Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, luni, 30 decembrie 2024, o ședință marcată, evident, de o ordonanță de urgență mult comentată incă din faza de transparență, care a trecut astăzi și a primit aprobarea executivului. Este cunoscută ca ordonanța Trenuleț, dar imi fac treaba birocratică, să spunem, ea se numește oficial Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Și vreau să mulțumesc și să ii și spun bun venit in această formulă ministrului de finanțe, domnul Tanczos Barna, că este prezent la acest brief, pentru că este, evident, expertul care poate să lămurească informațiile de interes public pe care le-ați putea ridica și dumneavoastră. Domnule ministru, mulțumesc foarte mult și aveți cuvantul.
Tanczos Barna: Bună ziua! Mulțumesc mult! Vă salut și eu cu mult respect! Vorbim intr-adevăr despre o ordonanță de urgență pentru ajustare multisectorială. Romania are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, este fără tăgadă. Iar această ordonanță ne ajută să intrăm intr-o zonă de credibilitate, necesară pentru a corecta traiectoria construcției bugetare. Anul următor este un an al solidarității, in care economia trebuie să se sprijine in primul și in primul rand pe mediul privat, pe investițiile publice masive, finanțate de la bugetul european și din cel național, dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale in zona mediului privat, astfel incat să menținem atractivitatea investițională a Romaniei. Situația nu este ușoară. Ințelegem nemulțumirile. Venim după ani grei de pandemie, de inflație, criza energiei, război la graniță și un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe incercări. Este normal ca statul, in momentul in care ne confruntăm cu o asemenea situație, să se uite in primul rand in propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat, dar și așteptărilor cetățenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care iși respectă cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta inseamnă reașezarea, asta inseamnă ajustarea multisectorială. Spre comparație, față de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei, pe partea de venituri sunt afectate acele intreprinderi mici și mijlocii și acele persoane fizice care vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei la acest nou echilibru. Practic, 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului roman, așa cum am spus, cu direcție către un stat mai suplu, un stat care iși respectă mai mult antreprenorii și cetățenii. Dar să ne uităm un pic la cifre. Romania a depus anul trecut un plan fiscal la Comisia Europeană. A fost nevoie de acest lucru pentru că anul trecut, față de deficitul bugetar prognozat la inceput, Romania a depășit aceste prognoze, a depășit aceste cifre. Au fost aduse cheltuieli suplimentare de aproape 70 de miliarde de lei in bugetul național consolidat, in bugetul general consolidat. Cifrele au mai fost prezentate, peste 18 miliarde pentru salarii, 13 miliarde pentru asistență socială, pensii, 11 miliarde pentru bunuri și servicii, dar și zeci de miliarde pentru investiții și pentru subvenții, CNI și alte companii care realizează investiții publice prin care a fost susținut mediul privat. Pentru a ne indrepta către acel deficit de 3% a fost nevoie de planul fiscal de 7 ani prezentat de Romania la Comisia Europeană și plan fiscal pe care l-am regăsit in Ministerul Finanțelor in această formă. A fost nevoie și de acele asumări din partea Romaniei, care și ele fac parte din acest plan fiscal. Execuția bugetară la sfarșitul lunii noiembrie arăta un deficit bugetar de 7,11%. Acest deficit pană am preluat eu mandatul a depășit 8,5% și vedem unde se va opri, undeva intr-o zi, două zile, sigur o să fie sub 9%, dar in perioada in care au fost, au avut loc negocierile in coaliție, de exemplu, au mai fost făcute plăți, au fost modificate, s-au modificat aceste cifre. Practic, și execuția preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situandu-l undeva in jurul cifrei de 150 de miliarde de lei. Și dați-mi voie să fac cateva considerații politice. In momentul in care am inceput negocierile pentru formarea acestui guvern am văzut prima dată cifrele reale prezentate atunci de colegii noștri de coaliție. Iar noi, spre deosebire de alții, in momentul respectiv, nu ne-am ridicat de la masă. Spre deosebire de alții, am decis să susținem acest guvern, să facem parte din această coaliție, să asigurăm o majoritate parlamentară pentru a ieși din această situație dificilă. Fără UDMR, probabil in momentul de față am avea un guvern minoritar, am avea haos. Și noi cand am intrat in această coaliție nu am intrat ca să fim spectatori, am intrat ca să muncim, am intrat pentru a ne asuma răspunderi. Nu am luat ministere ușoare. Eu personal mi-am asumat acest rol ingrat de ministru al finanțelor și de viceprim-ministru in această situație grea. Vrem să rămanem in continuare vocea rațiunii in acest guvern. Vrem să schimbăm obiceiuri și vrem să aducem Romania pe o traiectorie a credibilității, a sustenabilității, a echității sociale și a respectului față de cetățean și față de antreprenori. Ințelegem nemulțumirile, dar sunt convins că impreună putem să reușim. Dar este nevoie să păstrăm atat nivelul investițiilor, cat și predictibilitatea și seriozitatea in fața investitorilor străini, in fața instituțiilor financiare internaționale, in fața celor care ne ajută să finanțăm acest deficit de peste 8,5%.
Ordonanța pe care am aprobat-o astăzi, ordonanța de ajustare multisectorială, prevede in primul și in primul rand asigurarea plăților drepturilor de care beneficiau cetățenii romani bugetari sau cei care sunt legați de sistemul public bugetar la nivelul lunii noiembrie 2024. Obiectivul nostru primordial este să nu avem derapaje și să putem asigura plata tuturor acestor angajamente ale guvernului din 2024, la nivelul sfarșitului anului 2024, pană la sfarșitul lunii decembrie 2025. Este cel mai important lucru pe care trebuie să il realizăm și il vom realiza prin aprobarea bugetului de stat, prin incadrarea cifrelor macroeconomice și cifrelor bugetare in angajamentele Romaniei față de Comisia Europeană, astfel incat să intrăm pe traiectoria de redresare asumată de Romania pentru următorii șapte ani. Au fost prezentate cifrele cu privire la economiile care se fac pe fiecare domeniu in parte, incepand cu neindexarea salariilor, neindexarea pensiilor, oprirea plății sporurilor peste cele care au fost valabile in 2024, nu se mai plătesc anumite cheltuieli nici la nivelul partidelor politice, nici la nivelul Parlamentului, nici la nivelul deputaților, aleșilor, demnitarilor, ș.a.m.d. Sunt intr-adevăr trei măsuri fiscale care trebuie prezentate și care trebuie explicate. Dacă ar fi fost timp, normal ar fi fost să avem o dezbatere amplă, premergătoare. Avand in vedere situația creată, avand in vedere că Guvernul s-a format după sau imediat inainte de Crăciun, avand in vedere că această ordonanță trebuia aprobată anul acesta, Guvernul a decis următoarele: majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la opt la 10% pentru dividendele plătite; pentru dividendele din anul 2025, plățile se vor face in cursul anului 2025 sau in 2026. Veniturile estimate in plus sunt de 1,4 miliarde de lei. De asemenea, conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform PNRR și jaloanelor din PNRR, s-a decis ca incepand cu anul 2025, plafonul pentru microintreprinderi să fie scăzut la echivalentul la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmand ca in 2026 să intrăm pe un plafon de 100.000 euro. De asemenea au fost eliminate facilitățile acordate pentru persoanele fizice care realizează venituri in domeniile agricultură, construcții și crearea de programe pentru calculator. Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard, conform Codului fiscal, așa cum se face la toate celelalte categorii de persoane care realizează venituri in Romania. Se menține, de asemenea, suma de 300 lei ca sumă din salariu, sumă neimpozabilă care se deduce din suma impozabilă inainte de calculul impozitului pe venit. Avand aceste decizii, avand in vedere aceste măsuri, Romania rămane un stat stabil. Romania se va baza in continuare pe partenerii europeni, pe partenerii din NATO. Și chiar dacă trecem temporar printr-o perioadă ce impune o corectare de echilibre bugetare, avem un plan deja aprobat de Bruxelles pentru 7 ani. Avem parteneri cu care putem să trecem peste această perioadă și putem asigura sustenabilitate și putem asigura, in primul și in primul rand, plata drepturilor caștigate. Cred că vorbim despre o reașezare corectă, fermă, in detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, in slujba cetățenilor. Vom susține in continuare investițiile publice. Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se realizeze, să se incadreze in limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori /din/ Romania. Efectele au fost negative, cateodată devastatoare și nu ne mai permitem ca economia să nu beneficieze de sprijinul de care are nevoie pentru a se menține și pentru a se dezvolta.
Avem timp suficient pentru a așeza temeinic măsurile convenite, pentru a creiona un buget la inceputul lunii ianuarie și pentru a aproba acest buget pană la sfarșitul lunii ianuarie dacă lucrurile merg conform planurilor. Vă mulțumesc. Intrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Florentina Lazăr, Antena 1. Aș avea nevoie de o precizare cu privire la acel impozit de 1,5% pentru construcțiile speciale, așa-zisa taxă pe stalp, care a mai fost introdusă o dată in urmă cu un deceniu. Cum se va aplica mai exact și de cand? Să ne dați mai multe detalii.
Tanczos Barna: Ordonanța de urgență prevede introducerea unui nou impozit, impozitul pentru construcțiile speciale. Fiind un domeniu foarte complex, am solicitat in mod expres ca termenul de implementare, de elaborare a normelor, mai bine zis, termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. In aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate, toate domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit pe construcții speciale. Ministerul de Finanțe va veni cu o propunere de norme și vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu in parte, incepand de la drumuri, incepand cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații. Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă inainte de decizie, avand in vedere situația creată de condițiile bugetare și de restricțiile bugetare. S-a decis in guvern ca decizia să fie de astăzi, 1 ianuarie 2025. Da, colegii imi spun să nu uit de 1%. Astăzi s-a făcut o modificare. Nu mai este de 1,5%, este de 1%. Impozitul se va aplica, conform ordonanței, pe alte construcții decat cele care sunt impozitate la nivel local. Veniturile se fac venituri la buget, dar incă o dată, in următoarele 90 de zile avem timpul, răgazul necesar de a discuta cu toate ramurile industriale implicate, de a vedea impactul exact și de a lucra la norme de implementare sustenabile, corecte și norme care pot să ducă la o implementare reală.
Reporter: Cand ar trebui să plătească acest impozit și ce impact va avea in industrii, pentru că vorbim de industrii, de la agricultură pană la energie, in zona energetică deja avem un impozit de 0,5% pe cifra de afaceri. Ar fi un impozit suplimentar. S-ar reflecta in prețuri, adică in tot ceea ce plătim noi, romanii?
Tanczos Barna: Prima plată, conform deciziei de astăzi, se face după data de 1 iulie, a doua după 1 octombrie, urmand ca detaliile să fie stabilite, așa cum v-am spus, in norme. Impactul trebuie calculat, intr-adevăr, pe fiecare industrie in parte și normele trebuie elaborate ca atare.
Reporter: Domnule ministru, pragul pentru microintreprinderi va scădea, așa cum ați spus, etapizat, pană in 2026, va ajunge la 100.000 euro. Comisia Europeană știm foarte clar că a cerut 88.500 euro. Este considerat un jalon indeplinit sau ar trebui să mai fie scăzut puțin acest prag?
Tanczos Barna: In momentul de față cred că nu trebuie să mai scădem acest prag. Plafonul TVA probabil va crește incet-incet. Vom rediscuta și cu Comisia această nouă abordare de a scădea treptat, pentru a nu afecta toate microintreprinderile din Romania și pentru a mai lăsa un răgaz pentru cele care au nevoie de susținere ca să se dezvolte.
Reporter: Bună ziua. Spuneați in discursul dumneavoastră că statul trebuie să-și respecte angajamentele. Un angajament care nu este respectat este indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2025, prin noua lege a pensiilor. V-aș intreba in primul rand care ar putea să fie pragul pană la care s-ar putea acorda acele ajutoare ocne-off pe care am putea să le vedem in legea bugetului?
Tanczos Barna: Intr-adevăr, domnul prim-ministru a menționat această posibilitate in dialogul tripartit. Vom lucra la aceste calcule in cursul lunii ianuarie, vom veni cu detalii după data de 20 ianuarie. Impactul trebuie calculat exact, trebuie văzut. Da, mi-ar fi plăcut ca statul roman să iși asume angajamente care pot fi respectate. Efectul creșterilor de cheltuieli din 2024 se va duce in lanț pe foarte mulți ani inainte. Și, incă o dată, obligația mea ca viceprim-ministru și ca ministru al finanțelor este să caut soluția plăților corecte a tuturor angajamentelor din 2024, la nivelul sfarșitului de an, in 2025. Putem asigura acest lucru, urmand ca in 2026 să revedem care sunt posibilitățile de compensare a acestor amanări, practic, care au avut loc odată cu aprobarea ordonanței de urgență.
Reporter: Ajutorul acesta ocne-off ar putea fi acordat doar in luna ianuarie sau să fie acordat pe tot parcursul anului 2025 doar pentru persoanele care au pensii mici, sub un prag?
Tanczos Barna: Nu sunt discutate detaliile. Vom reveni cu siguranță cu detalii, intr-o săptămană - două săptămani, după ce incepem să lucrăm la buget și vedem cifrele exacte.
Reporter: Dar cum considerați că ar fi mai bine?
Tanczos Barna: Deci, spațiul bugetar este cel care ne va conduce pe tot parcursul anului 2025. Incă o dată: stabilitatea este primordială. Mesajul nostru către piețele financiare trebuie să fie ferm. Dacă ne asumăm un deficit bugetar, trebuie să ni-l respectăm, in condițiile in care avem in față provocări semnificative și pe plan național și pe plan internațional. Deci, lucrurile trebuie ținute sub control, iar ceea ce se va propune și se va promite in bugetul anului 2025 trebuie respectat ca atare. Nu mai putem să ne permitem derapaje, nici in sus, nici in jos. Dacă bugetăm niște cheltuieli care incap in anvelopa bugetară ele trebuie făcute. Dacă nu pot fi făcute trebuie spus la inceput, in ianuarie, că anul acesta nu avem posibilitatea plăților respective, și trebuie asumate aceste lucruri. De aceea am spus că vrem să aducem o schimbare in ceea ce privește abordarea acestor teme la nivel guvernamental.
Reporter: Și o singură precizare, ce s-a intamplat cu diurna specială pentru magistrați? Inițial ea a fost scoasă din această ordonanță. Ulterior ințelegem că a fost introdusă din nou. Se află in această ordonanță de urgență diurna specială?
Tanczos Barna: Diurna specială pentru magistrați este limitată la un număr de 300 de persoane, persoanele care asigură buna funcționare a sistemului la nivel național. Și a fost această modificare aprobată astăzi in ședința de guvernare, da.
Reporter: Deci, doar 300 de magistrați.
Tanczos Barna: Doar 300 de magistrați. Ca paranteză, parlamentarii și-au pierdut această diurnă de 2%. In afară de cei 300 de magistrați, toată lumea intră pe diurna standard națională.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru.
Tanczos Barna: Vă rog.
Reporter: Ați făcut referire mai devreme la faptul că statul trebuie să se transforme dintr-un stat obez intr-un stat suplu. Ținand cont de măsurile pe care le-ați luat in privința transformării acestui stat din obez in suplu, ce transmiteți zonei antreprenoriale, care, in ultimii 2 ani, ați dublat, nu dumneavoastră personal, dar guvernele care au fost au dublat impozitul pe dividende? Tot la fel ați considerat că zona antreprenorială este o zonă obeză și trebuie adusă intr-o anumită zonă suplă?
Tanczos Barna: Nu. Cred că la nivel de impozitare trebuie să ținem cont in primul și in primul rand de echitate.
Reporter: Imi cer scuze, doar o mică paranteză. Este de fapt o dublă impozitare, o creștere a dublei impozitări, pentru că, pană la urmă, zona antreprenorială este impozitată. Aici vorbim de o dublare a impozitului și pe dividende.
Tanczos Barna: Așa este. Impozitul pe dividende a crescut de la 8 la 10%.
Reporter: De la 5 la 8 și in ultimii 2 ani...
Tanczos Barna: Eu vă pot spune ce am făcut noi acum. Da, a crescut de la 8 la 10. In ceea ce privește impozitarea, trebuie să avem tot timpul in vedere echitatea. Munca este impozitată cu 10%. Eu cred că și capitalul poate fi impozitat cu 10% in condițiile in care și așa suntem mult sub cotele de impozit aplicate dividendelor din foarte multe țări europene, din Uniunea Europeană, de fapt. Deci, 10% cotă de impozit pentru dividende este o cotă in continuare atractivă pentru investitorii străini, inclusiv, nu este o cotă foarte mare și este la același nivel cu cota de impozitare a muncii, care vine și la salariul minim, practic, dacă dau jos acele deduceri, vine și la un salariu de 5.000 de lei și de 10.000 de lei și, intr-adevăr, vine și la dividende de 10 milioane de euro, deci, cred că este echitate la acest nivel și nu doresc să mă uit in urmă nici in ceea ce privește costurile, nici deciziile, nici persoanele. Trebuie să ne uităm inainte, să asigurăm pe termen mediu și lung o sustenabilitate și o atractivitate a Romaniei pe plan fiscal. Trebuie să rămanem in continuare o țară care atrage investitori străini, dar nu putem să păstrăm inechitățile nici in societatea romanească.
Reporter: ... și vreau să aud din vocea ministrului de finanțe, in acest an se va mări cota de TVA?
Tanczos Barna: Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA și la impozitul pe venit. Vom vedea in luna ianuarie care este situația finală anuală cu deficitul, vom avea toate prognozele de cheltuieli pe fiecare ordonator principal de credite. Vom incerca să ne incadrăm in această limită de 7%, deși este extrem-extrem de restrictivă. Nu imi doresc să impovărez și mai mult mediul de afaceri, nu ne dorim să impovărăm și mai mult consumul. TVA-ul, știm foarte bine, o să ducă la o reducere a consumului și se va duce și in inflație imediat, deci, vom face tot posibilul să evităm asemenea decizii sau majorări de impozite.
Reporter: Adică pot să vă intreb la sfarșitul lui ianuarie - inceputul lui februarie, din nou, să vă adresez aceeași intrebare, și atunci imi veți spune sigur dacă in acest an se mărește sau nu.
Tanczos Barna: Deci, in momentul in care intrăm cu bugetul in Parlament sau prezentăm in Guvern bugetul anului 2025, vom avea cifrele exacte. Repet incă o dată: eu voi face tot posibilul ca aceste impozite in 2025 să nu fie majorate.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, spuneți-ne care este impactul bugetar pe toată Ordonanța-trenuleț. Am văzut in nota de fundamentare 133 de miliarde de lei, insă acum, odată cu modificarea taxei speciale pe construcții, care va fi impactul? Și spuneați la inceput de 7 miliarde efort al microintreprinderilor și persoanelor fizice. Cat este efortul statului și, așadar, care e impactul bugetar total?
Tanczos Barna: An de an se face această estimare a efortului statului in ordonanța de ajustări de la sfarșit de an. Datele noastre arată, intr-adevăr, o cifră intre 120 și 130 de miliarde de lei. Ajustarea multisectorială se face an de an pentru a mai bloca cateva elemente care n-au fost niciodată in plată. Deci, sunt drepturi votate de Parlament, votate la diverse inițiative, care n-au ajuns niciodată in plată. Ele se prorogă an de an - și aici ar trebui să facem la un moment dat curățenie, pentru că ducem după noi această povară anuală, dar nu puteam in trei zile să curățăm toate aceste lucruri din rucsacul Ministerului de Finanțe. Am mers mai departe pe această procedură. Răspuns: intre 125 și 130 de miliarde este suma necheltuită de statul roman datorită ordonanței de ajustare multisectorială și veniturile in plus aduse sunt estimate in momentul de față pentru cele trei categorii, urmand să facem in cele 90 de zile o estimare exactă a venitului potențial care poate să vină din impozitul pe construcțiile speciale.
Reporter: Ok. Și o lămurire, vă rugăm. A rămas in ordonanță, așa cum a ieșit ea din ședința de guvern, a rămas stabilit că angajații la stat nu mai primesc bonusuri, premii ș.a.m.d., inclusiv sporurile? A rămas așa cum apăreau in ordonanța ca proiect?
Tanczos Barna: Salariile, drepturile salariale sunt păstrate la nivelul lunii /noiembrie/ 2024. Bonusurile, premiile și alte categorii de drepturi salariale care s-ar fi putut da sunt anulate, practic. Sporurile care erau in plată legal la sfarșitul lunii noiembrie 2024 răman inghețate.
Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre reorganizări in agenții și instituțiile statului. Vă rog să ne spuneți dacă se vor face și concedieri.
Tanczos Barna: Nu cred că este nevoie in momentul de față de asemenea concedieri in masă.
Reporter: Dar cum?
Tanczos Barna: Dar reorganizările instituționale vor duce la reducerea numărului de personal.
Reporter: Și asta ce inseamnă?
Tanczos Barna: Imi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea nu se fac lucrurile de azi pe maine.
Reporter: Tot concedieri vor fi, in situația asta.
Tanczos Barna: Nu sunt neapărat concedieri, pentru că sunt, pe de o parte, și plecările naturale. Dacă semnalul este clar și știm exact de la bun inceput care sunt instituțiile care vor suferi modificări, acolo deja, angajații din sectorul public știu ce-i așteaptă și au timp suficient luni de zile să găsească alternative. Mediul privat are nevoie de oameni pregătiți. Nu ne dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nu dorim să bruscăm nici mediul de afaceri, nici mediul privat și acest fenomen natural trebuie susținut și incurajat. Sunt convins că foarte multe persoane din mediul public se pot recalifica sau se pot reangaja imediat sau se pot angaja imediat in mediul privat.
Reporter: Despre ce instituții e vorba? Spuneați că acești oameni trebuie să se pregătească. Dați-ne un exemplu, vă rog.
Tanczos Barna: Instituțiile și modul in care ele vor fi reorganizate, comasate, regandite, intră pe agenda acestui departament, care va fi condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu și de domnul președinte Bolojan. Eu salut inițiativa și hotărarea danșilor de a conduce personal acest departament de regandire a sistemului public, pentru că de acolo, avand experiența domnului prim-ministru și determinarea domnului Bolojan, cu siguranță vor ieși soluții bune de reducere a aparatului de stat, de transformare a sistemului intr-un stat mai suplu.
Reporter: Cați angajați vor pleca din sistemul public?
Tanczos Barna: Nu se face un calcul in momentul de față. Acest departament tocmai acest lucru va... Tocmai acesta este rolul departamentului. Punctual se vor analiza cazurile, urmand ca cele două-trei instituții comasate să vină cu o nouă schemă. Cele două-trei instituții care vor suferi modificări să vină cu noile scheme de personal.
Reporter: Adică se vor face concedieri doar in cazul comasărilor de instituții.
Tanczos Barna: Nu vorbim de concedieri, vorbim de pregătirea acestor instituții, de o nouă structură, lăsand timp suficient ca acest fenomen natural să se producă cat se poate de repede și cat se poate de natural.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Mai intai o precizare, nu am ințeles foarte clar ce se intamplă cu plafonul la microintreprinderi. Intră de anul acesta și se calculează, scade de anul acesta sau doar intră de anul acesta și se calculează din 2026, cum la fel și cu impozitul pentru dividende? Creşte de anul acesta, dar se incasează in 2026 sau de acum, din 2025?
Tanczos Barna: Am văzut interpretările din presă de acum cateva minute. Decizia se aplică pentru anul 2025. Dividendele de obicei se impozitează anul următor, dar este și posibilitatea scoaterii parțiale a dividendelor pe parcurs, dacă ele sunt scoase din companie, pe parcurs se plătește impozitul deja in 2025, impozitul de 10%, pentru dividendele aferente anului 2024, care au fost ridicate din companie in cursul anului 2024, se plătește și rămane plătit impozitul de 8%, urmand ca diferența să se regularizeze cu 10% in 2025, deci, intră in vigoare in 2025, la unele companii cu aplicabilitate in 2026, dacă se scoate dividendul in 2026, dacă nu, pe parcursul anului 2025, la fel și cu plafonul la microintreprinderi - scade in 2025, incepe calculul profitului lunar trimestrial, in funcție de cum dorește compania in 2025, se plătește impozitul pe profit așa cum prevede legea, trimestrial sau lunar, in funcție de cum alege compania.
Reporter: Și in privința acelor ajutoare pentru energie, care au fost discutate inainte de campania electorală, dar și in ultima parte a anului, spunea atat premierul, cat și fostul ministru de finanțe că vor fi plătite in continuare și in 2025, după expirarea termenului ordonanței de urgență. Ce se intamplă cu ele? Răman, vor rămane in vigoare sau vor fi eliminate?
Tanczos Barna: Sunt convins că vom găsi soluții pentru a proteja consumatorii vulnerabili, astfel incat nici bugetul să nu fie prea impovărat, dar să asigurăm și acea protecție de care au nevoie consumatorii vulnerabili, cei care nu și-ar permite să plătească prețul real de piață al energiei.
Reporter: Adică nu va mai fi vorba despre o plafonare a prețului la energie pentru toți consumatorii, ci doar pentru anumite categorii.
Tanczos Barna: Detaliile le vom discuta cu Ministerul Energiei. Dorim să păstrăm in continuare formele de protecție și de sprijin pentru a evita orice altă perturbare in zona consumului și in zona socială.
Reporter: Și, dacă mai permiteți o completare, ce se intamplă cu incasările la bugetul statului in privința ANAF, pentru că mediul de afaceri tocmai acolo se plangea. Statul nu este in stare să colecteze dările, dar vine cu alte taxe și impozite noi. Care este proiecția pe care v-ați făcut-o in privința ANAF in 2025?
Tanczos Barna: Dați-mi voie să vă dau un singur exemplu: la marii contribuabili, după reformele și măsurile luate in cazul ANAF, s-a ajuns la un grad de colectare de la 60 și ceva la sută, la peste 90%. Asemenea măsuri pot fi luate in continuare și sunt convins că ANAF, odată cu digitalizarea, cu introducerea e-factură, e-transport va avea un grad de colectare mult mai bun. Gap-ul de TVA se datorează, pe de o parte, intr-adevăr, neincasării, necolectării TVA, dar in mare măsură se datorează și acelor procente aplicate pentru alimente și pentru celelalte bunuri care intră și ele in Gap-ul acela de TVA, despre care vorbim, de 30% sau de 35%. Sunt convins că ANAF a devenit o instituție mult mai eficientă. Odată cu dezvoltarea sistemului informatic și cu digitalizarea, eficiența instituțională o să crească și incă o dată exemplul de la marii contribuabili este un exemplu semnificativ și elocvent.
Reporter: Revenind la problema reducerii cheltuielilor, in ordonanța Trenuleț, după cum bine știți, se specifică și faptul că se vor reduce numărul agențiilor de stat și a instituțiilor subordonate cu 25%. Dacă ne puteți spune cate agenții, autorități și astfel de instituții subordonate există in momentul de față, cați angajați au, ca să ne facem măcar o părere ce inseamnă această reducere cu un sfert, enunțată in acest act normativ.
Tanczos Barna: Reducerea nu este anunțată de un sfert neapărat. Această reducere, incă o dată, o să vină din analizele făcute la departamentul condus de domnul Marcel Ciolacu și de domnul Bolojan și cu siguranță in luna ianuarie departamentul iși va incepe activitatea, va lua primele agenții, unele dintre ele sunt deja incepute, anumite agenții deja sunt in diverse faze de comasare. La Ministerul Mediului, de exemplu, vă pot da un exemplu, ANAF-ul și cu Agenția de Protecție a Mediului, ele deja au fost comasate și procedura instituțională a fost pornită. Vor veni exemple similare și in ianuarie...
Reporter: Dar n-avem o statistică clară, cați oameni sunt angajați in aceste autorități, cate autorități sunt in momentul de față, ca să avem o bază de pornire, pentru că toată lumea invocă această necesitate a comasării, a reorganizării, cred că de doi ani și ceva de zile s-a venit cu măsuri, dar nu s-a văzut mare lucru pană in momentul de față, după cum bine știți...
Tanczos Barna: Așa este. Incă o dată, văzand din afară anul acesta, practic 2024, am văzut incercări timide, unele dintre ele duse pană intr-o anumită fază intr-adevăr, dar incercări timide de listare a agențiilor, de identificare a instituțiilor, dar este un inceput, departamentul și cele două persoane responsabile, doi președinți de partid, premier, președintele Senatului, dacă și-au asumat acest rol de coordonator și o să ceară eficiență maximă, sunt convins că o să apară in cateva luni de zile și primele exemple concrete și rezultate.
Reporter: Și pentru că ați invocat nevoia păstrării nivelului de investiții sau să avem un nivel ridicat de investiții tocmai care să nu fie afectat de această altă necesitate, acea reducere a deficitului bugetar, cați bani ar putea să fie alocați pentru aceste investiții și in ce direcții? De exemplu, doream să vă intreb către primării se vor continua plăți pe programele aflate in momentul de față in derulare? Vorbim de Anghel Saligny, de PNDL 2, parcă mai sunt și acolo de făcut o serie de plăți. Ce se intamplă cu aceste investiții?
Tanczos Barna: Intr-adevăr PNDL, Anghel Saligny, CNI sunt programe și instituție care au absorbit foarte mult din investițiile publice in 2024. Vorbim de o creștere cu peste 10 miliarde de lei a sumelor alocate pentru aceste programe. In majoritatea covarșitoare a cazurilor vorbim de investiții absolut necesare: apă-canal in mediul rural, școli, instituții, ele trebuie ajutate, trebuie să inchidem și acele capitole de infrigement la adresa Romaniei pe apă-canal, de exemplu, și cu siguranță la un moment dat și infrastructura sportivă a avut nevoie de finanțare. Deci aceste instituții, aceste programe merg mai departe, dar așa cum ați văzut in ordonanța de urgență, avem deja un capitol separat destinat noilor abordări pe care le va implementa domnul Czeke, domnul ministru Czeke. Va veni dansul pană pe 20 ianuarie cu principiile de prioritizare a investițiilor, pentru că sunt foarte multe șantiere deschise. Trebuie să ne focusăm in primul și in primul rand să ne concentrăm pe acele investiții care sunt incepute și intr-o fază terminală, adică să le terminăm pe cele care sunt aproape de finalizare. Dar domnul Cseke o să vă dea probabil zilele următoare foarte multe detalii despre modul in care aceste investiții vor fi prioritizate.
Reporter: Și o ultimă intrebare, dacă imi permiteți: ați invocat o altă situație, cea potrivit căreia avem in acest rucsac al guvernului o serie de drepturi prorogate. Ce se intamplă cu așa-numitele pensii speciale pentru aleșii locali? Vor fi din nou prorogate sau aceștia vor beneficia de ele?
Tanczos Barna: Ce vă pot spune că acuma sunt prorogate și vedem ce se va intampla in 2026. Deci astăzi nu avem spațiu fiscal pentru a face alte tipuri de plăți, urmand ca să le analizăm probabil la sfarșitul anului 2025 să vedem ce s-a intamplat cu ele.
Reporter: Aș vrea și eu mai multe precizări, domnule ministru. In primul rand, in privința acelui impozit pe construcții speciale care, așa fum spuneați, a fost modificată impozitarea de la 1,5 la 1%, deci va fi aplicat acest impozit de la 1 ianuarie, cand ar urma de fapt să fie cuprinsă prima tranșă, cand ar urma să fie stransă prima tranșă in urma acestei măsuri și despre ce sumă de bani vorbim. Adică, dacă ați făcut un calcul cați bani vor fi stranși in urma acestei măsuri?
Tanczos Barna: Așa cum am precizat și adineauri, nu se vor face plăți sau nu trebuie făcute plăți inainte de 30 iunie 2025. Impozitul se va aplica doar după ce vom avea normele de aplicare in termen de 90 de zile și odată cu intrarea pe analiza concretă a fiecărui tip de clădire, construcție, construcție specială, vom putea veni cu detalii de estimare și modalitatea de aplicare.
Reporter: Dar cine a venit cu ideea acestei impozitări, pentru că a mai fost pusă o dată in aplicare și chiar inițiatorul spunea că nu a fost o decizie bună și a fost dur criticată?
Tanczos Barna: Este in continuare o recomandare a Băncii Mondiale.
Reporter: Şi dacă puteți să imi spuneți ce se va intampla cu salariul minim in construcții, pentru că după eliminarea facilităților, cumva scade minimul pentru cei din construcții?
Tanczos Barna: Nu, nu este modificat actul normativ care reglementează salariul minim in construcții. Această ordonanță de urgență modifică elementele de facilitate, urmand ca in domeniul respectiv să se aplice cele două acte normative concomitent, fără facilități, salariul minim aprobat pană acum.
Reporter: Şi dacă puteți să ne spuneți in privința diurnelor speciale pentru magistrați, aţi spus că vor fi doar 300 de persoane care vor primi aceste aceste diurne. Cați magistrați sunt acum, deci, cați primeau pană acum această diurnă?
Tanczos Barna: Noi am cerut de la Ministerul Justiției o limitare a acordării acestui drept pentru judecătorii, pentru persoanele din sistemul judecătoresc detașați, am primit această estimare de limitare pană la 300, la maxim 300 de persoane, și Guvernul a fost de acord cu această limitare. Cu siguranță nu se mai poate duce peste.
Reporter: Dar după ce criterii vor fi aleși acești magistrați, cine vor fi?
Tanczos Barna: Sunt deja detașați, nu vor fi aleși de acum incolo, sunt deja persoane care beneficiază de acest drept. Va trebui să intrebați Ministerul Justiției exact, pe fiecare județ, pe fiecare tribunal, pe fiecare instituție, cate persoane beneficiază de aceste diurne.
Reporter: Și spunea domnul Marcel Ciolacu la inceputul ședinței de Guvern de un moratoriu pe care și l-ar dori să fie, de fapt, pentru inghețarea prețurilor, a explicat in ședință, sau la ce se referea mai exact Marcel Ciolacu, au fost discuții cu industria alimentară sau ce prețuri ar urma să fie inghețate?
Tanczos Barna: Cu siguranță domnul prim-ministru va avea discuții inclusiv cu sectorul industriei alimentare. A vorbit foarte mult și zilele trecute și in cadrul ședinței despre această solidaritate și despre acest efort comun al tuturor, astfel incat Romania să poată să treacă cu bine peste această perioadă delicată. Cu siguranță sunt companii care iși permit să facă acest lucru, sunt companii care iși permit mai greu acest lucru. Sigur, analiza se face de la caz la caz, dar discuțiile vor avea loc probabil intre domnul prim-ministru și reprezentanții sectorului in zilele următoare, in săptămanile următoare.
Reporter: Dar va fi extinsă acea listă cu alimente plafonate sau cum anume anume se va face acest lucru?
Tanczos Barna: Nu s-a făcut o analiză pe această temă și o propunere pe această temă. Mai mult ca sigur, domnul prim-ministru o să aibă o discuție cu domnul ministru Barbu și cu sectorul agroalimentar, văzand care sunt soluțiile pentru a proteja cetățenii romani de o eventuală creștere a prețurilor. Mulțumesc!
Reporter: Ovidiu Bărbulescu (profit.ro) - Bună ziua! Cu impozitul pentru construcțiile speciale tot nu am ințeles. Deci, in primele trei luni el este valabil, dar va fi perceput abia după ce vă clarificați in acele trei luni care sunt construcțiile ș.a.m.d.?
Tanczos Barna: Da, este in vigoare. Modalitatea de percepere sau de calcul sau de impunere se va stabili prin norme.
Reporter: Am ințeles. Ați spus mai devreme că in ordonanță ați modificat tipurile de construcții, dacă nu mă inșel. Adică le-aţi eliminat, sau...?
Tanczos Barna: Formularea este in felul următor: se constată care este valoarea construcțiilor in contabilitate, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se plătește impozit local.
Reporter: Am ințeles.
Tanczos Barna: Dar este o modalitate de calcul stabilită pentru inceput, urmand ca odată cu normele, dacă este nevoie, să mai putem intra pe modalitatea de calcul și de aplicare a impozitului respectiv.
Reporter: Şi legat de cei 300 lei care sunt scutiți de impozit și acordați de angajator: in ordonanță, in forma publicată, era un plafon de 4.300, care nu se...dacă salariul minim a fost adoptat pentru anul viitor de Guvern și e 4.050 lei. Acolo era un plafon de 4.300. Nu văd cum se...
Tanczos Barna: Deductibilitatea rămane valabilă și la salariul minim de 4.050 lei. Se scade CAS, se scade CASS, rămane suma impozabilă, se scade suma neimpozabilă de 300 lei, se aplică impozitul, se ajunge la suma finală.
Reporter: Şi plafonul din ordonanță e 4.300?
Tanczos Barna: In momentul de față nu am discutat despre plafon. Odată cu modificările care vin, decurg din această ordonanță de urgență, vom aborda și problema respectivă, dacă este nevoie.
Reporter: Și o ultimă intrebare: aţi spus mai devreme că acel departament special va fi condus de domnul premier Ciolacu și de domnul Bolojan, care este președintele Senatului. Deci, ca urmare, acest departament nu va fi o structură guvernamentală?
Tanczos Barna: Este o structură hibrid, să spun așa, in care coaliția și-a asumat această responsabilitate la cel mai inalt nivel, la nivelul conducătorilor de partide, să implementeze ceea ce a promis prin programul de guvernare: să ajungem la un stat mai suplu, un stat care costă mai puțin și care poate să ofere servicii de calitate.
Reporter: Şi, practic, ședințele respective au loc aici, la Parlament sau...?
Tanczos Barna: Va trebui să-l intrebați pe domnul Ciolacu unde va convoca, impreună cu domnul Bolojan, ședințele.
Reporter: Dar va fi in subordinea guvernului acea instituţie.
Tanczos Barna: Este un departament condus de cele două persoane.
Reporter: Dar nu poate fi un departament personal; e in subordinea unei instituţii acel departament.
Tanczos Barna: Este in subordinea personală a primului ministru.
Mihai Constantin: Face parte din aparatul de lucru al guvernului, iar cei care lucrează...
Reporter: Dar domnul Bolojan e președintele Senatului. Una e puterea legislativă, alta cea executivă...
Reporter: Andrei Șerban, Radio Romania - Bună ziua! Am și eu o intrebare: sambetele și duminicile nu vor mai fi plătite, se acordă ore suplimentare in mod corespunzător. Ce inseamnă asta, exact? Adică, pentru sambătă se acordă 16 ore libere sau 8 ore libere și opt ore vor fi plătite?
Tanczos Barna: Noi am propus in această ordonanță de urgență să limităm plata orelor suplimentare exact pentru a nu mai impovăra bugetul. Orele suplimentare prestate in cursul zilelor nelucrătoare se compensează conform Codului Muncii, in funcție de statutul fiecărei categorii, incepand de la jandarmi, poliție, pompieri, alte categorii, și acolo avem acea condiție ca orele suplimentare să se plătească doar in cazul in care vorbim de intervenție imediată, neprevăzută și să incercăm să stimulăm instituțiile publice să-și rezolve problemele de managementul resurselor umane in interiorul instituției, fără a mai impovăra bugetul de salarii.
Reporter: Deci, fiecare instituție va stabili exact cum se aplică această...
Tanczos Barna: In funcție de reglementările din domeniul respectiv, da.
Reporter: Introduceţi in categoria orelor suplimentare, domnule ministru, orele de sambătă și duminică? Le consideraţi ca fiind ore suplimentare?
Tanczos Barna: Orele suplimentare sunt ore suplimentare indiferent cum se... este in funcție de statutul fiecăruia, pentru că unii lucrează in ture și acolo vedeţi... ei sambătă nu lucrează ore suplimentare, lucrează in ture, unii lucrează 8h/săptămană, sambătă, duminică liber. Dacă vine sambătă, pentru el sunt ore suplimentare. Deci lucrurile sunt in funcție de situația fiecărui instituții. Fiecare instituție știe ce reguli trebuie, ce legislație trebuie să aplice și nu am intrat pe reglementarea acelor elemente punctuale de la nimeni.
Reporter: Domnule ministru, vă rog o intrebare. Guvernul pregătește in acest moment și reforma fiscală. Spuneați puțin mai devreme că nu susțineți sau incercați să nu creșteți TVA-ul și nici impozitarea muncii şi in contextul acesta vă intreb cu ce măsuri ar putea obține Guvernul un impact bugetar de 1,1% din PIB in 2025, din reforma fiscală. Dacă nu creștem TVA-ul și impozitarea muncii, practic ar fi cele două măsuri prin care se aduc foarte rapid bani la bugetul de stat.
Tanczos Barna: Aș putea să răspund cu acest departament, pentru că exact acest lucru iși propune departamentul, o reducere a cheltuielilor bugetare cu pană la un punct procentual din PIB. Să vedem in ce măsură acest lucru va fi suficient. Incă o dată, ne vedem in ianuarie, in 2-3 săptămani, o să avem deja mult mai multe cifre pe masă și avem și execuția bugetară pe 2024. Vedem exact cheltuielile de funcționare lunare ale statului roman, care, din păcate, la un moment dat deja s-au ridicat la 40 de miliarde de lei pe lună, deci lucrurile sunt... au cunoscut o evoluție destul de semnificativă față de anii precedenți. Am luat măsurile de astăzi. Intrăm pe calculul concret pe fiecare instituție, cu limitele de credit, cu analiză punctuală pe fiecare buget in parte, buget de funcționare, buget de bunuri, de servicii, buget de personal, investiții și o să avem undeva, in jurul datei de 15 ianuarie mult mai multe date și ne vom apropia mult mai mult de cifrele pe care putem să le prezentăm in cadrul bugetului.
Reporter: Susțineți impozitarea progresivă a muncii?
Tanczos Barna: S-a stabilit in programul de guvernare că 4 ani de zile rămanem pe un o cotă de impozit așa cum este acuma și nu discutăm de impozitare progresivă.
Reporter: Dar asta ce inseamnă? Ar putea fi și 16%, nu 10%, cat este acum?
Tanczos Barna: Nu s-a pus problema majorării cotei de 10% in programul de guvernare.
Reporter: Susțineți impozitarea progresivă a marilor averi, așa cum scrie in programul de guvernare, și cum s-ar putea aplica?
Tanczos Barna: Da. Este in programul de guvernare, este o propunere a partenerilor noștri de coaliție și cu siguranță, incepand cu luna ianuarie, intrăm pe pregătirea acelor elemente și venim cu detalii.
Reporter: Și incă o precizare. Susțineți unificarea CASS cu impozitul pe venit și aplicarea cotei de 20% la tot brutul? Asta inseamnă o creștere a impozitării muncii cu 3%.
Tanczos Barna: Ar fi o ipoteză de lucru, care ar genera o supraimpozitare. Nu imi doresc acest lucru. Știu că a fost o variantă de lucru pe masa Guvernului in cursul anului trecut. Este in Ministerul de Finanțe, o voi analiza, o să văd care sunt consecințele, efectele. Nu ne dorim o supraimpozitare a muncii in 2025.
Reporter: Excludeţi această variantă, recomandată de Banca Mondială?
Tanczos Barna: Pană nu ajung să văd cifrele și care sunt calculele, nu vreau să exclud nimic, dar nu imi doresc nicio majoritare a impozitelor aflate in vigoare astăzi.
Reporter: Voiam să vă mai intreb despre taxa de lux, aplicată in momentul de față. O mențineți și in Legea bugetului viitoare? Renunțați la ea?
Tanczos Barna: Am avut deja o discuție cu colegii mei din minister, inclusiv pe această temă. O să am cifrele, datele din aplicarea impozitului, să vedem ce efecte a avut și care sunt problemele de aplicare, eventual unde sunt breșele și unde poate fi evitată in sistem. Echitatea socială trebuie ridicată și trebuie să avem măsuri și pentru cei care au asemenea bunuri și care evită, intr-un fel sau altul, impozitarea. O să am o analiză punctuală pe impozitul de lux sau impozitul pe bunurile de lux și o să venim cu detalii suplimentare.
Reporter: Dar rămane, adică, nu avem...
Tanczos Barna: Nu, nu s-a pus problema eliminării. Nu s-a pus problema eliminării.
Reporter: Cand veți avea o analiză pe felul in care sunt aplicate aceste noi măsuri, adică, o eficiență a lor? Cand veți avea o analiză...
Tanczos Barna: Lunar.
Reporter: Şi dacă atunci veți lua in calcul aplicarea de noi impozite sau creșterea unora dintre ele?
Tanczos Barna: Lunar, pentru că va trebui să avem o monitorizare foarte atentă, foarte riguroasă a cheltuielilor bugetare, atat la nivelul ordonatorilor principali de credite, cat și la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Trebuie să venim și cu o nouă filozofie de solidaritate națională la nivelul impozitului pe venit global. Acolo acele procente de echilibrare a bugetelor la unitățile administrativ-teritoriale mici trebuie rediscutate, o să avem in ianuarie o discuție inclusiv pe această temă. Trebuie să vedem in ce măsură orașele mari, Bucureștiul, de exemplu, poate să vină şi să contribuie la această solidaritate națională, pentru că in momentul in care trebuie să ducem toți această povară este nevoie de toată lumea.
Reporter: Și dacă eficacitatea acestor măsuri nu este una pe așteptări, aveți in vedere reajustarea procentelor de creștere a impozitelor, a taxelor?
Tanczos Barna: Deci, odată ce pornim cu procentele de impozit de la inceput de an, trebuie să mergem mai departe, să ne ținem de planul bugetar și de planul fiscal. Dacă am decis la inceput că nu facem, nu facem și va trebui să ne organizăm in așa fel incat să nu scăpăm de sub control cheltuielile. Mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru, ministru de finanțe, Tanczos Barna pentru prezența la acest briefing cu informații de mare interes public, fără indoială. Mulțumesc mult. Am să preiau o idee cu care a și inceput, de altfel, prezentarea, aceea a importanței, a continuității și stabilității și țin să punctez că două runde de consultări au avut loc chiar astăzi cu anumite sectoare profesionale sau sociale care erau ingrijorate de proiectul pus in transparență al acestei ordonanțe adoptate astăzi. La nivelul vicepremierului și ministrului de interne, Cătălin Predoiu, a avut loc o intalnire cu sindicaliștii din aparatele din subordinea ministerului și, de asemenea, la nivelul șefului Cancelariei Prim-ministrului, domnul ministru Radu Oprea, a avut loc o intalnire cu reprezentanții studenților și dialogul, exact cum ați precizat și dumneavoastră, continuă, este unul neintrerupt și este un element care a caracterizat, aș putea preciza, Guvernul Ciolacu incă din iunie 2023, cand s-a instalat intr-o primă formulă. Şi a mai fost de asemenea invocată prioritatea continuării investițiilor și vreau să punctez cateva decizii luate astăzi, inainte să inchei acest briefing. Guvernul a majorat bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru anul in curs 2024 cu suma de 900 de milioane de lei pentru finanțarea programului național de construcții de interes public sau social. Aceste fonduri asigură, de fapt, plata facturilor emise in perioada septembrie-noiembrie aflate acum la scadență și mai precis este vorba de 1.952 de plăți care vor fi satisfăcute. E vorba despre 771 de proiecte aferente acestor facturi și vestea, să spunem bună, este că, iată, acest efort susținut ajunge și la final cand se predă acel obiect de investiție, prin această ultimă tranșă de plăți se inchid și se recepționează 74 de proiecte de investiție. Restul vor continua cu prioritate, așa cum ați auzit, și in cursul anului viitor. De asemenea, vreau să punctez o decizie tehnică, dar relevantă pentru cei care au cunoștințe sau afaceri in domeniu. Prin ordonanță de urgență se transpune Directiva NIS 2 in legislația națională, un pas definitoriu in consolidarea securității cibernetice a infrastructurilor din sectoarele de importanță critică și pentru alinierea Romaniei la cele mai inalte standarde europene de securitate. Evident, 1 ianuarie 2025 e doar la cateva ore distanță și vom puncta cu ocazia acestui an nou și intrarea totală a Romaniei in Spațiul Schengen, inclusiv terestru, mai precis și in anticiparea acestei date și acestei măsuri guvernul a adoptat o hotărare de guvern prin care inclusiv frontierele terestre, incepand cu 1 ianuarie 2025, sunt eliminate obstacolele din calea traficului de la punctele de trecere a frontierelor interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria. Vorbim aici despre un total de 39 de puncte de trecere a frontierei dintre Romania și cele două țări vecine menționate. Mai precizez că personalul implicat in activitățile de control pană acum in aceste 39 de puncte de frontieră va fi redistribuit, cu respectarea condițiilor și procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Vreau să vă mulțumesc pentru colaborarea din acest an și imi doresc in mod evident să ne revedem in primul rand sănătoși și anul viitor. Toate cele bune și La mulți ani!
Sursa: Guvernul României
