierul Marcel Ciolacu am văzut foarte mulți tineri acolo, am văzut că deja s-a intinerit foarte mult intr-o anumită zonă, unde credeam că sau nu credeam că este posibil, in pirotehnie - media de varstă scăzuse la 45 de ani - am văzut foarte mulţi tineri, pentru că formează profesional in CARFIL și prin invăţămant dual, iar salariile acolo sunt competitive deja in... dacă vorbim despre Brașov și dacă vorbim despre multinaționale. M-aş opri aici cu prezentarea. Cred că important este că avem astăzi o strategie transparentă, publică, pentru industria națională de apărare. Aș vrea să mulțumesc celor care au fost implicaţi in decursul timpului, care au avizat pentru că atunci cand am intrat in minister, am găsit o strategie de peste 500 de pagini care era clasificată, recunosc că nu am citit-o, pentru că n-aș fi putut vorbi public despre acele lucruri pe care le scriu acolo, dar cred că toți cei care au lucrat la definirea și scrierea acelei strategii pot să fie implicați in planul național... in planul de acţiune.
Reporter: Domnule ministru, am vrea o clarificare, dacă se poate. Maine este convocată ședința CSAT, dumneavoastră sunteți membru in CSAT, se vorbește despre posibile acțiuni ale unor actori cibernetici asupra infrastructurii pentru suportul procesului electoral. Spuneți-ne, vă rog, la ce vă așteptați de la această ședință, ce se va clarifica acolo și dacă sunt suspiciuni de fraudare pentru alegeri?
Radu Oprea: Eu acum am aflat despre această ședință...
Mihai Constantin: Domnule ministru, rețineți această intrebare și mulțumesc colegilor de la presă pentru foarte buna noastră coordonare nonverbală de mai devreme, pentru că avem... Eu n-am avut pană acum niciodată ocazia să fac un breaking news in timpul briefingului, mai ales pe o veste bună, pentru că in urmă cu cateva minute, Departamentul de Stat al Statelor Unite a comunicat oficial rata de refuz a vizelor de tip B pentru cetățenii romani care au aplicat pentru acest tip de vize și imi face mare plăcere să comunic această cifră - 2,61%, ceea ce ne plasează categoric sub pragul de 3% care era un criteriu obiectiv măsurabil pentru ca Romania să se califice in acest program Visa Waiver. Ca să anticipez o intrebare, de cand vom putea călători in Statele Unite in scop turistic și de afaceri fără a mai fi nevoie de viză? Pun lucrurile puțin in context, la inceputul lunii noiembrie, o delegație comună a Departamentului Homeless Security, a Ministerului de Interne american, ca să spun așa, și al Departamentului de Stat, adică Ministerul de Afaceri Externe al Statelor Unite au sosit in Romania, au făcut o evaluare, astăzi este comunicată această cifră. Urmează ca datele să fie transmise Congresului Statelor Unite, care, in mod simbolic, vor comunica oficial că Romania este calificată in programul Visa Waiver, ca să ne facem o idee despre ce urmează pe calendarul acestei victorii diplomatice și foarte concrete pentru care.... pe care romanii o așteaptă. Și mai spun o concluzie a acelei vizite americane la inceput de lună, membrii acelei comisii au felicitat autoritățile romane, in frunte cu Guvernul și ministerele care au contribuit, pentru eforturile depuse in ultimele 12 luni pentru marcarea acestui criteriu tehnic. Acum, domnule ministru, vă dau inapoi cuvantul ca să răspundeți intrebării de mai devreme.
Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Intr-adevăr, este o veste bună așteptată de romani. Eu aș vrea să mulțumim și doamnei ambasador Kavalec, că a fost unul dintre proiectele dumneaei de suflet, a insistat foarte mult pentru ca acest lucru să fie posibil și a fost un adevărat ambasador al romanilor din acest punct de vedere. Vă rog.
Reporter: Vă rog să ne precizați care sunt așteptările legate de ședința CSAT și dacă dumneavoastră aveți informații că aceste alegeri prezidențiale ar fi fost fraudate sau supuse unor atacuri cibernetice?
Radu Oprea: Nu am astfel de informații, nici nu aș fi avut cum să am astfel de informații, fiind ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Am aflat despre ședința convocată acum, pentru că dumneavoastră... aproape in direct, aș putea să spun, pentru că mi-ați dat această veste acum. Sigur, voi fi maine la ședința CSAT.
Reporter: Cum vi se pare această ședință in contextul actualelor tensiuni, pentru că trebuie să recunoaștem un rezultat care a surprins?
Radu Oprea: Dacă este convocată, inseamnă că este o ședință necesară.
Reporter: La ce rezultate ne putem aștepta, domnule ministru, de la această ședință CSAT, in care se face analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT and C? Ce poate să facă? Sunteți membru CSAT. Ce poate să facă in această privință CSAT? Care ar putea să fie rezultatul? Ce recomandări poate să dea mai departe instituțiilor cu privire la modul cum s-a desfășurat primul tur al prezidențialelor?
Radu Oprea: Eu știu că, in general, comunicăm foarte bine, că avem sau aveți o părere foarte bună despre faptul că mă pregătesc extraordinar, inainte de oricare dialog cu media, cred că așa ar trebui să facem, insă de data aceasta, fiind acum in direct, sigur, nu am apucat să citesc nimic din materiale și oricum nu sunt publice, dar, ca idee, in momentul in care vom putea să comunicăm, și lucrul acesta sunt convins că va fi făcut, maine, după ședința CSAT, de către CSAT.
Reporter: Domnule ministru, dar aveți suspiciuni cu privire la aceste alegeri, pentru că au fost rezultate care au șocat multe partide de pe scena politică?
Radu Oprea: Eu, personal, am fost extraordinar de mult pe stradă, am fost in discuții cu oamenii in mod direct. Pot să spun că am simțit in targuri, in oboare, in județul Prahova, de acolo de unde sunt eu, vorbind cu oamenii că incepe să devină din ce in ce o opțiune mai puternică Călin Georgescu, bănuiesc că la el vă referiți, cum am simțit și in Ploiești opțiunea Lasconi, cum am simțit și vorbind cu electoratul PSD opțiunea Marcel Ciolacu. Le-am simțit pe acestea vorbind direct cu oamenii. A fost o creștere graduală, efectul social media s-a ... eu unul l-am l-am văzut in dialogul cetățenii.
Reporter: Ce părere aveți despre demersul de a contesta alegerile? Se cere anularea alegerilor și Curtea Constituțională se intrunește maine să discute două solicitări in acest sens.
Radu Oprea: Cum lăsăm Curtea Constituțională să-și facă treaba, este o instituție a statului roman. Nu cred și nu cred că ați auzit pe cineva de la Partidul Social Democrat, pe care eu il reprezint, probabil in intrebarea dumneavoastră, astăzi, in calitatea de ministru, nu cred că ați auzit pe cineva de la PSD comentand vreuna dintre deciziile pe care justiția sau... le-a avut in ultima vreme. Așa că așteptăm să vedem ce decid ei, pentru că este o instituție a statului roman și noi credem in democrație și in partajarea abilităților pe care le are fiecare dintre instituții.
Reporter: Domnule ministru, pentru a lămuri ce ați spus mai devreme. Așadar, creșterea lui Călin Georgescu vi se pare că a fost una naturală, adică s-a reflectat in scor...
Radu Oprea: Nu am spus acest lucru, nu-mi puneți cuvinte in vorbă şi nu decupaţi din context.
Reporter: Tocmai de aceea, aș vrea să lămuriți - ați spus că ați văzut pe stradă reacțiile oamenilor și a fost o creștere graduală, care a culminat cu...
Radu Oprea: Am spus că am văzut gradual, adică in ultima săptămană, mai mult ca niciodată, și am spus că a fost o reacție la Tik Tok. N-am spus altceva... de fapt, ca să recapitulez, am spus la social media.
Reporter: Domnule Oprea, ce s-ar intampla dacă alegerile ar fi fraudate și ar trebui să fie reorganizate? Care ar fi impactul pe care dumneavoastră il vedeți și implicațiile pentru partidul din care faceți parte?
Radu Oprea: Eu am văzut impactul in economie.
Mihai Constantin: Imi permiteţi să intervin?
Radu Oprea: Ultima chestiune. Am văzut impactul in economie, am văzut impactul pe burse al rezultatului alegerilor din acest moment, am văzut că a scăzut Bursa de valori de la București, că am avut impact și pe creșterea dobanzilor, lucrurile in economie nu sunt bune din acest punct de vedere. Șocurile nu sunt bune.
Reporter: Dar ce s-ar intampla dacă ar fi anulate, infirmate aceste alegeri și am lua-o de la capăt?
Radu Oprea: Sigur, sunt scenarii contrafactuale. Viața... imediat, zilele, orele imediat următoare ne vor da răspunsul la ceea ce...
Reporter: Ce impact economic ar avea, domnule ministru?
Mihai Constantin: Sunt scenarii. Nu este cazul să discutăm scenarii.
Reporter: Sunt intrebări ale jurnaliştilor.
Radu Oprea: De acord cu dvs. Dar n-am să vă... Era să citez din altcineva: eu pun intrebările, acum. Glumesc, nu este cazul acesta.
Mihai Constantin: Bun. Eu cred că ar trebui punctat incă o dată motivul pentru care domnul ministru se află aici, coroborat cu celelalte strategii adoptate cred, chiar săptămana trecută, in ședința de Guvern, se creionează niște direcții de dezvoltare industrială și de producție in Romania, fenomenale. Faptul că presa nu are nicio intrebare, poate ne poate lăsa să ințelegem că e de fapt o știre bună, nu este nimic de criză acolo, avem de construit mulți ani de acum inainte.
Radu Oprea: Mie personal, imi pare rău că am venit cu o astfel de știre bună, intr-un astfel de moment, pentru că, fiind om care am comunicat foarte mult, in calitate de purtător de cuvant al Partidului Social Democrat, știu că nu este probabil cel mai bun moment ca o astfel de veste bună, unică după 35 de ani, avem, in sfarșit, o strategie națională pentru industria de apărare, un lucru pe care ni l-am dorit de foarte multă vreme, pe care dumneavoastră, media, l-ați spus in numeroase randuri și uitați că astăzi s-a intamplat. Vă mulțumesc!
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru. Rămanem... Aș vrea să inchei această sesiune de informare tot cu o veste bună, pentru că 1 decembrie reprezintă Ziua Națională a Romaniei. Este adevărat că anul acesta reprezintă și o zi de scrutin pentru alegerile parlamentare, insă revenim la Ziua noastră Națională. Guvernul continuă să ia măsuri pentru o cat mai bună organizare a ceremoniilor dedicate Zilei Naționale a Romaniei, sărbătoare așteptată in fiecare an de romani. Vă readuc aminte in precedenta ședință au fost alocate fondurile necesare pentru manifestările de la Alba Iulia, iar astăzi au fost stabilite detalii legislative destinate organizării, desfășurării și finalizării paradei militare naționale prilejuite de marcarea zilei de 1 Decembrie. Astfel, vor putea fi invitate in Romania persoane care fac parte din detașamentele armatelor statelor membre NATO și partenere, in scopul participării la parada militară națională organizată cu prilejul Zilei Naționale a Romaniei. Şi vă pot informa că, alături de militarii romani, la parada de 1 Decembrie, vor defila și aproximativ 240 de militari străini. Detașamentele străine cuprind și circa 21 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă. Acestea sunt informațiile pe care am vrut să le punctez astăzi. Urmează, evident, comunicatul mult mai detaliat despre deciziile luate de Executiv. Imi permit să fac un apel cetățenesc: este esențial, dacă avem acest drept, să ni-l exercităm pe 1 decembrie. Mergeți și la vot pentru alegerile parlamentare! Vă mulțumesc foarte mult! Să ne revedem sănătoși.
Sursa: Guvernul României
