Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, joi, 21 noiembrie 2024. A fost o ședință cu o agendă consistentă, pe care aș vrea să o impart intr-o viziune duală și anume preocuparea pentru rezolvarea priorităților imediate și, in același timp, viziunea guvernamentală pentru asigurarea dezvoltării unor proiecte strategice pe termen mediu și lung. In acest sens vom avea astăzi, la acest brief, trei miniștri invitați pentru a ne vorbi despre proiectele de anvergură in care sunt implicate sau pe care le coordonează ministerele pe care le conduc și termenii, pe ani de zile, pană in 2050 este una dintre proiecții, pe care le avem in domenii strategice, după cum menționăm.
Dar vreau să-i mulțumesc de la bun inceput domnului ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, pe care il și invit langă mine, pentru că premierul a menționat semnarea unui număr consistent de contracte pentru digitalizarea foarte multor servicii ale multor primării din țară. Este un proces in desfășurare, care trebuie accelerat in perioada transformării digitale pe care o traversează inclusiv țara noastră, dar și să vă reamintesc despre un eveniment care va fi găzduit, de asemenea, la Palatul Victoria, imediat după această sesiune de briefing, care va constitui un punct de lansare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen in țara noastră. Sunt, iată două subiecte care ar trebui să fie de interes, independent de urgențele momentului pe care le traversăm cu toții in atenția publică. Domnule ministru, vă mulțumesc, așadar, și vă rog să ne dați detaliile de interes public.
Bogdan-Gruia Ivan: Vă mulțumesc foarte mult. O să fiu cat se poate de scurt. In urma aprobării, prin hotărare a Guvernului, a programului de digitalizare a administrației publice locale, pentru a acoperi acele nevoi care nu au fost prinse in finanțările europene, in momentul de față avem peste 2.300 de UAT-uri care au aplicat prin acest program, dintre care 2.048 de primării de comună, 152 de primării de orașe, 99 de primării de municipii, 25 de consilii județene, primăria capitalei și toate primăriile de sector, iar incepand cu astăzi vom semna primele o mie de contracte de finanțare pentru primele o mie de UAT-uri care sunt eligibile in acest proiect. Valoarea totală a programului este 200 de milioane de euro și va cuprinde, pentru fiecare dintre primării, cele nevoi care astăzi nu sunt acoperite de resurse financiare europene, și anume interconectarea sistemelor informatice cu cele de plăți online, in speță ghișeul.ro, crearea unui standard pentru tot ceea ce inseamnă site-urile administrației publice locale din Romania, crearea unor noi tehnologii care să aducă același format unitar in relația cu cetățeanul și, in același timp, consolidarea securității cibernetice a tuturor datelor romanilor care sunt stocate in momentul de față in serverele autorităților publice locale și, de asemenea, in proporție de aproximativ 30% din bugetul fiecărei primării avem asigurat echipamente IT care să susțină aceste programe software care au tehnologia anului 2024 și care pot, in același timp, să asigure compatibilitate tehnică cu aceste primării. Valoarea totală a granturilor este cuprinsă intre 75.000 și 250.000 lei pentru fiecare aplicant, in funcție de categoria UAT-ului și avem garanția că in cursul anului viitor vor fi implementate toate aceste proiecte. In această etapă semnăm 1.000 de contracte pentru primăriile și consiliile județene din Romania, urmand ca, pană la finalul anului, să mai semnăm contracte pentru celelalte 1.300 de primării și consilii județene din Romania care au ca termen de aplicare 31 decembrie 2025.
Pentru al doilea program, e un moment istoric pentru cercetarea in hidrogen din Romania, astăzi pornim motoarele pe hidrogen ale economiei romanești, ca să zic așa. Baza acestui proiect de 130 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene, este expertiza ICSI Ramnicu Valcea. El vine la parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cu Universitatea Tehnică din București. Ce vom face practic? Vom construi un hub regional de cercetare pentru tehnologiile care folosesc hidrogen, vom crea o linie experimentală pentru tot sistemul de producție a hidrogenului din Romania, vom crea un sistem digital prin care vom optimiza acest proces și ne vom asigura că, prin acest proiect, impreună cu nouă IMM-uri care sunt partenere, vom avea și transferul tehnologic către piață. Mai simplu spus, facem primul pas concret și solid pentru ca Romania să aducă, să genereze acele tehnologii care astăzi nu sunt existente pe teritoriul Romaniei, care pot să fie achiziționate pe sume foarte mari de bani din partea altor companii; vom produce ceea ce in Romania astăzi nu există. Din acest punct de vedere, vreau să le mulțumesc foarte mult tuturor colegilor mei din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, specialiștilor din institute și universități, precum și partenerilor noștri de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, automat, Guvernului Romaniei pentru intregul suport.
In această proiecție vom avea 51 de milioane de euro pentru infrastructura de cercetare și inovare, vom avea 81 de cercetători care vor fi susținuți prin această finanțare, nouă IMM-uri care, in urma selecției, vor beneficia de rezultatul cercetării și 12 brevete de invenție care vor fi in proprietatea statului roman in materie de noi tehnologii, in speță hidrogen; 130.000.000 euro, bani europeni. Dacă sunt intrebări, vă răspund cu mare drag.
Reporter: Domnule ministru, un candidat la prezidențiale este obligat să șteargă toate postările de pe rețelele sociale, după o decizie a Biroului Electoral Central, pentru că nu ar fi folosit acel cod de identificare. Dumneavoastră ce informații aveți și dacă puteți să-mi spuneți dacă este vorba doar de postările de pe conturile sale proprii sau au fost identificate și alte rețele care il susțineau și care nu ar corespunde cu legislația in vigoare?
Bogdan Ivan: Vreau să fie foarte clar: in momentul de față legislația este aceeași pentru toți candidații. Dacă astăzi legislația prevede, pentru transparentizarea tuturor cheltuielilor de promovare a unui candidat politic, ca toate materialele de propagandă electorală să cuprindă acel cod de mandatar financiar, iar un candidat nu respectă acea prevedere legală, este evident că este obligat, conform legii, să elimine acel conținut in secunda doi. In momentul de față, această decizie a Biroului Electoral Central a fost comunicată și către Ministerul Cercetării și Digitalizării, iar mai departe, impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, se fac demersuri legale pentru ca platformele să pună in practică această decizie a organismului electoral din Romania.
Reporter: Aveți informații că, in prezent, Călin Georgescu s-ar folosi și de pagini-fantomă sau care nu ii aparțin, sunt poate operate din străinătate, pentru a-și face această promovare electorală?
Bogdan Ivan: Am primit in momentul de față sute de solicitări, in ultimele zile. Ele sunt analizate cu prioritate. Pot să vă spun că sute de pagini ale mai multor candidați au fost eliminate in ultima perioadă, ceea ce este extrem de clar, lucru care confirmă că nimeni nu se joacă cu legea. Este evident că există un delay de cand apar aceste pagini cu un anumit conținut pană cand ele sunt eliminate. Dar ce e foarte clar - că in ultimele 14 zile mii de conturi au fost eliminate și au fost destructurate, iar toate dispozitivele pe care operau aceste conturi, fie că vorbim despre dispozitive mobile, telefoane mobile sau pur și simplu plăci de bază, au fost banate pentru a putea să lucreze pe orice rețea de socializare. Este evident că totul este dinamic. De la oră la oră pot să apară noi zeci sau sute de conturi. Imediat ce sunt identificate ele sunt blocate și sunt eliminate, odată pentru totdeauna, din rețelele de socializare.
Reporter: Și ca să ne fie puțin mai clar: aceste postări ale lui Călin Georgescu vor fi șterse automat sau va fi obligat să le șteargă singur?
Bogdan Ivan: Nu, ele sunt transmise acum... Decizia Biroul Electoral Central este transmisă incă de aseară. In cursul nopții a fost transmisă către cei de la platformele importante, iar procesul de revizuire a lor, de identificare a tuturor materialelor care nu respectă legea a fost inceput incă din cursul serii trecute, iar acum ele sunt eliminate direct de către platforme.
Reporter: Mulțumesc.
Bogdan Ivan: Mulțumesc și eu.
Reporter: Domnule ministru, la inceputul acestei luni spuneați că echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu folosește troli, pentru că - noi suntem oameni corecți, - noi la PSD adică. Recent, o publicație a arătat cum există astfel de troli, conturi false care il laudă pe Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook. Dumneavoastră sunteți conștient de aceste conturi false? Ați sesizat Meta? Ați luat ceva măsuri?
Bogdan Ivan: In momentul de față, nu comentez analize independente ale unor publicații, care...
Reporter: Nu, dar se văd cu ochiul liber, domnule ministru. Și acum, dacă intrați, veți vedea că sunt conturi false...
Bogdan Ivan: Acum suntem in Guvernul Romaniei. Eu vreau să vă răspund foarte aplicat și punctual intrebarea dumneavoastră, pot să vă spun următorul lucru: orice reclamație venită din partea oricărui cetățean roman a fost tratată cu prioritate și a fost transmisă către marile platforme, care au analizat-o cu prioritate. Iar acele conturi de care dumneavoastră faceți referiri, dacă ele au fost raportate, sigur au fost analizate...
Reporter: Dar de ce nu ne spuneți ce a făcut public Meta?
Bogdan Ivan: ...sigur au fost analizate și, in situația in care se confirmă ceea ce spuneți dumneavoastră, evident că au fost eliminate. Eu, in momentul de față, nu am cunoștință despre așa ceva și, in momentul de față, pot să vă spun că putem să ne dăm cu toții cu părerea, foarte liniștiți.
Reporter: Cum adică să ne dăm cu părerea?
Bogdan Ivan: Ceea ce este aplicat și ceea ce este foarte practic este rezultatul investigației derulate de către marele platforme, in speță Meta, in această situație, in urma reclamațiilor venite din partea foarte multor persoane fizice, care au dus la eliminarea unor rețele importante de astfel de conturi false, care, mai departe, au dus inclusiv la demararea unor proceduri legale pentru identificarea celor persoane sau entități care nu au respectat legea.
Reporter: Sunt reclamații și legate de conturi false la adresa liderului PSD, Marcel Ciolacu? Pentru că tot evitați să spuneți lucrul ăsta, tot evitați să vedeți...
Bogdan Ivan: Nu pot să vă spun, pentru că n-am vorbit pană acum, dacă faceți un remember la tot ceea ce am declarat public pe acest subiect, nu am folosit pană acum numele niciunui candidat.
Reporter: Ba da, ați spus de Mircea Geoană. Dvs. ați fost primul care a spus.
Bogdan Ivan: Eu nu am spus, vă rog să imi arătați și mie acel clip video in care am spus acest lucru. Vă rog să imi arătați acel video in care eu, oficial, in declarație publică, am spus acest lucru.
Reporter: Vi-l trimit pe WhatsApp, există pe internet...
Bogdan-Gruia Ivan: Ok, cu drag.
Reporter: ...cand ați spus, v-au intrebat jurnaliștii dacă sunt mai multe solicitări legate de Mircea Geoană, de un candidat, și dumneavoastră ați spus de Mircea Geoană.
Bogdan-Gruia Ivan: Păi, da, dar au fost, au fost reclamații din partea oamenilor, după care am spus că au fost reclamații la adresa tuturor candidaților, ca să fiu foarte explicit...
Reporter: Dar nu la adresa lui Marcel Ciolacu. Evitați să spuneți, să pronunțați...
Bogdan-Gruia Ivan: Au fost făcute mai multe reclamații referitoare la activitatea tuturor candidaților la funcția de președinte al Romaniei, iar toate acele reclamații au ajuns in secunda doi către platforme și acele conturi care au fost considerate, de către platforme, in urma investigației, ca fiind unele care nu respectă regulile și unele false, au fost eliminate impreună cu toată rețeaua din care făceau parte. Iar rezultatul acestei investigații a Meta a ajuns mai departe pe mainile autorităților din Romania responsabile de acest subiect, care a deschis o anchetă penală.
Reporter: Nu puteți să publicați raportul Meta? Să știm ce a semnalat Meta.
Bogdan-Gruia Ivan: Nu pot să vă spun informații, nu pot să vă spun informații dintr-o anchetă aflată in desfășurare acum.
Reporter: Nu dintr-o anchetă, dintr-un raport al Meta. E vorba de incălcări ale regulilor platformei. Ați putea să faceți o informare. Ce anume v-a spus?
Bogdan-Gruia Ivan: Nici nu am nicio problemă ca datele publice, pe care pot să le fac public, să le fac publice.
Reporter: Așteptăm.
Bogdan-Gruia Ivan: Dar in momentul de față nu pot să asociez, in perioada campaniei electorale, nume de candidați cu o investigație aflată in curs.
Reporter: V-aș intreba și dacă aveți noi rapoarte de la Meta?
Bogdan-Gruia Ivan: E on going. Pot să vă spun că aproape in fiecare zi sau o dată la două zile apar noutăți și sunt 10, 20, 30 de rețele care sunt eliminate și blocate.
Reporter: Pană in acest moment, cate au fost in total blocate, cu aproximație?
Bogdan-Gruia Ivan: Nu pot să vă spun o cifră, peste 100 de rețele, unde o rețea cuprinde intre 50 și 500 de conturi.
Reporter: Conturile trolilor la pagina lui Ciolacu au fost eliminate? Nici asta nu știți?
Bogdan-Gruia Ivan: Deci vreau să fiu foarte explicit cu dumneavoastră. Am mai spus-o incă o dată și o repet din nou: am primit, pană acum, sesizări legate de activitatea tuturor candidaților la funcția de președinte al Romaniei, care au fost analizate in totalitate și care au fost identificate ca fiind unele care, in momentul de față, nu respectă legislația in vigoare și nu respectă regulile și standardele comunității, au fost eliminate. Am fost mai mult decat explicit, nu fac analiza pe text, eu, ca ministru a digitalizării, să stau să mă uit care cont, care cont fals susține un candidat sau alt candidat.
Reporter: Intre timp, pentru că am mai vorbit și acum o săptămană, cei de la TikTok au trimis vreun raport?
Bogdan-Gruia Ivan: Cu cei de la TikTok, in momentul de față, suntem in conversație cu ei, atat noi, cat și cei de la Autoritatea Electorală Permanentă, și elimină acele situații. Avem cazuri foarte clare de eliminare a unor conturi și a unor postări care nu respectă legislația in vigoare. O să le cer și un raport scris pe această temă, pentru ca să facem cunoscut un număr foarte clar de conturi sau postări care nu au respectat standardele și au fost eliminate.
Reporter: Acum nu știți cam cate au fost șterse...?
Bogdan-Gruia Ivan: In momentul de față n-am un raport cu date la zi, dar o să il cer chiar imediat după briefingul de presă.
Reporter: V-aș mai intreba, referitor la evenimentul cu hidrogenul, cand am putea să conducem o mașină pe hidrogen in Romania?
Bogdan-Gruia Ivan: In momentul de față, deja se conduce o mașină pe hidrogen in Romania, la Institutul de Cercetare din Ramnicu Valcea, la ICSI Ramnicu Valcea, chiar eu am condus-o și vă invit și pe dumneavoastră să facem acest lucru. Ceea ce avem, ca proiecție, in baza acestui proiect in valoare de 130 de milioane de euro, presupune ca pană la finalul anului 2029, adică peste cinci ani de acum inainte, să avem acest proiect finalizat, să avem deja un prototip de linie de producție de hidrogen agreat in Romania, care să poată să fie scalabil, care să vină cu toată tehnologia care poate fi implementată in nouă companii din Romania care sunt parte din acest proiect și care, automat, să aibă un patent care să fie in proprietatea statului roman și să poată să fie folosit in Romania sau dus, ca tehnologie, și soluția finală să fie vandută oriunde pe mapamond. Conceptul există deja, e funcțional la ICSI Ramnicu Valcea.
Reporter: Deci, o linie de producție pentru ce anume?
Bogdan-Gruia Ivan: Linie de producție pentru pile de hidrogen.
Reporter: Ok.
Bogdan-Gruia Ivan: Și care automat va fi digitalizată. Va fi același concept ca și in cazul tehnologiei Metaverse, in care tot ceea ce se intamplă in lumea fizică va fi dublat in cea digitală, tocmai pentru a simplifica foarte mult acest proces științific foarte complex și pentru a optimiza foarte mult costurile de producție și inclusiv termenii de livrare.
Reporter: Mulțumesc.
Bogdan-Gruia Ivan: Mulțumesc mult.
Reporter: Am două teme, două intrebări.
Bogdan-Gruia Ivan: Vă rog.
Bogdan-Gruia Ivan: In primul rand, in legătură cu trolii unora sau ai altora dintre candidați, vă intreb dacă... cum le răspundeți, de fapt, celor care consideră că ați fost părtinitor atunci cand nu ați menționat niciun candidat in prima declarație de la guvern, dar ați menționat că știți sigur că Marcel Ciolacu nu are astfel de ajutoare online, să zicem așa?
Bogdan Ivan: Foarte simplu, cum să răspund? Am fost mai mult decat explicit. Am fost intrebat și am spus ceea ce știu. Nu pot să spun ceva ce nu știu. Iar eu, eu ca și persoană fizică pot să vă spun acest lucru.
Reporter: Dar nu dați nicio informație despre niciun alt candidat. Ați dat o singură informație certă, și anume că Marcel Ciolacu nu are troli, toți ceilalți ar putea să aibă, nenominalizandu-i. De aceea vă intreb dacă considerați că ați fost părtinitor?
Bogdan Ivan: Nu consider, pentru că am vorbit despre o informație pe care o dețin. Dacă n-aș fi deținut acea informație, n-aș fi enunţat-o.
Reporter: Dar nu dețineți informații și despre celelalte conturi și ceilalți candidați?
Bogdan Ivan: Dețin informații pe care pot să le fac publice intr-o oarecare măsură, pentru că suntem intr-o perioadă electorală extrem de complicată, iar ceea ce pot să vă spun, la fel cum am spus-o și mai devreme, foarte explicit, că oricare dintre candidați care nu respectă legea și care folosesc astfel de tehnologii o să suporte rigorile legii și deja le suportă.
Reporter: Mai puteți elimina alți candidați din această suspiciune, in afară de Marcel Ciolacu, dacă dețineți informații despre toţi?
Bogdan Ivan: Nu pot să vă spun această informație in momentul de față. Am fost intrebat in calitate de ministru și am spus ceea ce știu. Puteam să fiu lacunar in exprimare să spun că n-am acea informație, dar, intamplător, o aveam referitor la campania premierului Marcel Ciolacu.
Reporter: Intamplător la campania șefului dumneavoastră de partid, domnule ministru. V-ați autosesizat și in cazul articolului Public Record, care arată că sunt 70 de conturi și pagini false, că ar fi 70 de conturi și pagini false in cazul candidatului PSD, așa cum ați făcut-o inainte, cand s-a vorbit despre trolii lui Mircea Geoană?
Bogdan Ivan: Nu am făcut-o. Eu nu m-am autosesizat in nici o situație. Am primit din partea cetățenilor mai multe solicitări, pe care le-am procesat cu maximă viteză. Dacă o să primesc o solicitare la minister și pe această temă, la care ați făcut referire mai devreme, ea o să fie procesată in maxim 60 de minute, la fel ca in cazul oricărui candidat din Romania.
Reporter: Domnule ministru, care este viziunea dumneavoastră despre Poșta Romană? In subordinea ministerul dumneavoastră este această instituție importantă, care se zbate de foarte multă vreme să supraviețuiască. Viziunea directorului Poștei ar fi desființarea oficiilor care se vede de multe ori cu ochiul liber că sunt la limita supraviețuirii. Dumneavoastră ce credeți despre soarta Poștei? Ar trebui sau nu menținute aceste oficii?
Bogdan Ivan: In momentul de față, atat timp cat o să reprezint Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care este acționarul majoritar la Compania Națională Poșta Romană, nu se pune problema pentru aceste desființări de oficii. De asemenea, vreau să spun că in solicitările repetate din ultimul an și jumătate aproximativ, de cand dețin acest portofoliu, in niciuna dintre ședințele Adunării Generale a Acționarilor nu am aprobat desființarea de astfel de oficii. Și viziunea mea este una foarte clară. Am nevoie să văd foarte clar cum se poate dezvolta această companie, nu cum restrangem activitatea companiei, pentru că este instituție strategică, este strategică și in situații de mobilizare și in situația in care, de exemplu, pot să existe probleme cu telecomunicațiile moderne, atunci ai nevoie de o rețea extrem de importantă la nivel național pentru a răspandi anumite mesaje. Poșta Romană reprezintă un corp de peste 20.000 de angajați care deservesc astăzi milioane de cetățeni romani. Poate sunt singurele persoane cu care interacționează anumite persoane din zona rurală sau din zone foarte izolate. Așa că nu se pune cazul, atat timp cat eu și echipa din care fac parte vom fi la guvernare, să fim in situația de a da oameni afară sau de a desființa oficiile Poștei Romane. Şi-i sugerez domnului director ca inainte să ia aceste decizii, care nu sunt pe persoană fizică, care nu apar nici in contractul de mandat in baza căruia domnia a ajuns in conducerea Poștei Romane, ca director executiv, care nu apar nici in scrisoarea de așteptări a membrilor consiliului de administrație, să cantărească bine inainte de a ieși cu astfel de afirmații in spațiul public, care nu pot să aducă decat deservicii imaginii Poștei Romane și să creeze rumoare in randul angajaților și milioanelor de beneficiari, care astăzi - vă dau exemplu doar in cazul pensionarilor, 2,6 milioane de pensionari primesc pensia direct de la poștaș.
Reporter: Da, dar intrebarea este despre oficii. Aveți o situație a lor? Cate mai sunt utile și cate nu? Cate persoane le calcă pragul? Sunt pensionari care merg la oficiu ca să ia pensiile sau vine poștașul acasă? Aveți o situație, pentru că directorul reclamă că sunt practic o pierdere aceste oficii.
Bogdan Ivan: In momentul de față, trebuie să ne uităm și de rolul strategic pe care il are Poșta Romană, repet, pentru că dincolo de serviciile pe care le prestează pentru beneficiari privaţi și pentru beneficiari publici, Poșta Romană are rolul de serviciu universal, ceea ce inseamnă că pentru anumite servicii pe care le prestează, indiferent că unele sunt profitabile mai mult sau mai puțin, ești obligat prin lege să presteze anumite servicii de importanţă strategică. Iar din acest punct de vedere, desființarea fără o analiză foarte clară a unor oficii poștale nu intră in viziunea pe care o are astăzi acționarul majoritar al Poștei Romane. Din contră, pe mine mă interesează ca această companie să se dezvolte și aștept contracte noi, aștept diversificarea activității Poștei Romane, aștept venituri mai mari la Poșta Romană și să vorbim despre optimizarea anumitor cheltuieli doar in ecuația in care avem explicit situații in care anumite oficii poștale nu funcționează după niște reguli foarte clare și nu au beneficiari. Acolo sunt de acord; dacă ai o localitate cu 30 de oameni și acolo ai un oficiu poștal și el poate să fie deservit de alt oficiu, e o altă situație. Dar, atata timp cat eu, cel puțin, voi fi și echipa din care fac parte in Guvernul Romaniei, acest lucru nu se va intampla. Nu vom desființa nici oficii, nu dăm afară nici oameni.
Reporter: Aș fi revenit puțin la tema promovării electorale pe rețelele sociale; ați spus că nu puteți să ne oferiți detalii din această anchetă, cum ați numit-o. L-ați menționat pe Mircea Geoană pentru că a fost o sesizare depusă pe numele dansului. V-aș intreba dacă pe numele celorlalți candidați s-au depus sesizări.
Bogdan-Gruia Ivan: Da, s-au depus pe numele tuturor candidaților la alegerile prezidențiale.
Reporter: Tuturor: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi. Toți.
Bogdan-Gruia Ivan: Da.
Reporter: Bun! S-au soluționat acestea?
Bogdan-Gruia Ivan: Toate au fost soluționate la pachet.
Reporter: Și ne spuneți rezultatul: au folosit sau nu au folosit astfel de metode...?
Bogdan-Gruia Ivan: Nu pot să vă spun acest... Nu pot să vă spun nume...
Reporter: Păi este rezultatul. Dacă aveți un rezultat, nu mai este in curs...
Bogdan-Gruia Ivan: Vă spun.... E o procedură on going, pentru că in fiecare zi avem zeci de reclamații de acest gen....
Reporter: Pentru cele care au fost deja soluționate, nu cele care au fost depuse in continuare.
Bogdan-Gruia Ivan: Pentru cele care au fost deja soluționate, raportul tehnic pe care l-am primit nu face referire la un anumit candidat sau alt candidat, ci face referire strict la acea rețea tehnică care nu indeplinea legislația in vigoare și care nu respecta toate regulile.
Reporter: Care viza un anumit candidat.
Bogdan-Gruia Ivan: Ceea ce pot să vă spun foarte explicit e că imediat după acea investigație și raportul tehnic al acelei investigații, instituțiile cu atribuții clare in respectare legii din Romania au deschis o investigație bazandu-se pe datele brute primite din partea platformelor pentru a pedepsi pe acele entități care n-au respectat legislația. Eu, in momentul de față, acea investigație a organelor penale din Romania la care nu am acces și dacă aș avea acces la acele informații, n-am voie să le dezvălui acum.
Reporter: Și noi cum putem să aflăm? Spre exemplu, vrem să știm dacă un candidat a incălcat sau nu a incălcat legislația. Dumneavoastră nu puteți să ne oferiți informații? De unde putem să le aflăm?
Bogdan-Gruia Ivan: In clipa in care se inchide investigația - care sper să se inchidă cu celeritate - aceste informații vor putea să fie făcute publice. Trebuie să ținem cont de faptul că vorbim despre lucruri foarte grave și care trebuie foarte bine documentate.
Reporter: Tocmai, de aceea avem nevoie, ne dorim și noi să știm.
Bogdan-Gruia Ivan: Ceea ce am vrut eu să mă asigur, pentru că nu sunt organ de anchetă nici noi, nici platformele de socializare, este următorul lucru; că dacă cineva incerca să trișeze, creand acest algoritm artificial care promova anumiți candidați sau care lucra impotriva altor candidați, el este oprit ca effect, in primul rand, și de asta ne-am ocupat noi, urmand ca toate instituțiile cu abilități clare și instrumente clare in această direcție să identifice persoane, organizații care au stat in spatele acestor mecanisme pentru a le pedepsi. Eu, ca autoritate, am vrut să mă asigur că efectul lor este unul redus la minim, ca atunci cand cineva nu joacă corect este blocat și nu mai poate să promoveze astfel de conținut, iar mai departe, autoritățile competente, care au și atribuții legale in această direcție, iși fac treaba și sunt convins că imediat ce o să aibă un rezultat al acestei anchete, vor veni in fața dumneavoastră să vă prezinte rezultatele.
Reporter: Care sunt aceste autorități? Spre exemplu, după incheierea campaniei, după alegeri, cand o anchetă va fi finalizată, nu se mai pune problema despre promovare electorală....
Bogdan-Gruia Ivan: Vorbim despre Poliția Romană, care a deschis un dosar penal in curs și despre multe alte entități care au atribuții legale - Parchetul, care iși fac treaba in momentul de față. Repet, nu sunt purtătorul de cuvant nici al poliției Romane, nici al altor instituții din țară.
Reporter: Nu, dar au fost sesizări depuse la dumneavoastră. Ne-ați confirmat că au fost depuse pe numele tututor candidaţilor.
Bogdan-Gruia Ivan: Da, iar noi am partajat toate acele informații in baza legislației și atribuțiilor pe care le avem noi in lege, le-am partajat in secunda doi către instituțiile abilitate de cercetare penală. Nu pot să răspund eu in locul lor, pentru că nu sunt organ de cercetare penală. Chiar, deși mi-aș dori să fac acest lucru, n-am atribuțiile.
Reporter: Ok. Mulțumesc!
Bogdan-Gruia Ivan: Eu mulțumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru. Aș extrage din intervenția dumneavoastră interesul pentru evenimentul care va incepe imediat după acest brief de presă, cel referitor la promovarea tehnologiilor bazate pe hidrogen in țara noastră. Mult succes și cu acel eveniment! Mulțumesc incă o dată. De altfel, continuăm această sesiune de informare publică. Nu cred că există ședință de guvern care să nu aibă acte normative importante, fie inițiate, fie care cad in responsabilitatea implementării către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Premisa, insă, pentru care mulțumesc anticipat domnului ministru Radu Oprea pentru prezența de astăzi la acest brief, sunt trei hotărari de guvern care promovează trei strategii, zic eu, extrem de importante pentru țara noastră: Strategia industrială a Romaniei pentru perioada 2024-2030, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice Orizont 2035 și Strategia națională de supraveghere a pieței 2024-2027 și a planului de acțiune aferent. Nu vreau să spun mai mult, pentru că il las chiar pe domnul ministru al economiei, Radu Oprea, să ne expună punctele forte și de interes al acestor hotărari de astăzi. Domnule ministru, vă rog.
Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Da, este vorba despre promovarea unor strategii. Ultima strategie industrială a Romaniei a fost promovată in 2005, a avut ca termen 2005-2008. De atunci nu s-au mai intamplat foarte multe lucruri din punct de vedere al strategiei. Acum venim cu o strategie pe perioada 2024-2030, care are in vedere toate dezvoltările din ultima perioadă, raportul ETA, raportul Draghi ale Comisiei Europene. Vorbim despre tranziția industriei romanești către o tranziție a energiilor curate. Suntem in coordonare cu această strategie industrială a Romaniei, impreună cu Ministerul Energiei, și domnul ministru Burduja vă va prezenta strategia energiei, pentru că lucrurile merg impreună, devenim mai competitivi. Așa cum acum avem un adevăr prin raportul Draghi, care ne spune că una dintre cauzele principale de pierdere a competitivității companiilor romanești, companiilor europene este prețul ridicat al energiei. Ca să putem deveni competitivi, atunci, ca producție industrială, avem nevoie de energie suficientă, verde, curată și ieftină. Și acest lucru il veți vedea mai departe, prezentat de către colegul meu Burduja. Am făcut o analiză combinată macroeconomică din punct de vedere al productivității muncii, al valorii adăugate la nivel de sectoare industriale, al comerțului exterior al Romaniei și, in același timp, o analiză transversală pe ecosisteme economice, pe lanțuri de valori care au valoare adăugată. Am propus un număr de șase obiective generale. Sunt și obiective strategice și sigur că ne uităm din paradigma competitivității, vi le enumăr foarte rapid: retehnologizare și inovare cu stimularea dezvoltării industriilor verzi, stimularea exporturilor și reziliența lanțurilor de valoare naționale și europene, competențe și creare de locuri de muncă inalt calificate, acces la finanțare pentru companii, decarbonizarea industriilor energointensive și susținerea potențialului competitiv al marii industrii, vorbim despre cea metalurgică, chimică, prelucrarea lemnului, hartie, materiale de construcții, inclusiv prin crearea modelelor de economie circulară, consolidarea și modernizarea guvernanției și a cadrului de politici industriale. Și ce este important - că au fost identificate programele de finanțare pentru a putea vorbi despre reindustrializarea Romaniei. Și știți că sunt acele scheme de ajutor de stat, acele programe, anunțate deja de către premierul Marcel Ciolacu, peste 1.000.000.000 euro pentru susținerea companiilor energointensive. Lucrurile acestea fac ca Romania să poată beneficia de șansa unică pe care o avem astăzi in peisajul european. Și geografia, și geologia ne sunt prietene. Avem această oportunitate de extragere a gazelor din Marea Neagră, cărora trebuie să le dăm valoare adăugată aici, in Romania, și in această strategie industrială veți găsi și acest obiectiv specific. Avem șansa de a putea capta, stoca și utiliza carbonul in Romania, cel mai competitiv, spun eu, după ce am vorbit cu profesorii mei de la Universitatea de Petrol și Gaze, din intreg peisajul european. Impreună cu schemele de ajutor de stat, impreună cu energia curată, cu energia verde, accest pachet va face ca Romania să aibă o șansă unică in perioada imediat următoare pentru a menține aici aceste industrii energo-intensive, chimică, metalurgică, a cimentului, a materialelor de construcții, a ingrășămintelor chimice. Și dacă un investitor va avea de ales in Uniunea Europeană, cu certitudine acest lucru se va intampla in Romania. A doua strategie este cea care se referă la resursele minerale ne-energetice și aceasta este o strategie uitată demult. A fost ultima aprobată in 2004, pe un orizont de timp 2004-2010. Aici avem in vedere interesul economic al Romaniei de dezvoltare a unui lanț integrat in industria minieră, de la cercetare, prospecțiuni, exploatare, dezvoltare, explorare, preparare, concentrare pană la prelucrare și valorificare. Viziunea se referă la Romania 2035, țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă in economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor. Vă aduc aminte că am promovat și legea mineritului ne-energetic, astfel incat, in Romania, să poată fi redeschis mineritul in foarte multe domenii, dacă avem tehnologii prietenoase cu mediul și dacă comunitatea locală iși dorește să se intample acest lucru. Sunt mai multe condiții care, tot simultan, trebuie să fie indeplinite, astfel incat să putem vorbi despre minerit in Romania. Dar aș vrea să vă mai informez că, spre exemplu, Salrom, companie cu capital majoritar de stat, a depus două proiecte la Uniunea Europeană, care deja au primit prima aprobare. Intră in analiză pentru exploatarea grafit-ului. De asemenea, Băița a depus astfel de proiecte. Sunt mai multe companii cu capital de stat care au depus proiecte la Comisia Europeană, pentru a veni, ar putea veni cu tehnologii noi in Romania. Și atunci viziunea este strategie, viziune, obiectivele specifice, legislația pe fiecare dintre domenii care să ne ajute să mergem mai departe. Şi sigur, este o strategie națională pentru supravegherea pieței. Aici vorbim despre piața unică, despre nevoia de a garanta libera circulație a produselor in Uniunea Europeană, dar, in același timp, trebuie să știm că putem să le controlăm, că putem ca aceste produse să fie bune pentru consumatorii din Romania, pentru populația Romaniei. Avem, ca Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, această calitate de coordonator național al activității de supraveghere a pieței. Drept urmare, am venit pentru prima dată in Romania cu această strategie și impreună creăm cadrul legislativ astfel incat toate instituțiile care au abilitare de control asupra calității produselor să poată să intervină. Aș vrea să vă mai dau două vești tot din ședința de astăzi. Una dintre ele se referă la alocarea a 100 de milioane pentru programul Start-Up Nation, ediția a 3-a și să vă asigur că, de fapt pe antreprenori să-i asigur că in Guvernul Romaniei s-a vorbit despre felul in care vom veni cu toate sumele restante pană in ediția a 3-a Start-Up Nation, pană la sfarșitul anului. Astăzi vorbim de incă peste 500 de milioane de lei, care urmează a fi plătiți in cel mai scurt timp pentru antreprenori. Şi, in același timp, a fost colegul meu Bogdan Ivan mai devreme. Am semnat impreună cu el un memorandum pentru a putea dezvolta drona romanească, cercetare-dezvoltare, industrializare in Romania. Astăzi acest memorandum a fost aprobat in Guvern. Ieri, la Carfil, am fost impreună cu premierul Marcel Ciolacu, am văzut acolo deja dronele existente, prototipurile INCAS-ului, dar și a altor companii private din Romania, din alte zone ale lumii. Lucrăm intens pentru ca să putem industrializa aceste done intr-un timp foarte scurt. Probabil că anul viitor veți vedea deja primele drone romanești; iar ieri, ca să putem opera dronele romanești și dronele cu care inzestrăm Armata Romană sau cu care se dotează, de ce nu, fermierii din Romania, avem un centru de pregătire a operatorilor de dronă. Este in cooperare cu o companie franceză cu capital de stat, care are această aprobare de a veni cu toate licențele, softurile, simulatoarele pentru a putea pregăti, atat cu operatorii pentru domeniul militar, cat și pentru cel civil. Intrebări, vă rog.
Reporter: Domnule ministru, pentru că ați vorbit de drone și nu numai; in aceste zile, din ce in ce mai mult se discută despre intărirea apărării intregii Europe și bineințeles că și Romania face parte din această strategie. Este o strategie privind industria de apărare care nici acum nu a fost aprobată, e undeva intr-o transparență decizională. Voiam să vă intreb unde este mai precis strategia asta, de ce nu am adoptat-o incă și cat mai așteptăm? Ne mai permitem?
Radu Oprea: Cred că mai așteptăm pană săptămana viitoare. Sper ca toate avizele să fie obținute. Mai sunt trei.
Reporter: Cine nu a dat avizele?
Radu Oprea: Este parcursul firesc de avizare. Spre exemplu, procedura de mediu a durat o lună de zile, pentru că este o procedură legală pe care a trebuit să o indeplinim. Au avizat toate instituțiile de forță din statul roman - Ministerul Apărării, Ministerul Administrației și Internelor. Am obținut săptămana aceasta avizul de la Ministerul Finanțelor, urmează Justiția, CES, vicepremier și apoi intrăm in guvern.
Reporter: Știu că despre industria de apărare nu se poate discuta la un briefing de guvern, este o discuție lungă, dar vă intreb; am mai făcut ceva progrese față de situația in care fabricile noastre stăteau să pice, erau părăsite și noi nu avem in acest moment apărarea, producția de muniție și armament pe care ar trebui să o avem?
Radu Oprea: Da. Da. Răspunsul este da. La sfarșitul lunii acesteia, probabil că primele produse la Arsenal Reșița vor fi realizate, vor trebui să intre in procesul de omologare. Acolo este o investiție din Marea Britanie. S-au făcut angajările, utilajele sunt pe poziție, se lucrează deja la Arsenal. Toate celelalte proiecte despre care dumneavoastră știți sunt in desfășurare. Ieri am fost la Carfil impreună cu premierul, o companie care realizează muniție, muniție inteligentă in Romania. Sunt in foarte multe proiecte de cercetare-dezvoltare cu companii din Romania și din străinătate, inclusiv acesta al dronelor. Mai sunt și alte produse ale Carfil-ului. Nu au datorii, lucrează la schimb, angajează. Am văzut acolo o medie de varstă cum mi-a fost greu să cred că voi vedea in fabricile din domeniul industriei naționale de apărare cu capital de stat. Foarte mulți tineri au inceput invățămantul dual. Reprezintă o alternativă chiar și pentru piața muncii din zona Brașovului. Sunt foarte mulți cei care doresc, pentru că deja salariile acolo sunt la nivelul multinaționalelor din zonă; și nu este singura. Aș vrea să vă mai dau o veste, pentru că a apărut o știre, am tot văzut-o circulată, că va fi un protest in București, al unei sindicat de la fabrica de pulberi. Nu... Am fost ieri dimineață, am vorbit cu ei. Lucrurile erau deja rezolvate, dar se pare că lipsa de comunicare bună intre minister, Romarm și filială a fost cea care a starnit nemulțumirea lucrătorilor. Am vorbit foarte aplicat cu reprezentanții sindicatului și ai managementului despre ce avem in față de făcut. Putem reporni instalațiile de acolo, care sunt foarte bine conservate. Am avut deja studii și evaluări făcute de către companii de profil din Germania. Intr-un termen intre șase luni și un an de zile maxim poate să fie repornită producția de TNT, spre exemplu. Deci, nu va mai fi niciun protest. Cred că deja cei de la sindicat, inainte să intru in ședința de guvern, m-au sunat să-mi spună că vor avea și un comunicat in acest sens.
Reporter: Bună ziua! La nivel European, sunt 17 milioane de afaceri de familie, reprezintă aproximativ 60% din totalul companiilor din Uniunea Europeană. Sunt țări care au statistici cu privire la afacerile de familie. Noi nu avem din informațiile pe care le am eu. In Spania, spre exemplu, ele contribuie cu 70% la PIB-ul țării lor, in Germania cu 49%, in Olanda cu 25%. La noi cum stă situația, domnule ministru?
Radu Oprea: Eu am intrat in antreprenoriat in 90, inainte să apară legea societăților comerciale. Era o formă de organizare, o microintreprindere la acea vreme, am tot crescut pană in 2012. A fost una dintre provocările pe care antreprenorii romani, cei care au debutat, spre exemplu, in anii 90, le-au avut atunci cand au trebuit să transfere de la o generație la alta afacerea de familie. Unii au reușit și sunt povești de succes. Pot să dau nume intr-o conferință de presă de la guvern? Nu cred. Dar o să vi le spun imediat după. Sunt foarte multe astfel de povești de succes ale antreprenorilor romani care au reușit transferul de la o generație la alta a afacerilor. Sunt deja mulți dintre ei campioni regionali, aș putea să spun, dar rămane in continuare una dintre provocările pe care familiile de antreprenori din Romania le au, acela de a reuși transferul de la o generație la alta, sau, dacă nu, cum reușim să rămanem acționari și să găsim pe cei care pot face administrarea companiei foarte bine.
Reporter: Domnule ministru, ce estimări aveți, cate afaceri de familie ar fi in Romania și cu cat ar contribui la PIB-ul țării noastre?
Radu Oprea: Nu am o astfel de estimare in acest moment, dar mi-ați dat o provocare și o să vă răspund foarte rapid. Știți că imi place să fac indicatorii de performanță la proiectele și programele pe care le facem. Spre exemplu, știți foarte bine, la Start-Up Nation, că am făcut și la prima și la a doua ediție, astfel de indicatori de performanță, nu ii mai reiau, dovada este că, intr-adevăr, Start-Up Nation este o poveste de succes.
Reporter: Bună ziua! Tot despre Start-Up Nation 2024: v-am rugat să ne explicați etapele in perioada următoare, pentru că in prezent nu s-a deschis sesiunea de inscriere a viitorilor antreprenori la cursurile de antreprenoriat, nu avem o listă de furnizori de cursuri selectați. Ce se intamplă mai exact in perioada următoare?
Radu Oprea: Suntem intr-un dialog cu mai multe instituți, pentru că noi suntem doar administratori ai schemei, fiind finanțată din fonduri europene pe programul de educare și ocupare. Avem in derulare impreună cu STS-ul platformele pe care trebuie să se inscrie. Avem astăzi front office-ul și back office-ul, sper să fie gata la femei antreprenor, astfel incat să putem să incepem evaluarea proiectelor deja depuse. Avem front office-ul pentru Star-Up Nation-ul ediția a patra la partea de formare profesională, s-au inscris deja foarte multe firme. Urmează...suntem in procesul de evaluare a acestor firme pentru a le putea pune intr-o transparență, dacă vreți, pe cele care s-au calificat din această perspectivă și să poată face aceste cursuri de formare profesională. Și suntem, de asemenea, in partea de lucru la platforma pe care antreprenorii care deja fac, care vor face cursurile de formare profesională de 40 de ore vor putea să depună planurile de afaceri. Eu imi doresc și le mulțumesc celor de la STS pentru suportul și sprijinul pe care ni-l dau, știu că fac eforturi in această perioadă foarte aglomerată pentru ei și, imediat ce vom avea un mesaj că platformele sunt gata, inscrierile pot incepe.
Reporter: Cand va fi gata această platformă...? Estimativ...
Radu Oprea: Nu știu să vă răspund, o să-i intreb pe cei de la... Spre exemplu, la femei antreprenor, back office-ul, aveam promisiune pentru săptămana aceasta.
Reporter: Mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu pentru intrebări și mai ales dumneavoastră, domnule ministru, pentru răspunsuri.
Radu Oprea: Mulțumesc și eu.
Mihai Constantin: Preiau și eu o idee din expunerea dumneavoastră, aceea că puține lucruri se fac intr-o echipă - nu? - cum este și cea guvernamentală. Strict sau izolat de restul ecosistemului, ați menționat colaborarea cu Ministerul Cercetării și Digitalizării pe proiectul dronelor romanești și știu că aveți foarte multe proiecte comune care nu pot fi derulate cu succes fără colaborarea cu un alt partener pe care l-ați menționat nu o dată, mă refer acum la ministrul energiei, domnul Sebastian Burduja, căruia ii mulțumesc și pe care il invit la pupitru, langă mine, pentru a ne prezenta pilonii Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. E mai mult decat o strategie, e un domeniu care ține, am auzit nu o dată asta in spațiu public cu toții, de siguranța națională, Domnule ministru, mulțumesc și vă dau cuvantul.
Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc, domnule Constantin. Intr-adevăr, sunt zile bune pentru sectorul energetic romanesc, pentru că reușim să indeplinim obiectivele pe care ni le-am propus, dintre cele mai ambițioase. Dacă vinerea trecută am semnat contractele pentru reactoarele III și IV de la Cernavodă, care din 2032 incolo vor alimenta peste șapte milioane de gospodării din țara aceasta, dacă ieri am semnat acordul cu Lockheed Martin pentru producția de baterii la Oradea, in colaborare cu fabrica locală Sinteza S.A., iată că astăzi reușim să adoptăm in Guvernul Romaniei, prima dată după 17 ani, Strategia Energetică a Romaniei. A fost, de fapt, și o mențiune cu roșu a Curții de Conturi, că Romania nu avea strategie in domeniul energetic, de niște ani de zile. Au fost 17 avizatori, le mulțumesc tuturor. Cel mai mult ii mulțumesc colegului meu, consilier Adrian Băzăvan, care a coordonat acest proces impreună cu toți membrii Consiliului onorific. La inceputul mandatului meu, am reunit unii dintre cei mai buni specialiști in sectorul energetic in acest consiliu onorific, neremunerat. Au făcut muncă voluntară și au reușit să inchege un document foarte bun, cu perspectivă, un document pe deplin corelat cu planul național integrat in energie și schimbări climatice. Pe scurt, strategia energetică a Romaniei este următoarea: avem nevoie de energie sigură, avem nevoie de energie competitivă și accesibilă romanilor și companiilor romanești, avem nevoie de energie curată, in această ordine de priorități. Tranziția energetică pentru a păstra securitatea energetică a țării inseamnă trecerea treptată de la grupuri pe cărbune la grupuri pe gaz mai puțin poluante și, pe termen mediu și lung, de la grupuri pe gaz la energie nucleară. Așadar, acestea sunt prioritățile majore. Sunt șase obiective strategice, probabil le puteți anticipa - securitate energetică, eficiență energetică, acces fizic la energie pentru toți consumatorii, accesibilitate financiară și competitivitate economică, deci inclusiv finalizarea procesului de electrificare a Romaniei. Noi, inclusiv in ultima perioadă am reușit prin forțe proprii, cu sprijinul Asociației Energia inteligentă să electrificăm case din zona munților Apuseni care nu avuseseră niciodată acces la energie electrică. Piețe de energie eficiente, inovare, digitalizare și securitate cibernetică tot mai importante pentru sectorul energetic. Aș pune accent și pe echitatea economică și socială pentru regiuni și cetățeni, de asemenea pe neutralitatea tehnologică, un principiu pe care Romania l-a susținut de fiecare dată la Bruxelles. Asta inseamnă că fiecare țară este liberă să utilizeze propriul mix energetic, acel mix care dă cele mai bune rezultate pentru cetățeni și companii. De asemenea, sprijinirea stocării - și voi reveni la acest subiect foarte important - stocarea energiei devine cel mai important lucru pentru sectorul energetic, nu doar in Romania, ci in intreaga lume. Revitalizarea industriei romanești; in mandatul de ministru, impreună cu echipa mea, am reușit să atragem undeva la 14 miliarde de fonduri europene nerambursabile din PNRR și din fondul pentru modernizare. Nu vrem ca aceste fonduri să sprijine importurile din alte piețe, inclusiv din piețe indepărtate, de multe ori neprietenoase și față de Romania. Vrem să dezvoltăm industria romanească proprie pentru baterii, pentru transformatoare, pentru invertoare și, repet, voi reveni la acest subiect. Vă rog să revedeți acest document. Eu mă bucur că după un an de zile aproximativ de consultări, de muncă, repet, voluntară, Ministerul Energiei a reușit să promoveze astăzi in guvern strategia energetică a Romaniei pană in 2035, cu perspectiva anului 2050. Şi remarc faptul că in ultimii ani au existat multiple demersuri de adoptare a unei noi strategii. Au fost inclusiv angajați consultanți, nu s-a reușit niciodată. E nevoie de cele mai multe ori de o mană de oameni care vor să lase ceva in urma lor pentru a schimba lucrurile și pentru a da această viziune de care energia Romaniei de maine are nevoie. A doua ordonanță de urgență adoptată astăzi in guvern, foarte importantă, vizează exact sprijinirea stocării. Am spus-o de la inceputul mandatului meu: stocarea este prioritatea zero a sistemului energetic național. De ce? Avem o pondere tot mai mare de producție de energie verde, adică energie intermitentă. Avem energie din parcurile solare, cand strălucește soarele, din parcurile eoliene, cand bate vantul. Cand nu avem nici soare, nici vant, in special pe varful de consum de seara, avem probleme, importăm energie la prețuri destul de mari. Așadar, avem nevoie de stocare in baterii și avem nevoie de stocare in hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Romania, din păcate, in toți acești ani, nu a reușit să facă un asemenea proiect. Toate statele europene care au geografia noastră, relieful nostru, au hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Noi acum pornim motoarele și in această direcție. Dar dați-mi voie să fac un scurt sumar, ce am făcut pe dimensiunea de stocare de la preluarea mandatului. Am salvat un apel din PNRR. Era propus la eliminare pentru dezvoltarea capacităților de stocare, baterii Behind-the-meter şi Standalone, adică conexate cu un parc eolian sau solar sau pur și simplu de sine stătătoare pentru echilibrarea sistemul energetic național. 80 de milioane de euro, contractele sunt semnate, jalonul este indeplinit și mai avem două sau trei contracte de semnat pentru a epuiza bugetul. Am obținut de la Fondul pentru modernizare, inițiativa proprie a echipei incă 150 de milioane de euro pentru achiziția de baterii pentru echilibrarea sistemului energetic național, apel pe care, de asemenea, l-am lansat la inceputul acestei săptămani. Aplicațiile se pot depune undeva pană la finalul lunii ianuarie sau pană la mijlocul lunii ianuarie. Le așteptăm cu mare drag. Am dat drumul producției de baterii in Romania. Era un alt apel din PNRR propus spre eliminare, pe care de asemenea am insistat să-l păstrăm. Și v-am anunțat ieri de colaborarea cu Lockheed Martin. Nu e singurul contract, urmează și altele și le vom finaliza in cel mai scurt timp, probabil săptămana viitoare. De asemenea, eu vreau să spun de la acest pupitru, un exemplu de antreprenor roman care scrie istorie. Am fost ieri, alături de ministrul mediului, Mircea Fechet, la compania Prime Batteries de la Cernica, unde se intamplă realmente un miracol pentru această parte a lumii. Este o capacitate de producție de baterii de 300 de megawați-oră, cu o extindere de 2.000 de megawați-oră, baterii romanești care concurează cu toate celelalte baterii, inclusiv din China, pentru că sunt mult mai bune, sunt mult mai fiabile și pe intreaga durată de viață a acestor baterii, ele reușesc să convingă clienți. Spunea un client al acestei companii, romanești repet, nici dacă mi-ar da-o gratis chinezii bateria n-aș cumpăra-o de la ei. Cumpăr de la această companie romanească, pentru că pe parcursul exploatării acestei baterii imi recuperez de foarte multe ori investiția. Este un exemplu care merită incurajat. De exemplu, portul din Singapore și-a electrificat tot transportul in interiorul portului cu mașini care funcționează cu baterii romanești produse la Cernica. Vă invit să-i vizitați. Ei in aprilie deschid această fabrică. Cred că va fi cea mai mare fabrică de producție de baterii din Europa. De altfel, Romania e printre foarte puținele state la nivel mondial care reușește să producă baterii și să fie competitivă in raport cu China. Ce am făcut astăzi? Am sprijinit stocarea cu această ordonanță nouă, care vizează atat stocarea in baterii, cat și stocarea in hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. Am imbunătățit definiția stocării, am eliminat dubla taxare. Foarte important. Imaginați-vă că, avand o baterie, erai taxat atat cand trăgeai energie din rețea, cat și atunci cand o injectai. Era o dublă taxare. Acest lucru a fost eliminat și sunt convins că va sprijini foarte multe proiecte. Foarte multe investiții in stocarea in baterii. De asemenea, am facilitat cadrul pentru hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. Foarte mulți necunoscători s-au exprimat pe rețelele sociale de următoarea manieră. Vine Ministerul Energiei și propune un act normativ prin care lacurile de acumulare vor fi date străinilor. Rar mi-a fost dat să aud o asemenea prostie. Practic, ce facem prin această ordonanță? Creăm cadrul prin care o fașie de zero virgulă la sută dintr-un lac de acumulare care se pretează unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, de fapt, fașia de unde este pompată apa din lacul inferior in lacul superior trece, dacă este cazul, in baza unui studiu, in administrarea Ministerul Energiei, care poate să scoată la concesiune strict acea fașie de lac. Așadar, asta inseamnă să sprijin proiecte și acum ințeleg și eu de ce nu s-au făcut aceste proiecte niciodată in Romania. Sunt mulți, sunt convins, deranjați de faptul că Romania are toate ingredientele pentru a fi independente energetic, pentru a furniza securitate energetică intregii regiunii, inclusiv Republicii Moldova, și pentru a sprijini inclusiv Ucraina. Dar, așa cum v-am promis, noi nu ne oprim și vom duce aceste proiecte la bun sfarșit. De asemenea, creăm cadrul pentru ca proiecte in domeniul producerii de energie electrică să fie declarate de interes național, ceea ce inseamnă accelerarea semnificativă a procedurilor de avizare, certificate de urbanism, autorizații de construire, scoaterea terenurilor din fondul forestier sau din circuitul agricol. Sunt proiecte in energie extrem de importante și vrem să le sprijinim. Sigur că ele se declară tot prin hotărare de Guvern ca fiind de interes național. Mă apropii de final, domnule Constantin. Mulțumesc pentru răbdarea dumneavoastră și a colegilor din presă!
Mihai Constantin: Vă rog, nu-i nicio problemă! Nu, nu. Eu sunt mai mult decat interesat. Vă rog, domnule ministru!
Sebastian Burduja: Da, incă două știri. Am adoptat astăzi in Guvern prelungirea Planului Național de Investiții. Din acest Plan Național de Investiții, ultimul obiectiv rămas in finanțare este centrala pe gaz de la Iernut. Practic, planul a fost prelungit pană la finalul lunii iunie anul viitor. Centrala de la Iernut, pentru prima dată după foarte mulți ani, am reușit să o deblocăm. A revenit antreprenorul general din Spania in șantier. In decembrie, incep primele teste la o turbină pe gaz. La nivelul lunii mai, conform graficului asumat de antreprenorul general Duro Felguera, Iernutul va fi gata și epopeea acestei termocentrale se va finaliza cu succes pentru Romania și vom avea la Iernut, in inima sistemului energetic național, 430 de megawați putere instalată, o investiție vitală pentru Romania. Nu in ultimul rand, am primit astăzi o veste bună din partea Comisiei Europene. Practic a fost aprobată schema de ajutor de stat care protejează energo-intensivii, companiile din Romania care folosesc multă energie electrică și le permite să solicite exceptarea de la plată a certificatelor verzi in procent de 75% sau 85% in funcție de activitatea, de domeniul de activitate al fiecărei companii. Este o schemă care expiră anul acesta, există dinainte și acum o vom avea pană la finalul anului 2031, in valoare totală de 578,8 milioane euro. Practic, prin această schemă ne asigurăm că industriile energointensive nu părăsesc Romania, răman aici, creează in continuare locuri de muncă și dezvoltare. Inchei, spunandu-vă atat: sper, ca un moment de bilanț, că dacă am reușit să transmitem un mesaj despre sectorul energetic romanesc este că energia Romaniei este in centrul dezvoltării țării. Nu se poate să crești economic, nu se poate să ai standard de trai, nu se poate să ai competitivitate fără o energie sigură, accesibilă și curată in această ordine. Vă mulțumesc și aștept intrebările dumneavoastră.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru!
Sebastian Burduja: Vă rog.
Reporter: Un subiect care e un pic mai vechi, dar nu-mi amintesc să fi avut niște explicații mai extinse de la dumneavoastră; decizia Curții Constituționale legată de supraimpozitarea marilor producători de energie. Ne puteți spune care este impactul, care este suma pe care statul trebuie s-o dea inapoi? Pentru că a existat atunci o declarație a dumneavoastră că suma vehiculată nu este cea corectă. Care este impactul asupra schemei de plafonare? Știm deja că e o problemă venită de la Comisia Europeană cu această schemă, dar acum vine și intrebarea; statul compensa schema aceasta din banii luați din supraimpozitare; dacă nu vor mai fi, de unde vor fi bani?
Sebastian Burduja: Statul roman a făcut ceea ce au făcut toate statele membre ale Uniunii Europene și anume: a avut o schemă de protejare a clientului final, casnic și non-casnic, in contextul unei crize energetice in care, așa cum vă amintiți, prețurile la energia electrică, la gaze naturale creșteau accelerat. Deci nu a fost nimic deosebit. Aștept cu mare interes motivarea Curții Constituționale a Romaniei. Este greu să ne pronunțăm pe un cuantum sau pe acțiunile care trebuie intreprinse fără să vedem motivarea judecătorilor Curții. Ceea ce juriștii din minister spun este că, pe de o parte, decizia Curții se aplică de acum inainte, pe de altă parte, doar acele companii care au invocat excepții de neconstituționalitate ar fi indreptățite să primească eventuale compensări, eventuale recuperări de sume din partea statului roman. Haideți să așteptăm motivarea Curții și impreună cu Ministerul de Finanțe, cel care a gandit toate aceste fluxuri, impreună cu Ministerul Energiei, vom găsi cele mai bune soluții. Angajamentul nostru rămane extrem de ferm - să-i protejăm in continuare pe romani. Schema rămane așa cum este pană la 1 aprilie, iar după aceea, am mai spus-o, toți romanii care vor fi in risc de sărăcie energetică, deci care după plata facturilor coboară sub pragul de sărăcie, vor primi sprijin din partea statului roman.
Reporter: Așadar, aceasta este varianta convenită pană la urmă, ca doar categoriile vulnerabile să mai beneficieze după 1 aprilie?
Sebastian Burduja: Este o propunere. Noi avem un grup de lucru interministerial, adoptat prin memorandum săptămana trecută. Acolo este Ministerul Muncii, care are in fișa postului consumatorii vulnerabili. Sunt Ministerul Finanțelor, ANAF, INS, Comisia de Prognoză, deci e un comitet larg, furnizori, producători, distribuitori, transportatorul Transelectrica, și așa mai departe. Deci sunt convins că pană la finalul lunii ianuarie vom găsi cea mai bună formulă, dar ca principiu de lucru nu vom lăsa pe nimeni in urmă. Și doi; nu se susțin, pe baza datelor actuale din piață și nu sunt prețuri foarte mici la energie electrică astăzi pe piața spot, pentru că la consumatorul final ele sunt plafonate, cum știm cu toții, deci, pe baza datelor din piața spot, nu se susțin ipotezele unei creșteri majore de preț la energie electrică sau la gaze naturale. Din contră, pentru romanii care au plafonul maxim de 1,3 lei kWh, deci un consum pe lună de peste 300 de kWh, vor fi pe baza prețurilor actuale reduceri in facturi de 30%, poate chiar 40% și mă bazez pe ofertele publice de pe site-ul ANRE care sunt aplicabile și după 1 aprilie.
Reporter: Revenind la intrebarea colegei mele; deci, in momentul de față continuă toate aceste discuții cu cei de la Comisia Europeană in legătură cu un nou mecanism de sprijin pentru romanii vulnerabili după ce va expira actuala schemă. Și tot in acest context, dacă ne puteți spune dacă au fost făcute anumite estimări pentru perioada următoare in legătură cu prețurile facturilor romanilor, dacă sunt motive de ingrijorare?
Sebastian Burduja: Nu sunt motive de ingrijorare in acest moment. Repet, pe prețurile actuale, o parte dintre consumatori, mulți dintre noi, avem un consum acasă de peste 300 de kWh pe lună, ar trebui să vedem o reducere substanțială a facturilor, ceea ce e parte din beneficiile unei liberalizări etapizate a pieței. Inseamnă o concurență mai mare intre furnizori. Cel mai important lucru pe care trebuie să il știe romanii și să-l facă romanii este să se uite cu mare atenție la ofertele furnizorilor și să aleagă cea mai bună ofertă din piață, pentru că dacă fiecare dintre noi nu se informează, nu se implică și nu pune presiune pe furnizori alegand cea mai competitivă ofertă, atunci piața nu va avea un motiv să se ducă in jos, să se alinieze la cele mai bune prețuri, pentru că vor spune: consumatorul din Romania nu e atat de atent, că un competitor de-ai mei oferă un preț mult mai bun. Deci, finalmente, răspunderea cea mai mare este in fiecare dintre noi.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru și fac apel la ințelegerea colegilor. Haideți să mergem la sala unde se desfășoară evenimentul privind inserarea tehnologiilor cu hidrogen in economia romanească, pentru că e nevoie să fim live și imi revine, de asemenea, onoarea să fiu prezentator și acolo și avem miniștri și oficiali care ne așteaptă. Vă rog, așadar, sunteți invitați. Mulțumesc!
Sursa: Guvernul României
