Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința guvernului de astăzi, miercuri, 16 octombrie 2024. O agendă guvernamentală marcată, ca de obicei, aș putea spune, in acest mandat, de prioritizarea investițiilor in sănătate, infrastructură, educație și celelalte domenii. Și pentru că este un domeniu de mare interes și de actualitate, mai ales in contextul discuțiilor permanente, dar ceva mai intensificate de această dată, cu Comisia Europeană, țin să precizez și să vă readuc aminte agenda publică prezentată pentru ziua de astăzi - la ora 15:00 urmează să aibă loc Consiliul tripartit, pe ordinea de zi aflandu-se și stadiul negocierilor apropo de planul fiscal pe care Romania il discută la nivelul Comisiei Europene, consultarea cu mediul de afaceri și cu sindicatele fiind o ințelegere, un agreement deja făcut cu Comisia, pentru a intregi tabloul parametrilor prin care Romania va funcționa din acest punct de vedere in raport cu Bruxellesul in anii care vin. De asemenea, pentru că investițiile sunt mereu prioritare și pentru că acolo un ghid, am putea spune, este Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și fondurile de coeziune, vreau să ii mulțumesc și să-i dau cuvantul ministrului investițiilor și proiectelor europene, domnul Adrian Caciu, care vă va prezenta informații actualizate despre derularea acestor programe. Domnule ministru, mulțumesc și vă rog!
Adrian Caciu: Vă mulțumesc și eu! Vă salut pe toți, o zi bună tuturor! Evident, era normal, din punctul meu de vedere, să particip la acest briefing de presă, avand in vedere că ieri Comisia Europeană a comunicat oficial Romaniei o evaluare parțial pozitivă asupra cererii de plată numărul 3, o cerere de plată care cuprinde jaloane și ținte aferente trimestrelor III și IV 2022, respectiv Comisia ne informează că din total 74 de jaloane și ținte, cate a avut cererea de plată numărul 3, un număr de 68 de ținte și jaloane sunt indeplinite din perspectiva Comisiei, iar șase jaloane nu sunt indeplinite in totalitate sau sunt parțial indeplinite. Din această perspectivă, am anunțat și in săptămanile trecute, dar acum avem o formalizare a acestei discuții sau acestor anunțuri pe care le-am făcut, vom avea o plată parțială din cererea de plată numărul 3. Ar trebui să precizez faptul că cererea de plată numărul 3 in valoare brută a fost de 2,7 miliarde de euro. Din această sumă, Romania deja a incasat 649 de milioane de euro, reprezentand prefinanțarea, odată cu prefinanțarea celorlalte cereri de plată pe care Romania le are la dispoziție din intreaga derulare a Planului Național de Redresare și Reziliență, urmand ca intr-o lună de zile Comisia Europeană să ne transmită calculul corect sau final asupra plății parțiale pe care o efectuează și pe diferență suspendarea unei sume aferente celor șase jaloane considerate neindeplinite sau parțial indeplinite.
Am văzut, pe surse, o serie de date, inclusiv de sume, nu aș confirma sumele, ceea ce am ca certitudine este suma de la transporturi, unde este vorba de 79 de milioane de euro ca suspendare. In rest, nu aș confirma aceste sume pană cand nu avem, dacă vreți, decizia oficială a Comisiei Europene. Este și un agreement, dacă, poate, ați văzut comunicarea Comisiei, comunicarea de evaluare pozitivă nu conține date și sumele referitoare la plata parțială, acestea urmand să fie finalizate in baza aprobării din cadrul Consiliului de Miniștri ai Finanțelor - ECOFIN, peste o lună de zile, după ce au fost validate de comitetele economice ale Comisiei. Aici, evident, nu mai este un secret pentru nimeni. Am avut o dezbatere amplă in acest an asupra jaloanelor in discuție. Avem, și ați prezentat și dumneavoastră, n-aș intra in foarte multe detalii decat dacă este nevoie, dar competența de intrare in detalii revine totuși miniștrilor de resort. Avem un jalon pe componenta de energie, pe partea de guvernanță corporativă la companiile din energie, unde trebuie reluată procedura la un număr de 15 companii; avem un jalon care se referă la microintreprinderi, parte din reforma fiscală, care, dintr-o anumită perspectivă a Comisiei, a rămas parțial neindeplinit, in sensul in care danșii reclamă că plafonul de la microintreprinderi ar trebui redus de la 500.000 euro undeva la 88.500, cat este plafonul de TVA potrivit directivei TVA. Aici deja am anunțat, a anunțat și domnul prim-ministru, și facem incă o dată acest anunț - că este, din punctul nostru de vedere, nevoie de o decizie politico-economică, la care să participe toată clasa politică, inclusiv cei care au trecut in PNRR eliminarea facilităților la microintreprinderi, dar și mediul economic, pentru a face o analiză asupra impactului economic asupra acestei decizii versus impactului economic dacă Romania renunță la banii aferenți acestui jalon.
De asemenea, este vorba de jalonul privind guvernanța corporativă de la Secretariatul General al Guvernului, referitor la agenția cunoscută mai simplu sub numele de AMEPIP, agenția care coordonează conducerea companiilor de stat. Acolo deja a fost reluată procedura. Estimarea noastră este că această reluare de procedură, am avut demisia conducerii și s-a reluat procedura, estimarea cu finalizarea acestei proceduri este undeva in luna ianuarie a anului 2025.
Cu alte cuvinte, ceea ce se suspendă se poate incasa intr-un termen de șase luni. Nu se așteaptă șase luni, dacă din jaloanele acestea vor fi rezolvate mai repede, cum ai rezolvat jalonul, așa și incasezi banii. Aduc aminte că cererea de plată numărul 2, care a fost depusă in anul 2022, era cvasi-blocată la momentul in care am ajuns ministru la fonduri europene și avea și acolo o discuție pe două jaloane de la energie, tot de la energie, iată, tot legate de anul 2022, acea cerere de plată a avut două jaloane suspendate. A fost făcută o plată parțială undeva in luna septembrie, iar ulterior, din aceste jaloane au fost rezolvate, unul integral și s-a incasat de către Romania suma de 34 de milioane de euro aferentă unuia dintre jaloane, al doilea, parțial, in sensul in care el va face obiectul unei reviziuni a PNRR pentru modificarea indicatorilor cantitativi.
Stau la dispoziție, dacă este cazul, cu răspunsuri la intrebări. Ați observat că am ieșit in fiecare seară, ies şi astăzi, sau zi. Tot ce ține de mine, din perspectiva transparenței, pot detalia, dar ce ține de elemente de detaliu, cred că miniștrii de resort, atat cat au, să zic, perspectiva transparenței, pot da detalii mai amănunțite. Toate lucrurile vor fi evident clare pentru toată lumea cand această scrisoare privind suspendarea unei sume va fi publică pe site-ul Comisiei. Dar noi nu stăm să așteptăm această scrisoare, ci ați văzut și apelul prim-ministrului, toți miniștrii care sunt implicați trebuie să inceapă să lucreze de așa manieră incat aceste jaloane să fie indeplinite in termen cat mai scurt. La transporturi, de exemplu, pot să vă anunț că va fi reluată procedura la companiile care au fost in clarificări cu Comisia Europeană. Am văzut ieri o serie de demisii. Va fi reluată acolo procedura. Evident, știți acea țintă, acel jalon cu metroul de la Cluj. V-am anunțat și acolo care este perspectiva acestei investiții. Vă mulțumesc!
Reporter: Aș fi vrut să vă intreb ce va face guvernul pentru a rezolva problemele semnalate in domeniul energetic din cadrul companiilor din energie? Vor fi schimbate conducerile acestor companii; și dacă da, cum?
Adrian Caciu: Eu pot să dau doar acest mesaj pe care l-am dat cred că și aseară la Digi sau și zilele trecute: reforma privind guvernanța corporativă in Romania trebuie să se realizeze. Dacă anumite numiri au fost făcute incorect, din perspectiva celor care ne evaluează, respectiv a Comisiei Europene, procedura trebuie reluată. Calea de reluare a acestei proceduri este una singură, da? Pană la urmă, se schimbă conducerea, se reia procedura de numire. Iar procedura de numire trebuie făcută nu numai in concordanță cu regulile Comisiei Europene sau regulile europene, ci mai ales in concordanță cu regulile OCDE, unde vrem să intrăm. Pentru că nu putem să ne păcălim să credem că, dacă rezolvăm o situație acum, pe moment, peste un an nu o s-o avem din nou, pentru că avem negocierea cu OCDE. Adică e o chestiune de asumare, de responsabilitate. Din punctul meu de vedere, se va rezolva acest lucru. Evident, va fi și actul acesta, care reprezintă un temei juridic consistent, e o decizie a Comisiei Europene, pentru a se trece, dacă vreți, la această reluare a procedurii.
Reporter: Bun, dar concret cum vor fi schimbați acești șefi, pentru că in prezent nu pot să fie demiși?
Adrian Caciu: Am explicat oarecum și detaliile concrete și pașii concreți sunt convins că domnul ministru Burduja ii va prezenta la momentul in care il veți intreba.
Reporter: Că ați vorbit de această reformă a guvernanței corporative, dar concret ce prevede această reformă? Ce va scrie in acel proiect...?
Adrian Caciu: Știți, de exemplu, apropo de cererea de plată numărul 3, a avut și jalonul 439, care reprezintă legislația privind guvernanța corporativă. Vă informez că, pe evaluarea pozitivă a Comisiei, acest jalon a fost evaluat pozitiv, drept pentru care la momentul acesta există legislația necesară; evident, acolo unde au fost numiri in trecut, care nu concordă nici cu legislația actuală, actualizată pe baza jalomului din din PNRR, dar nici cu ceea ce recomandă Comisia sau ceea ce ne va transmite, trebuie reluate procedurile. Calea juridică probabil că va fi una care va aparține guvernului, dar, prin ministerul de resort, prin Ministerul Energiei, e posibil să avem totuși și această abordare mai bărbătească. Ieri am observat - și apreciez acest gest al domnului Barbu, dacă vreți, nu știu, cred că așa il cheamă, de la Metrorex - care a spus: Imi dau demisia pentru că nu vreau ca din cauza mea să se piardă bani de către Romania. E posibil să avem și o astfel de abordare, dar dacă nu, vor fi și elemente din perspectivă juridică, să ajungem la obiectiv. Obiectivul se menține. Această reformă va fi infăptuită pană la capăt, cu toții la masă, atenție, in această coaliție politică și cu acest guvern, sperăm, cat mai repede.
Reporter: Ca să luăm un caz concret: la CNIR, dacă mergem pe domeniul transporturilor, acolo ar fi fost o problemă cu un secretar de stat din minister care ar fi fost angajat intr-o companie, la varful CNIR, și că această numire nu ar respecta regulile OECD, spre exemplu. Legislația romanească nu interzice acest lucru. Am putea să vedem o modificare in acest sens care să... un proiect de lege prin care să le interzică demnitarilor...?
Adrian Caciu: Ați dat un exemplu unde deja procedura se va relua, pentru că persoana in cauză s-a retras. Da, acest lucru se poate intampla foarte simplu și la energie.
Reporter: Dar pe viitor va fi o modificare in acest sens?
Adrian Caciu: In alte condiții, probabil că vom avea o analiză din perspectiva unui temei legal de prim rang, alături de decizia Comisiei Europene.
Reporter: Ca să evităm astfel de situații.
Adrian Caciu: Nu pot să dau toate explicațiile de ceea ce se va intampla din perspectiva pașilor. Aici probabil că ministrul de resort poate da mai multe detalii, dar răman la obiectiv. Obiectivul se va atinge. Avem șase luni la dispoziție ca aceste numiri să fie făcute in concordanță cu cerințele Comisiei Europene.
Reporter: Da, dar este o reformă care vizează mai multe domenii. Adică sunt astfel de plangeri, ca să le spunem așa, in mai multe companii de stat, că demnitari au fost numiți la conducerile acestor companii, lucru care nu respectă prevederile OECD. Și atunci, de asta vă intreb, va exista un proiect de lege, o lege in acest sens prin care să se interzică clar...?
Adrian Caciu: Este o analiză pe care ar trebui să o facă Secretariatul General al Guvernului, cate cazuri de acest gen ar exista. Pe ceea ce avem prins in PNRR sunt cam toate care, dacă vreți, erau sensibile, da? Atat in energie, transporturi, economie, finanțe. Și la finanțe avem numiri in companii, in bănci, deci lucrurile cred că intră intr-o normalitate.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ieri Comisia Europeană a trimis scrisoarea prin care ne-a avertizat că nu am respectat reformele, nu le-am implementat de fapt. In acea scrisoare, cate companii din energie și cate din transporturi sunt cu probleme? Pentru că am citit scrisoarea din luna iunie, in care erau opt companii din energie și cinci din transporturi; acum sunt mai multe?
Adrian Caciu: Nu, v-am dat cateva cifre. La transporturi, deja se reia procedura pentru că acolo oamenii au ințeles că trebuie să se retragă pentru a lăsa loc să se facă procedura cat mai rapid pentru a recupera suma aferentă. La energie, probabil că in zilele următoare, se vor intampla și astfel de lucruri.
Reporter: Cum ii veți convinge pe cei din conducerea companiilor de stat din enegie să işi dea demisia?
Adrian Caciu: Nu sunt ministru decat la investiţii şi proiecte europene. Vedeți, la domnul Grindeanu s-au rezolvat lucrurile.
Reporter: Dar cum ii veți convinge? Pană cum ei au fost singurii care n-au...
Adrian Caciu: Nu vă supărați, nu pot să răspund de două ori la același lucru. Nu sunt ministru decat la investiţii și proiecte europene. Domnul Grindeanu la transporturi a rezolvat problema, iar, la fel, secretarul general al guvernului a rezolva problema. Sper că se vor rezolva și in celelalte zone. Nu-mi fac griji din perspectiva asta. E vorba doar să ne asumăm că nu merge. Banii aceștia sunt ai Romaniei, atat. Şi trebuie să stăm la aceeași masă, indiferent de carnetul de partid, indiferent de campania electorală și să ințelegem că nu putem sta să se termine campania electorală ca să luăm niște măsuri. Dacă le vom lua! Trebuie să le luăm in timp util. Această cerere de plată, readuc aminte că am depus-o de un an de zile, cred că se puteau lua măsuri și in timpul acestui an. Ați invocat o scrisoare pe care colegii dumneavoastră din presă, mă rog, un extras din scrisoare, că documentele au totuși un caracter, să zic, confidențial, dar sunt reale lucrurile pe care le-au spus colegii din presă legate de luna iulie. Trebuie trebuie luate niște măsuri in timp util, ca să nu ajungem in situația de a da explicații; dacă vreți, nu am o problemă să dăm explicații. Nu suntem la guvernare să avem numai succes. Mai sunt și lucruri care trebuie rezolvate. Dar trebuie să avem toți aceeași viteză.
Reporter: Domnule ministru, din iunie și pană acum de ce nu s-a luat nicio măsură in ceea ce privește aceste numiri politice in companiile din energie?
Adrian Caciu: S-a luat măsuri. La AMEPIP, după cum știți, s-a schimbat conducerea și a fost reluată procedura. Iată, și la transporturi, deci, lucrurile evoluează.
Reporter: Iar unul dintre șefi a ajuns la o companie din energie intre timp.
Adrian Caciu: Bun, acum, stați un pic, că una este tipul de numire și una e persoana. Persoana se bucură de drepturile...
Reporter: Persoană considerată incompatibilă la AMEPIP a ajuns compatibilă la o companie din energie.
Adrian Caciu: A devenit sau a fost considerată intr-un anumit context, pentru că procedura a fost viciată, dar persoana nu are un cazier din perspectivă judiciară care să-i restrangă drepturi, la acest moment, cand discutăm.
Reporter: V-aș mai intreba și de planul de măsuri fiscal-bugetare, care trebuie trimis Comisiei Europene pană pe data de 25 octombrie. Ce măsuri va conține, mai exact, un plan care va fi discutat azi in Consiliul tripartit?
Adrian Caciu: Sunt convins că domnul ministru Boloș va detalia. Ce pot să vă spun cu certitudine este că există acest agreement al depunerii unui plan pe șapte ani, din perspectiva Comisiei Europene, iar detalii vă va da domnul ministru Boloș, probabil că va mai fi un briefing de presă mai tarziu.
Reporter: Dumneavoastră ați fost și ministrul de finanțe și, in contextul acesta, v-aș intreba ce ar insemna pentru Romania o scădere a deficitului bugetar cu 0,9% din PIB anul următor? De unde putem, ce măsuri trebuie să luăm...
Adrian Caciu: Nu știu de unde aveți dumneavoastră cifrele acestea. Am fost ministru de finanțe cand am scăzut deficitul Romaniei și cu un punct procentual, și poate și mai mult...
Reporter: Cum se poate face acest lucru?
Adrian Caciu: Se poate face lucrul acesta fără să pui taxe noi.
Reporter: Cum anume?
Adrian Caciu: O să vă explic o dată, la o emisiune. Pană la urmă, nu sunt ministrul de finanțe și n-ar fi corect din partea mea; mă pricep la acest lucru, dar... Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, puteți garanta că, dacă șefii numiți neconform in companiile din energie vor fi dați afară, statul nu va trebui să plătească ulterior salarii compensatorii sau alte prejudicii, cum am văzut că s-a intamplat și in trecut?
Adrian Caciu: Sunt convins că, atunci cand vom analiza exact căile pentru care să ajungem la obiectiv, și avem nevoie de propunerea de la Ministerul Energiei, vom găsi soluția juridică de așa manieră, astfel incat statul să nu trebuiască să plătească daune, dacă vreți. Acum, dacă n-om găsi-o, daunele să le plătească cine i-a numit. Acum, trebuie să ne și asumăm in viață că mai și greșim...
Reporter: Procedural, nu puteți imputa...
Adrian Caciu: Dacă am ințeles că, ieri, fostul ministru de energie vine și vorbește de PNRR și Romania, in acest moment... Eu stau să vă explic dumneavoastră, cu tot dragul, știți că vă respect și imi place să vin să vorbesc cu presa. Cată ipocrizie să existe in lumea asta? De un an de zile este acolo, la Bruxelles, să se ducă să vorbească cu Comisia: fraților, ce-am făcut, că i-am numit pe aceștia. Nimic! Știm doar să facem politică? Că și eu știu să fac politică. Sunt prea calm la cat știu să fac politică.
Reporter: Domnule ministru, PNL și PSD nu vor să se așeze la masă și totuși aveți acest jalon cu IMM-urile, unde este nevoie de o decizie politică. Cum veți proceda, cum va proceda guvernul?
Adrian Caciu: Nu m-aș pripi să trag această concluzie. Există această ipoteză pe care o spuneți dumneavoastră. Sunt convins că PNL și PSD vor sta la masă pentru o decizie ințeleaptă pentru Romania.
Reporter: Și aș vrea să vă rog să ne precizați: Romania depune acest plan fiscal cu 10 zile intarziere. Comisia a cerut explicații suplimentare. Există riscul ca planul să nu fie acceptat, să fie solicitări suplimentare?
Adrian Caciu: Nu, nu, v-am zis, o să vă dea detalii, probabil, domnul ministru Boroș, cand iese la briefing, după Consiliul Tripartit. Nu, această, dacă vreți, amanare a fost pentru completarea planului cu elemente pe care Comisia le-a considerat necesare, ca să fie, dacă vreți, similar cu planurile depuse de alte țări. Trebuie să vă spun, totuși, că majoritatea țărilor in procedură de deficit excesiv vor depune planul pe șapte ani.
Reporter: Cand...?
Adrian Caciu: Oare credeți că doar Romania este intr-o situație complicată și din perspectivă investițională, dar și in incetinire economică? Vă anunț că Franța a plecat cu un deficit de 4,4%, termină cu 7% in acest an. Germania are contracție economică la finalul acestui an. Poate nu anunță incă, a intrat in recesiune tehnică, a anunțat rezultatele la trimestrul III, dar sunt realități care se intamplă pe cerul, care nu e deloc senin, al Europei. Și atunci, evident, toate țările care sunt intr-o situație, pe de o parte cu datoria mai mare de 60% sau cu deficitul mai mare decat de 3%, cum este Franța - 7% este enorm pentru o țară care are 3.000 de miliarde Produsul Intern Brut. Vă dați seama ce inseamnă costurile dobanzilor. La ei, costurile cu dobanzile o să ajungă la o datorie de 115% - 120%, cat vor finaliza in acest an, s-ar putea să ajungă aproape 4% din PIB - e enorm pentru un stat ca Franța. Nu poate să iși revină in patru ani. Și atunci, toate vor avea această abordare, avand de făcut reforme și investiții. Și atunci e normal că și Romania are aceeași abordare. De ce? Pentru că altfel creezi o competiție de spațiu fiscal diferit, adică alte țări au șapte ani la dispoziție, Romania ar fi avut doar patru. Este normal să ai un plan bine structurat și să ai o aterizare lină din perspectiva consolidării fiscal-bugetare.
Reporter: Veți anunța decizia privind IMM-urile inainte de alegeri?
Adrian Caciu: Nu pot să vă dau acest răspuns. Cu cat mai repede, cu atat mai bine. Din punctul meu de vedere, nu am... Ca ministru care coordonează această activitate a PNRR-ului, cu cat e indeplinit jalonul mai repede, intr-o formă sau alta, cu atat comunic mai repede Comisiei și vedem care sunt rezultatele.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru voiam să vă intrebăm, tot legat de acest plan de reducere a cheltuielilor bugetare; ințelegem că acest nou plan fiscal prevede un grad de indatorare pană la 60% din Produsul Intern Brut pană in anul 2031. Vreau să vă intrebăm dacă vi se pare ingrijorătoare această situație și ce ar trebui făcut in contextul acesta, dacă ar trebui cumva să se modifice acea lege a responsabilității fiscal-bugetare sau ne așteptăm la derogări?
Adrian Caciu: Nu. Aici, vedeți dumneavoastră, cred că, incă odată, domnul ministru Boloș ar trebui să vă prezinte graficul de evoluție a datoriei publice, pentru că sigur are un varf care se duce spre 60% și după aceea are o descreștere. Ne arată acest lucru anvelopa cheltuielilor cu investiții, care vor fi mari in 2025-2026, undeva peste 8% din PIB, iar 2027, pană in 2031, vor fi intr-o medie de 5% practic, acolo ar trebui să vină o reducere a datoriei publice, dacă se menține, evident, potențialul de creștere economică, prognozat undeva la 4% pe an. Nu văd de ce este necesară o modificare a legislației. Evident, ne vom adapta fundamentat, așa cum de fiecare dată Ministerul de Finanțe s-a adaptat, pentru că situațiile impun o dinamică și o adaptare. Aș vrea doar să aveți in vedere, pentru că multă lume vorbește de această lege a responsabității fiscal-bugetare. A fost creată in baza pactului fiscal semnat de Băsescu, in 2010. Regulile fiscale in Europa s-au modificat. Adică, dacă ar fi vorba de o modificare a legii responsabilității fiscal-bugetare, ar trebui probabil adaptată la noile reguli fiscale. Dar nu in sensul acesta de majorări de plafoane, ci eventual, luarea in calcul a unor alți indicatori, era celebrul MTO, e celebru prin exemplu domnului, parcă era Ponta și doamna Ioana Petrescu, care era ministru de finanțe, dar nu mai avem MTO, avem alt indicator, cheltuieli primare nete, o creștere sau o scădere a acestora intr-o regresivitate optimă din perspectiva regulilor fiscale. Deci, aici, doar din această perspectivă. In rest, să ne ferească Dumnezeu de alte situații mai complicate. Nu putem să zicem că suntem cu cer senin in Europa. In regiune avem incă război, vedem război la graniță, vedem cum evoluează lucrurile in Orientul Mijlociu. Europa, trebuie s-o zic și o s-o zic de multe ori poate, se mai aude, că eu tot zic la Comisie lucrul ăsta, nu-și rezolvă problemele structurale, depinde foarte mult de lanțurile de aprovizionare ale altor continente, ceea ce nu e corect atat timp cat vrei să ai o sustenabilitate internă. Chestiunea asta cu excedentul balanței comerciale al Europei nu este o rezolvare structurală a situației, pentru că incă depinde de lanțuri de aprovizionare, de exemplu, din zona Asia Pacifică sau din Statele Unite. Nu este in regulă dacă vine o criză, nu va veni in Romania, dar nu suntem in turn de fildeș.
Reporter: Tocmai din acest motiv, estimările erau destul de ingrijorătoare, ținand cont de faptul că și anul acesta datoria publică a tot crescut, iar cel puțin pensionarii erau ingrijorați de faptul că...
Adrian Caciu: Nu cred că pensionarii erau ingrijorați de datoria publică și de deficit. Nu cred că, in general, populația Romaniei, am văzut și eu toate studiile sociologice, dacă imi permiteți, oamenii sunt ingrijorați de creșterea prețurilor, de inflație. Deci nu sunt ingrijorați dacă țara are deficit sau datorie. Dar, intr-adevăr, dacă vreți un atribut al unui om de stat care este la guvernare, trebuie să se ocupe de ceea ce inseamnă sustenabilitate finanțelor publice, adică nu spuneţi că pensionarii sunt ingrijoraţi. E adevărat, ceea ce trebuie să transmitem mai des este că nu vor avea nicio problemă oamenii, in Romania nu vor avea nicio problemă; și o dovadă a faptului că nu au nicio problemă este că, după aceste șocuri de trei ani de zile de cand suntem la guvernare, eu cred că puterea de cumpărare a fost menținută la un nivel rezonabil, raportat la șocuri. O inflație cumulată de 35-39%; nu vă supărați, a fost un șoc pentru multe generații care nu l-au prins. Nu l-au prins acest șoc; companiile n-au avut niciodată dobanzi de două cifre. Majoritatea companiilor din Romania, 90% din companiile din Romania, n-au prins dobandă de două cifre. Sunt companii tinere care au o vechime sub 10 ani sau sub 15 ani. In 92-96 aveam dobanzi de trei cifre. Generațiile din 92-96, mature sau in adolescență, că eram la facultate - prima mea firmă insemna să plătesc o dobandă de 130% la un credit, vă dați seama, da? Nu mai zic de taxe și impozite și o inflație care era cu trei cifre, trei cifre! Deci a fost un șoc foarte mare, și totuși, cu toate acestea, guvernul a reușit să țină lucrurile intr-un echilibru. Acest echilibru se va păstra și in perioada următoare. De aceea și creăm elemente de potențial economic in creștere, pentru că de aceea insistăm cu investițiile: investițiile iți aduc, in afară de multiplicarea economică, care este imediat ulterioară, iți cresc potențialul de creștere al economiei, pentru că ele atrag economie, in consecință. Este normal, este o chestiune care s-a practicat in toate statele lumii, atunci cand lucrurile erau sub presiune.
Reporter: Dar se ia in calcul in acest moment, fie și la nivel de scenariu discutat in guvern sau in coaliție, depășirea temporară a acestui prag de 60% a datoriei?
Adrian Caciu: Acum, eu cred că ar trebui Italia să iasă din Europa. Grecia, de fapt, n-ar trebui să fie in Europa, Franța n-ar trebui să fie in Europa, Germania n-ar trebui să fie in Europa. Adică, totuși, dacă ea este conjunctural, pentru că și la Comisia Europeană cand te duci, te duci cu indicatori care iți arată pe macrostabilitate, pe un termen mediu și lung, cum iți revii, care sunt metodele de compensare și care sunt metodele de retorsiune, de rambursare a acestei datorii. Deci, dacă avem această evoluție...; De exemplu, in ultimii 30 de ani, cred că nu există state din Uniunea Europeană care nu au depășit deficitul de 3% și au crescut datoriile pe dezvoltare. Asta facem conjunctural. Pentru Romania e foarte important să ajungă totuși la acel nivel al mediei Uniunii Europene din perspectiva dezvoltării.
Reporter: Bun, dar pe ce perioadă ar putea să fie depășit?
Adrian Caciu: Și asta nu se face... nu vă supărați, are două variante. Sunt două variante, ca să le ințeleagă clar toată lumea. Dacă vrei să te dezvolți ca la o gospodărie care are o afacere, ai două variante: ori pui taxe, ceea ce nu iși dorește nimeni, ori te imprumuți. Singura condiție e ca aceste imprumuturi, această datorie, să fie una corectă, să nu fie toxică, este ca imprumutul să se facă direcționat către investiții. Investițiile vor produce efect de multiplicare, vor crea nivel de rambursare către veniturile publice și, la un moment dat, iți vor stinge datoria prin efectul natural economic. Este ca la o companie care incepe să se dezvolte și face un scale-up, se duce și ia un credit. Dacă iși cumpără o mașină de lux, cineva care este antreprenor nu o să aibă decat o cheltuială pasivă; in schimb, dacă investește in tehnologie sau intr-o linie de producție, va avea cu adevărat valoare adăugată și va putea să plătească și creditul pe care l-a luat de la bancă. La fel este și la un nivel mai mare, la nivel de stat....Ca să explic puțin simplu pentru toată lumea.
Reporter: Dar ca să depășim temporar acest prag de 60%, presupun că ar trebui să fie făcută o modificare, să se vină cu o derogare din partea guvernului care vizează legea responsabilității fiscal-bugetare.
Adrian Caciu: Nu vreți să nu anticipăm? N-am văzut planul fiscal nici eu...
Reporter: Voiam să vă intreb, pe ce perioadă ar putea să fie aplicată această derogare? Pentru următorii șapte ani, cat ne-am asumat să reducem deficitul?
Adrian Caciu: Păi, nu va fi 60% in fiecare an.
Reporter: Nu, dar vom ajunge probabil la un moment dat, dar cand preconizăm că am ajunge?
Adrian Caciu: Cu siguranță domnul Boloș vă va prezenta această traiectorie a investițiilor, a deficitului, a creșterilor economice, a modului in care echilibrează veniturile și cheltuielile, pentru că, pană la urmă, acest plan fiscal așa este structurat. Și cu siguranță cand va ieși cu detalii, vom vedea. Eu, din ce știu și din calculele pe care le-am făcut inainte, nu avem o decat o conjunctură, un element conjunctural de varf al datoriei, al ponderii in PIB, ca să discutăm, că poate se ințelege greșit. Ponderea in PIB are un varf, după care incepe să scadă.
Reporter: Domnule ministru, cand ajungem la 60% din PIB?
Adrian Caciu: Sunt la finanțe și n-am aflat?
Reporter: Păi, ați zis că știți aceste date. De ce nu ni le prezentați și nouă?
Adrian Caciu: V-am prezentat principial și o să vă prezint cand o să am acest atribut.
Reporter: O ultimă intrebare aș avea, tot legat de PNRR. Avem următoarea situație, doar ca să ne lămurim mai bine. Comisia Europeană ne suspendă temporar niște bani pentru că nu am făcut unele reforme. Dinspre guvern ni se spune: vor fi făcute aceste reforme și vom incerca să rezolvăm intreaga situație, dar concret, nu știm cum vor fi făcute aceste reforme, pentru că v-am intrebat și pe dumneavoastră. Cum vor fi făcute schimbările in energie?
Adrian Caciu: Le veți vedea. Deja, in două-trei zile, ați văzut că s-au intamplat lucruri la Ministerul Transportului.
Reporter: In acest moment, guvernul nu are un plan concret?
Adrian Caciu: Ba da, are un plan concret.
Reporter: Și atunci, de ce nu ni se comunică și nouă aceste măsuri?
Adrian Caciu: Totuși, lăsați-ne să vi-l prezentăm in momentul in care vedem că, totuși, colegii noștri, in loc să facă postări pe Facebook, vin și-și asumă, alături de noi.
Reporter: Deci cearta din coaliție impiedică cumva aceste...?
Adrian Caciu: Nu impiedică.
Reporter: Tocmai ați spus, că atunci cand iși rezolvă problemele...
Adrian Caciu: Eu cred că a fost destul de explicit cand am spus lucrul acesta, că Facebook-ul a fost creat de o companie americană pentru altceva decat pentru chestiuni de responsabilitate uriașă pentru țară.
Reporter: Totuși, avertismente au venit din partea Comisiei Europene incă din această vară sau poate chiar ceva mai devreme. Mă gandesc că poate incă de atunci v-ați gandit la un plan in cadrul guvernului și pas cu pas ar trebui să știm ce vom face să nu pierdem acești bani.
Adrian Caciu: Avem acest plan, vi l-am explicat in principiu.
Reporter: Și atunci de ce mai trebuie in coaliție...;?
Adrian Caciu: Am mai spus și că fiecare ministru ar trebui să vă prezinte detalii despre modul in care iși va rezolva jaloanele considerate neindeplinite sau parțial neindeplinite.
Reporter: Ne-ați spus că, la transporturi, domnul Grindeanu probabil și-a rezolvat deja problemele, impingandu-i pe acei șefi să-și dea demisia. Așa se va intampla și la energie?
Adrian Caciu: N-aș duce totul intr-o astfel de abordare. Reia procedura.
Reporter: Cum vor fi demiși? Reia procedura, dar ce se intamplă cu acei șefi? Ei nu pot să fie demiși in acest moment.
Adrian Caciu: Vreți să semnez eu demiterea lor? Eu sunt totuși la Ministerul Investițiilor. Haideți să vedem ce face ministrul energiei, să vedem decizia Comisiei Europene și să se ia măsuri in consecință.
Reporter: Bună ziua! In legătură cu aceste companii din transporturi, pentru că văd că doar aici doriți să dați detalii legate de sumele care riscă să fie pierdute, doar CNIR-ul și Metrorexul sunt in scrisoarea Comisiei Europene? Pentru că și dumneavoastră, și domnul Grindeanu, și domnul premier ați indicat cumva că s-ar fi rezolvat toate problemele legate de jalonul pe transporturi. Mai sunt și alte companii?
Adrian Caciu: Cele mai correct este ca detalii despre companii să vă dea fiecare ministru. Eu v-am spus că am văzut in presă această dezbatere și am confirmat-o că s-a intamplat la Ministerul Transporturilor. Transelectrica e la Secretariatul General al Guvernului și nu a făcut obiectul acestor jaloane din cererea de plată numărul trei.
Reporter: Știu, dar e posibil să fie inclusă?
Adrian Caciu: Nu putem să facem ipoteze. Nu, nu a fost in cererea de plată numărul trei. Noi astăzi discutăm de cererea de plată numărul trei.
Reporter: Dar e posibil să apară ca obligație de selecție, in baza Ordonanței 109 - management corporativ...?
Adrian Caciu: Ea trebuie făcută conform noii legislații aprobate de către Comisia Europeană, tot in cererea de plată numărul trei, legislația primind guvernanța corporativă.
Reporter: Deci e posibil să avem probleme și pe Transelectrica?
Adrian Caciu: Nu știu, dumneavoastră vreți să faceți neapărat o speculație. Eu nu am aceste date...
Reporter: Nu, pentru că a fost trimis corpul de control acolo...
Adrian Caciu: Dar eu nu am aceste date, aici aveți tot dreptul să investigați.
Reporter: Sunt multe companii pe energie, sunt oameni, secretari de stat din PSD, care sunt numiți in consiliile de administrație...?
Adrian Caciu: Din păcate, nu am aceste date.
Reporter: E curios cum aveți doar pe transporturi, dar in altceva nimic.
Adrian Caciu: ...;Din orice partid ar fi. La transporturi - pot să vă dau și coloratura politică - erau colegii noștri de guvernare.
Reporter: Păi sigur aveți și la celelalte companii cu care aţi fost in coaliţie.
Adrian Caciu: Nu vreau să intru in aceste detalii. Am zis de la inceput ca fiecare ministru să iasă și să-și asume și să explice și mi se pare corect să mențin aceeași linie, pe de o parte, iar pe de altă parte, timpul trece. Să știți că, intr-o lună de zile, se pot rezolva multe. Măcar un gest, un gest in care conducerile respective, care sunt vizate sau persoanele se retrag, nu face rău Romaniei.
Reporter: Spuneați că banii cu metroul de la Cluj, tot pe jalon neindeplinit vor fi realocați intr-o altă investiție.
Adrian Caciu: O să avem o revizuire pe PNRR și acolo vom reloca această sumă.
Reporter: Metroul de la Cluj apare in unul dintre cele șase jaloane. Comisia Europeană ne spune așa: aveți șase luni la dispoziție să rezolvați. Dacă rezolvați, dăm drumul la bani, dacă nu, ii pierdeți definitiv, bugetul respectiv se taie.
Adrian Caciu: In cele șase luni, ca să vă explic pe logică...
Reporter: Dumneavoastră incercaţi să ne păcăliți cumva că acei bani vor fi dați in alte proiecte. Banii ăia se pierd de la metroul din Cluj. Incerc să-mi dau seama cine e vinovat.
Adrian Caciu: Dacă aveți răbdare, vă explic. Acum n-am ințeles cine pe cine incearcă să păcălească, și v-am rugat să aveți răbdare, dar ați vrut să vă duceți povestea pană la capăt. Să vă fac pe logică. In acest moment vine suspendarea pe metrou, să zicem. Ai revizuirea de PNRR. In interiorul celor șase luni de zile, banii respectivi vor fi relocați pe o investiție. In revizuire, scrii că acel jalon este considerat pe Cererea de plată nr. 3, ți-l preia Comisia și ți-l plătește pe o investiție care a produs cheltuieli. Avem autostrada A7, unde avem cofinanţare de 60%. Autostrada A7 o vede oricine că se realizează. E normal să duc pe o investiție care este deja in execuție și a produs deja cheltuieli, și ne ducem cu supliment pe această sumă. V-am dat o explicație care e in interiorul celor șase luni, acea echivalență de 300 de milioane se duce pe o altă componentă, care va fi inglobată in această cerere. Iar metroul de la Cluj va continua să fie finanțat de către Ministerul Transporturilor din alte surse de finanțare.
Reporter: Comisia Europeană /.../.
Adrian Caciu: Pe acest subiect, domnul Vasilache, dacă-mi permiteți, cred că am zis destul și o să vedem și evidenţa.
Reporter: Comisia Europeană spunea că banii se pierd definitiv.
Adrian Caciu: Nu, Comisia nu spune acest lucru.
Reporter: Ba da, in comunicatul de ieri.
Adrian Caciu: Nu, chiar nu spune acest lucru.
Reporter: /.../. E in procedura de suspenare a fondurilor.
Adrian Caciu: Păi, e procedura de suspendare, domnul Vasilache, vă rog să nu induducem in eroare publicul. Suspendarea nu inseamnă că se pierd banii. Suspendare inseamnă un timp suplimentar pentru a rezolva o problemă.
Reporter: Și acolo spune: după șase luni, dacă nu s-au rezolvat, banii se suspendă definitiv și se taie din buget.
Adrian Caciu: Domnule Vasilache, dumneavoastră vreți să aveți dreptate?
Reporter: Așa scrie acolo.
Adrian Caciu: Dacă dumneavoastră vreți să aveți dreptate, eu nu vă dau dreptate și credeți in dreptatea dumneavoastră. V-am explicat ce se va intampla cu acei bani, v-am explicat că vor fi decontați și vor intra in contul Romaniei. Dacă vreți să credeți, bine, dacă nu, e problema dumneavoastră.
Mihai Constantin: Mai avem o ultimă intrebare, vă rog.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, ca ministru al fondurilor europene și fost ministru al finanțelor, vă intreb dacă există un plan clar in planul fiscal legat de facilitățile fiscale care sunt prevăzute și in PNRR. Deci ne puteți răspunde măcar din această perspectivă, in cei șapte ani va trebui să renunțăm cu totul la orice fel de excepții fiscale? Ne puteți spune?
Adrian Caciu: Nu cred...
Reporter: Puteți dezvolta?
Adrian Caciu: Aștept planul fiscal al domnului Boloș, prezentat către dumneavoastră in această după-amiază sau in zilele următoare. Eu nu cred in acest lucru. Nu ințeleg nici pană astăzi de ce unii au gandit să introducă aceste lucruri in PNRR. Trebuie să ne dea detalii domnul ministru de finanțe despre discuțiile pe care le-a avut la Comisie. Știu că nu s-a dus atat de radical cum au fost cei care au scris PNRR-ul. Pentru că suntem intr-o situație complicată economic, nu din cauza noastră, e o situație in regiune. S-au intamplat lucruri intre 2021 și 2024 care nu s-au rezolvat. Ce să vezi? In regiune incă există presiune din perspectiva acestui efect, nu numai al războiului, dar și a inflației, inflație creată totuși de cei care conduc Europa. Banca Centrală Europeană a făcut o relaxare cantitativă, după care, evident, la ce să ne așteptăm? Ne putem aștepta la deflație cand ai masă monetară in exces intr-o regiune? Dansul va da aceste detalii. Eu nu cred in /.../...
Mihai Constantin: Vă las dumneavoastră opțiunea, domnule ministru, să mai răspundeți la o intrebare, colega de la Antena 1 vrea să revină.
Reporter: Da, aș mai avea o intrebare referitoare la pragul pentru microintreprinderi. Dacă s-a făcut o estimare, cate microintreprinderi vom pierde practic dacă va scădea acest prag la 88.500 de euro?
Adrian Caciu: Cu permisiunea dumneavoastră, nu pot totuși să iau tot nectarul, să nu las și alt ministru să vă dea aceste detalii. Și eu o să urmăresc impreună cu dumneavoastră răspunsul la această intrebare pe care ministrul de finanțe, care are toate datele, vi-l va furniza.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult pentru intrebări și mai ales pentru răspunsuri. Vă mulțumesc dumneavoastră, domnule ministru.
Adrian Caciu: Mulțumesc și eu.
Mihai Constantin: Eu apreciez și partea de analiză macroeconomică și de punere in context și, de asemenea, de descriere a contextului european și global in care economia Romaniei funcționează. Trăim intr-un sat global și suntem dependenți unii de ceilalți din mai multe puncte de vedere care sunt la indemana noastră a le observa intotdeauna și pentru asta vă mulțumesc. Vreau să continui această sesiune de informare prin a puncta cateva decizii luate efectiv astăzi in ședința Executivului și incep cu una pozitivă, mai ales pentru potențialii beneficiari, și anume persoane fizice autorizate ca producători agricoli. Aceste persoane vor putea să beneficieze de fonduri pentru achiziționarea de utilaje agricole autopropulsate cu un cuantum de cofinanțare din fondul Administrației Fondului pentru Mediu de 65%. Ce este nevoie pentru aceasta pentru a fi eligibil? E nevoie de depunerea unei cereri și de alte criterii care vor fi detaliate in normele de aplicare care vor veni in curand, după această hotărare de guvern adoptată astăzi. Trebuie depus un autovehicul sau un alt utilaj agricol printr-un program Rabla, să spunem, că suntem familiarizați deja cu aceste titulaturi și, in urma analizei dosarului, acei beneficiari se pot califica pentru o cofinanțare pentru a achiziționa tractoare sau utilaje autoportante din domeniul agricol. Adaosul pe care vreau să-l accentuez este faptul că, dacă vorbim despre fermieri autorizați persoane fizice de pană in 40 de ani, ei bine, ei beneficiază de un bonus de varstă pentru incurajarea tinerilor, pentru orientarea tinerilor către domeniul producției agricole. Și atunci, cofinanțarea va fi de 80%, nu de 65%. Este, așadar, o hotărare de guvern adoptată astăzi. Urmează niște norme metodologice și după aceea poate fi implementată intr-un buget de 500 de milioane de lei, derulați prin Autoritatea Fondului pentru Mediu, din subordinea Ministerului Mediului. Le-am punctat de la bun inceput și aproape am făcut-o in fiecare ședință de informare după ședințele Executivului. Continuă proiectele de investiții in transporturi; am să impart pentru astăzi informațiile in două mari domenii - feroviar și rutier, și incep cu cel feroviar. Proiectul de investiții privind conectarea centrelor urbane din Romania prin servicii de transport feroviar de călători cu rame electrice; despre asta este vorba in două hotărari de guvern. Guvernul a aprobat achiziționarea a 58 de rame electrice noi, o investiție de 3,3 miliarde de lei din bani europeni, care va conecta 13 municipii reședință de județ, după cum urmează: Brașov, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Buzău, Brăila, Galați, Bacău, Focșani, Arad, Deva, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea. Vor fi achiziționate 34 de rame electrice de parcurs scurt, de 160 de locuri fiecare și 24 de rame electrice de 200 de locuri, precum și serviciile de mentenanță necesare pentru funcționarea lor. Durata de execuție este de 41 de luni pentru primul lot al proiectului și de 38 de luni pentru al doilea lot. Pe langă creșterea eficienței modului de exploatare, achiziționarea și utilizarea acestor rame electrice vor avea efecte benefice și pentru mediu, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor de zgomot. Vreau să anunț, cu această ocazie, că tot prin hotărare de Guvern s-a decis inființarea Carpatica Feroviar SA, societate care va asigura transporturile strategice ale statului roman. Societatea va desfășura două tipuri de activități de interes strategic pentru asigurarea necesității de mobilitate prioritizată, ținand cont de parteneriatele Romaniei, rezultate din obligațiile sale internaționale și de nevoia de acoperire a transportului de marfă in situații de criză și de interes comercial, fiind o societate cu capital de stat, finanțată din surse proprii, ce va realiza transporturile feroviare de marfă venind in completarea cerințelor pieței de transport feroviar. Capitalizarea acestei societăți, in sumă de 125.000 lei, se regăsește in bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul in curs, 2024. Un set consistent de hotărari de Guvern a fost aprobat și pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere de transport. Sunt proiecte importante pentru comunitățile locale și pentru transportul regional și am să le enumăr. Varianta de ocolire a orașului Buftea este o investiție complementară a Podului Mogoșoaiei și Autostrăzii de centură A 0 și se află deja in curs de implementare. Valoarea totală a investiției, finanțată din fonduri europene, mai exact prin Programul de Transport, este de aproape 515 milioane de lei, iar durata de execuție este de 24 de luni. Alte cinci proiecte, respectiv variantele ocolitoare ale orașelor Bacău, Brașov, Mediaș, Reghin, Targu Mureș, vor avea asigurate condițiile pentru buna desfășurare a investițiilor, după ce in ședința de astăzi s-au stabilit modificările tehnice importante și esențiale pentru bunul mers al acestor proiecte. Alte mici armonizări privind exproprierea terenurilor de pe amplasamentul lucrărilor au fost operate și pentru continuarea investiției de lărgire la patru benzi a drumului dintre Oradea și Nojorid și amenajarea unui sens giratoriu in zona Aeroportului Oradea. Vreau să punctez, de asemenea, și aprobarea, prin hotărare de govern, a digitalizării in domeniul sănătății, prin dezvoltarea unei noi platforme informatice care va permite Registrului Național de Transplant să asigure trasabilitatea activităților de donare și transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană in scopuri terapeutice, conform recomandărilor europene. Noul sistem informatic va permite introducerea permanentă de date referitoare la donatori și actualizarea datelor pacienților aflați pe lista de așteptare. Astfel, se facilitează decizia privind organele disponibile, se evidențiază trasabilitatea organelor și pacienților, precum și actualizarea și generarea de date in timp real, in toate unitățile sanitare in care se realizează activități sau proceduri din domeniul transplantului. După introducerea in Registrul Național de Transplant a informațiilor cu privire la disponibilitatea unui donator sau a unui organ, va fi posibilă o operațiune automată de compatibilizare intre respectivul organ și pacienții activi de pe lista de așteptare. Prin această hotărare, sunt stabilite reglementările privind colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal in cadrul acestui Registru Național al Transplantului, cu respectarea prevederilor europene și naționale relevante in domeniul protecției datelor. Vreau să mai punctez și faptul că, prin ordonanță de urgență, și prin realizarea unui angajament asumat de către Romania la summitul NATO de la Vilnius, și ulterior reconfirmat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, guvernul a aprobat procedurile legale și asigurarea condițiilor pentru instruirea personalului ucrainean care operează aeronave F-16, instruire care va avea loc in Baza 86 Aeriană Fetești. Romania contribuie astfel la asigurarea expertizei necesare personalului ucrainean pentru operarea, intreținerea și mentenanța aeronavelor de luptă F-16, conform angajamentului asumat in declarația comună semnată in marja summitului NATO de la Vilnius de către miniștrii apărării din Romania, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. In contextul războiului in derulare de langă granițele Romaniei, asigurarea acestui sprijin reprezintă o investiție in securitatea națională și aliată, avand totodată potențialul de transmitere a unui mesaj de coeziune in interiorul Uniunii Europene, al NATO și al statelor partenere. Inchei această sesiune spunandu-vă că, așa cum e mod recurent in această perioadă, prin Ministerul Afacerilor de Interne a fost prezentată o informare privind stadiul pregătirii și organizării alegerilor pentru președintele Romaniei, respectiv a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, care vor avea loc intr-o scurtă perioadă de timp. Pe scurt, pregătirile sunt in grafic și acest raport se remarcă prin faptul că nu conține nimic spectaculos, ceea ce este, evident, un lucru bun. Toate măsurile de organizare in cele peste 19.000 de secții de votare din țară se desfășoară conform calendarului. Vă mulțumesc, așadar, pentru prezența la acest briefing de presă intr-un număr atat de mare și, ca de obicei, briefingul va fi urmat de comunicatul care va deține detalii și lista completă a tuturor deciziilor luate de către Executiv in ședința de astăzi. Să ne revedem sănătoși!
Sursa: Guvernul României
