Briefing de presă la finalul ședinței de guvern
Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică, după ședința de guvern de astăzi, 16 noiembrie! Mai multe măsuri au fost adoptate pentru a avea in vedere clarificarea unor aspecte de care depinde incheierea la termen a programelor aferente cadrului financiar 2014-2020. Romania este din mai multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere al execuției acestui interval bugetar, la un moment de bilanț. Este vorba despre maximizarea absorbției fondurilor europene in valoare de peste 51 de miliarde de euro pe care Romania le are la dispoziție, iar măsurile adoptate astăzi vor permite țării noastre să inchidă exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție pe care o țintim la peste 90%. Mulțumesc domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnului Adrian Caciu, că ni se alătură la acest briefing pentru a ne oferi informații detaliate! Mulțumesc incă o dată, domnule ministru! Vă rog!
Adrian Caciu: Mulțumesc și eu pentru invitație, pentru faptul că ați avut răbdarea să ne așteptați! Astăzi am aprobat o serie de măsuri in domeniul fondurilor europene in special cu privire la exercițiul financiar care se incheie 2014-2020. Aș incepe cu vestea bună pentru cei care sunt beneficiari de vouchere de energie, am prelungit valabilitatea voucherelor de energie pană la 31 martie 2024, așa cum vă anunțasem. Astăzi am formalizat adoptarea acestei măsuri, astfel incat beneficiarii, familiile vulnerabile, gospodăriile vulnerabile să poată să plătească facturile la energie din aceste vouchere pană la 31 martie 2024. Termenul inițial era 31 decembrie 2023. Această prelungire a fost aprobată in urma unei consultări cu Comisia Europeană și a unui dialog pozitiv pe care l-am avut acolo și al unui răspuns pozitiv din partea domniilor lor. Pe de altă parte, pentru că avem proiecte in derulare care se incheie la 31 decembrie 2023, am luat o serie de măsuri astfel incat să accelerăm finanțarea acestora, pentru ca beneficiarii să poată depune cererea de rambursare cat mai rapid. Din perspectiva absorbției de fonduri europene, am făcut și o serie de informări la nivelul guvernului. La acest moment, Romania are rambursate 85% din fondurile alocate. La momentul cand discutăm la Comisia Europeană sunt spre decontare două miliarde de euro, ce ar insemna echivalentul a 92% absorbție. Cu ceea ce ne-am propus la nivelul lunii noiembrie să depunem către Comisia Europeană, respectiv 1,4 miliarde de euro, o să ajungem - dar acestea se vor deconta anul viitor, undeva după trimestrul unu 2024 -, gradul de absorbție pe care il țintim este de 98%. Spre deosebire de exercițiul financiar anterior, care, la momentul incheierii finanţării, respectiv n+2, 2015 a incheiat cu un grad de absorbţie de 52%, programele 2007-2013 au incheiat cu un grad de absorbție de 92%. De asemenea, sunt o serie de elemente care ne ajută din perspectiva finanțării noului cadru financiar multianual 2021-2027. Amintesc faptul că, la acest moment, sunt apeluri lansate de peste 16 miliarde de euro și avem in pregătire apeluri de incă nouă miliarde de euro, astfel incat la final de an foarte mulți beneficiari să poată să depună proiecte pe noul cadru financiar multianual. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție cu răspunsul la intrebări, dacă este cazul.
Mihai Constantin: Dacă sunt intrebări pentru domnul ministru?
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ne puteți spune in ce stadiu sunt negocierile cu Comisia Europeană legate de PNRR și cand am putea vedea un rezultat oficial?
Adrian Caciu: Negocierile pe revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență s-au incheiat. La acest moment se află in serviciile Comisiei Europene noul Plan Național de Redresare și Reziliență al Romaniei. De ce spun noul plan? Pentru că acest plan revizuit include o refinanțare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integrantă din Planul Național de Redresare și Reziliență al Romaniei. Estimăm ca această dezbatere in cadrul Comisiei să se incheie undeva in jurul datei de 21-22 noiembrie și aprobarea in ECOFIN - pentru că Planurile Naționale de Redresare și Reziliență se aprobă de către Consiliul de miniștri de finanțe - să aibă loc la inceputul lunii decembrie, dacă nu mă inșel, pe data de 8 sau 9 decembrie. Ce pot să spun, foarte clar este că, in noul Plan Național de Redresare și Reziliență al Romaniei, nu se va mai regăsi acel procent de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.
Reporter: Comisia Europeană v-a cerut precizări legate de noua lege a pensiilor? Pentru că am văzut ieri raportul de țară și in raportul de țară spuneau că deficitul este estimat la 6,3%, insă nu a luat in calcul și noua lege, pentru că ea nu era adoptată.
Adrian Caciu: Sunt două chestiuni diferite. Evident, noi am avut un permanent dialog cu Comisia Europeană. De altfel, am avut și un agreement cu Comisia Europeană ca legea pensiilor să fie aprobată de către Parlamentul Romaniei inainte de depunerea cererii de plată numărul trei, pentru a se vedea anvelopa totală a legii pensiilor de serviciu și a legii pensiilor, ca să se poată face o evaluare pozitivă din partea Comisiei asupra consolidării fiscal-bugetare. Pe de altă parte, a fost aprobată de către Comisie, in sensul de agreement de negociere și forma pe care o vedeți in parlament, pe care guvernul aprobat-o, este o formă discutată cu Comisia Europeană, iar la masa negocierilor a fost și Banca Mondială. Ca să ințelegem de ce nu este prevăzută in prognoza Comisiei Europene... Comisia Europeană ia intr-o prognoză actele normative in vigoare, care produc efecte. De aceea, a avut acea rezervă, pentru că, dacă ar fi avut și legea pensiilor aprobată, ar fi făcut analiza pe această lege a pensiilor. Ce se intamplă? Trebuie să aveți in vedere că orice prognoză are in vedere efect de runda intai şi efect de runda a doua, inclusiv legea pensiilor va produce venituri la bugetul de stat prin consum, adică nu trebuie privită doar anvelopa brută, ci trebuie văzut impactul net.
Reporter: Romania a scăpat de această dată de acea sancțiune, acea amendă care ar fi putut fi aplicată pentru depășirea deficitului. Dacă anul viitor nu ne incadrăm in deficit, există o posibilitate de renegociere sau să sunt mai slabe şansele?
Adrian Caciu: Păi, haideți să le luăm pas cu pas. Am avut un an complicat. Incă o dată, nu este singura țară Romania care a vrut un an complicat; Europa este recesiune și efectul asupra economiei europene se răsfrange și asupra economiei romanești. Am mai spus, nu suntem izolați. Evident, toată negocierea și toate argumentele prezentate de Guvernul Romaniei au fost luate in considerare de Comisia Europeană. Probabil că anul viitor se va discuta despre noua cale de ajustare a deficitului bugetar al Romaniei, atunci cand se are in vedere deficitul ESA pe 2023, undeva după luna aprilie 2024.
Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb despre procentul acesta legat de cheltuiala cu pensiile, 9,4. Inițial era vorba că acest procent va fi eliminat, dar va fi introdus un alt indicator in PNRR. Ce se intamplă mai exact? Va fi eliminat de tot sau va...?
Adrian Caciu: Nu, este eliminat din PNNR, iar noul mecanism il aveți in legea pensiilor. Legea pensiilor prevede o serie de mecanisme: indexare sau corelare cu creșterea veniturilor din contribuții. Dacă nu mă inșel, există acest articol, deci mecanismul de franare, dacă vreți, cerut de Comisie și de PNNR-ul inițial, este prevăzut in legea pensiilor și a fost analizat de către Comisia Europeană atunci cand draftul legii pensiilor a fost in evaluarea danșilor.
Reporter: Sindicaliștii spun despre noua lege a pensiilor că salariații activi sunt cei mai defavorizați din acest punct de vedere. Au spus, mai mult decat atat, că vor sesiza Comisia Europeană pe acest proiect de lege. Cum vedeți dumneavoastră aceste...?
Adrian Caciu: Nu o să mă pronunț eu. Aici e un dialog pe care trebuie să-l aibă ministrul muncii, dacă nu mă inșel, cu cei de la sindicat. Nu știu care sindicat a făcut această afirmație. Evident, există dreptul fiecăruia de a sesiza, dacă sunt neclarități, dar sunt convins că prin dialog ele se clarifică. Și, din ce știu, acest proiect de lege, săptămana viitoare intră in Camera Deputaților pentru aprobarea de către Camera Deputaților. Deci, dacă sunt elemente pozitive și in beneficiul cetățenilor și, mai ales, al pensionarilor, de ce nu, să fie clarificat.
Reporter: Și mai am o singură intrebare legată de...
Adrian Caciu: Pentru că aici aș mai face eu doar o tușă, deși, incă o dată, sunt ministru la fonduri europene. A fost foarte multă dezbatere și anul trecut a fost dezbatere cand s-au majorat pensiile, dacă sunt sau nu bani. Totuși, este vorba de drepturile cetățenilor. Pensionarii au cotizat 35 de ani. Nimeni nu i-a intrebat dacă au bani să cotizeze; au cotizat. Și aș vrea să fac un apel la toți colegii politicieni să tratăm pensionarii cu respectul cuvenit unui cetățean al Romaniei, și nu ca, nu știu, nu in mod abstract. Nu e, nu e... Ați văzut, am fost ministru de finanțe și n-am ieșit la acele momente cand am avut, și anul trecut, o anumită, să zic așa, emoție in coaliție pe o serie de dezbateri, am găsit resursele financiare pentru a le da oamenilor ce merită de fapt. Mulțumesc.
Reporter: Există bani in momentul de față pentru aceste majorări?
Adrian Caciu: Banii sunt, dacă vă uitați și faceți modelările, banii vor fi in legea bugetului de stat, dar pe modelările de prognoză există bani.
Reporter: Și o singură intrebare legată de voucherele pentru alimente; astăzi ați prelungit cele pentru energie, dar cele pentru alimente vă gandiți să fie prelungite și anul viitor? Acelea de 50 euro.
Adrian Caciu: Da, da, da, voucherele... deci anul viitor, din programele, să spun așa, de tip social sau cu impact social pe care le avem, cu siguranță va continua programul privind voucherele de alimente, cele de 250 de lei, cu aceeași periodicitate, la două luni acordate, și va continua și programul privind pachetele alimentare pentru persoanele vulnerabile, un program care, la fel, se incheia in anul 2023, cu noua finanțare din programul Persoane defavorizate 2021-2027.
Reporter: Zilele trecute, la Bruxelles, s-a discutat despre strategia de digitalizare a Romaniei. Aproape 6 miliarde de euro oferă Uniunea Europeană pentru digitalizare, cei mai mulți bani pentru instituțiile statului, iar cloudul guvernamental, digitalizarea ANAF și a vămilor, acestea sunt cam cele mai importante și costisitoare proiecte. In ce stadiu sunt aceste proiecte? Ce ne puteți spune?
Adrian Caciu: Aici sunt...s-a dat drumul la o serie de apeluri, inclusiv cu Ministerul Digitalizării, care e beneficiar al unei mari părți din fondurile pe care le avem la dispoziție pentru digitalizare. De asemenea, Ministerul Finanțelor, din ce cunosc, are o serie de proiecte in derulare sau proiecte care vor incepe in perioada următoare pe digitalizarea ANAF. Amintesc doar faptul că, iar ne legăm de bani, dar este legat de fonduri europene, in PNRR, Q4 2024, ținta 196 spune - creșterea colectării cu 2,5 puncte procentuale la bugetul general consolidat prin digitalizarea ANAF. Ținta 197 din Q2 2026 prevede, dacă nu mă inșel, reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale. Deci iată unde sunt resursele, dacă tot sunt intrebări despre cum vor veni o serie de sume. Da, aceste sume trebuie făcute din buna administrare a statului, a resurselor pe care le are la dispoziție, nu prin taxe noi.
Reporter: Cand am putea să vedem aceste instituții digitalizate?
Adrian Caciu: Aici, evident, fiecare coordonator de reformă trebuie să depună eforturi. Și eu am fost la finanțe, am depus o serie de eforturi, avem un anumit rezultat de etapă, dar insuficient pentru ceea ce are nevoie Romania pentru dezvoltarea ei.
Reporter: Aproximativ 1,4 miliarde de euro vin și pentru firmele private, digitalizarea firmelor private. Ce apeluri sunt in perioada următoare?
Adrian Caciu: Sunt disponibile, dacă imi permiteți, o să spun despre site-ul pe care l-am lansat - oportunități-ue.ro. Toate apelurile deschise, dar și finanțările care sunt la dispoziție și pentru care urmează să fie deschise apeluri sunt pe acel site, dar și pe site-ul MIPE. Sunt punctuale, fiecare linie de finanțare, fiecare axă, avem cred că 160 de apeluri deschise la nivelul acestei zile și urmează incă 127-130 pană la 31 decembrie.
Reporter: Domnule ministru, in momentul de față, cați bani au rămas necheltuiți din cei pe care i-am primit pentru PNRR și ce se intamplă cu acei bani pe care incă ii avem la BNR? Spuneați, nu de mult timp, că acești bani ajută la stabilizarea cursului valutar.
Adrian Caciu: Intrebarea a fost scoasă sau răspunsul a fost scos din context. N-o să revin neapărat asupra lui. Toți banii din Romania ajută la orice este bun pentru stabilitatea financiară, toți banii, inclusiv banii privați. Deci de asta am spus că a fost scoasă din context. Dar Romania are la dispoziție 9,11 miliarde de euro, din ei cheltuiți in jur de 1 miliard de euro. Cea mai mare parte a acestor bani, pe care ii are deja in conturi, se va cheltui in 2024 și 2025. Am mai explicat, PNRR-ul nu este un instrument de finanțare similar cu politica de coeziune, in care primești banii de la Comisia Europeană după ce ai efectuat cheltuielile sau ai realizat obiectivele tu, ca țară, ci primești bani in avans. Romania are construit PNRR-ul astfel incat primele cereri de plată a primit bani pentru reforme, a primit bani pentru o serie de acte normative pe care le-a emis. Dar acei bani nu sunt folosiți pentru emiterea acelor acte normative, ci sunt in sensul de a finanța investițiile viitoare. Pe de altă parte, și acest mecanism de redresare și reziliență se intamplă in toate statele, are prevăzut partea intai, partea de angajamente legale, primii doi ani sunt folosiți la contractare și următorii ani rămași sunt folosiți pentru execuție. De aceea există incă această diferență, dar ea, incepand cu 2024, unde eu estimez că jumătate din acei bani, cel puțin, vor fi cheltuiți, 2024 și 2025 vor fi anii in care se cheltuie foarte mulți bani din cei pe care ii avem deja la dispoziție.
Reporter: In momentul de față, domnule ministru, cum stăm cu...?
Adrian Caciu: Avem angajamente legale, dar aici, scuze, angajamentele legale, contractele, valoarea contractelor este de 30 de miliarde de euro. Dar a durat să faci contracte, a durat să faci licitații pe anumite apeluri, să deschizi apeluri și atunci de aceea există acest gap, diferență intre ceea ce ai primit și ceea ce ai cheltuit.
Reporter: In momentul de față, cum stăm cu indeplinirea jaloanelor, investiții și reforme?
Adrian Caciu: La acest moment suntem, să zic, la zi, in sensul in care noi vom depune cererea de plată numărul trei. Pe de altă parte, mai fac o remarcă.
Reporter: Parcă... Mă scuzați.
Adrian Caciu: Revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență inseamnă o restructurare a cererilor de plată rămase, in sensul in care ai primit o nouă finanțare pe REPowerEU și automat acea nouă finanțare va fi, se va regăsi in cererile de plată rămase. Practic, cu cererea de plată, cu revizuirea Planului și depunerea cererii de plată numărul trei, ajungem la zi. Anumite elemente care inainte aveau Q2, de exemplu 2023, acum vor avea Q4 2023, pentru că este, incă o dată, o revizuire a intregului Plan și a progresului de plată.
Reporter: Inițial vorbeam de 44 de jaloane, parcă, pe cererea de plată numărul trei.
Adrian Caciu: La acest moment, mai sunt in clarificare cu Comisia Europeană doar trei ținte. Nu mai avem jaloane.
Reporter: Trei jaloane din ...?
Adrian Caciu: Această cerere, dacă nu mă inșel, are 79 de jaloane și ținte, și mai sunt doar trei in clarificare cu Comisia Europeană, pe care vrem să le clarificăm pană la momentul depunerii Cererii de plată nr.3, care va fi imediat după ce avem aprobarea prin Ecofin a noului Plan Național De Redresare și Reziliență al Romaniei.
Reporter: O lămurire despre ce este vorba in aceste trei jaloane pe care urmează să le clarificați...
Adrian Caciu: Este un jalon la Ministerul Finanțelor și un jalon sau două la Ministerul Energiei.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Avand in vedere experiența din 2023, avem o prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză de 3,4% creștere economică, iar anul trecut am avut de 2,8%. Şi totuși, la final de an vedem că nu a fost tocmai cea corectă. Dacă aţi fi din nou ministru de finanțe sau să-l sfătuiți pe colegul dvs. de la Finanțe, credeți că ar trebui să fie Romania mai...?
Adrian Caciu: Este o diferență fundamentală intre cele două prognoze și intre cei doi ani. Cand s-a realizat bugetul Romaniei, trendul inflației era ascendent şi anticiparea era că inflația va dura. In acest moment, noua prognoză se bazează clar pe un trend descendent al inflației, și atunci este o altă abordare pe care o ai in estimarea elementelor de buget.
Reporter: Dar vedeți corectă prognoza de 3,4%, chiar dacă celelalte instituții financiare...?
Adrian Caciu: Se poate și mai mult. Este in funcție de... Vedeți dvs., aceste prognoze se bazează - și am mai spus-o colegei de la Antena 3 - pe legile și actele normative sau programele care sunt in derulare la momentul de la care se face prognoza și pe alte elemente care țin de economia privată și de modul in care influențează elementele de context regional. Un guvern, orice guvern, vine și are scopul de a imbunătăți rezultatele acestor prognoze. De exemplu, dacă ai o prognoză pesimistă - de recesiune, cum este in Europa - evident că vei lua o serie de măsuri guvernamentale, de stimuli economici, astfel incat acele sectoare care, de fapt, vin cu un aport negativ la noua prognoză, la noul PIB, să nu mai aibă acel aport negativ estimat la momentul inițial, ci să aibă o diminuare a acestui aport negativ, dacă nu o imbunătățire, trecerea lui pe pozitiv. Asta se face prin măsuri guvernamentale, pe de-o parte, și, pe de altă parte, se face și prin stimuli pe care poți să-i atragi din zona externă - externă insemnand aici fondurile europene și inclusiv elemente de finanțare a unor investiții noi, strategice in țara respectivă, pe un anumit interval de timp.
Reporter: Banii din PNRR sunt prevăzuți in această creștere economică?
Adrian Caciu: Cu siguranță. Un nou aspect pe care l-am văzut in prognoza Comisiei Europene: pentru prima oară s-a luat in calcul și impactul imprumuturilor din PNRR asupra datoriei publice a Romaniei și asupra deficitului, pentru că acest impact, la momentul in care s-a incheiat acordul pe PNRR, nu a fost luat in calcul. Şi am spus lucrul acesta cand eram ministru de finanțe.
Reporter: Bun găsit! După cum bine știți, liderii PSD și PNL au anunțat că vor susține in comun un nou proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și o mai bună colectare a taxelor și impozitelor la stat. Voiam să vă intreb dacă știți care este stadiul. Ințeleg că se lucrează la Ministerul de Finanțe. Pe dvs., ca specialist, voiam să vă intreb dacă la nivelul PSD există un grup de lucru pe acest subiect și ce soluții noi s-au identificat pe cele două aspecte.
Adrian Caciu: Ele vor fi făcute publice cred că in săptămanile următoare. Știu că se lucrează intens la acest proiect și este binevenit. O să mai spun și eu ce au spus și liderii coaliției şi am spus-o și eu, cand eram ministru de finanțe. Este de neacceptat in continuare o evaziune de 10% din PIB sau un gap de TVA de 35%.
Reporter: Bun, şi ce se poate face in afară de accelerarea procesului de digitalizare /.../ ultimii doi ani?
Adrian Caciu: Digitalizarea este unul dintre cele mai importante instrumente, dar, pe langă aceasta. şi ieșirea din birouri pe partea de antifraudă și inspecție fiscală trebuie să reprezinte un demers pe care trebuie să-l vedem - și l-am văzut, de fapt; cred că in ultimele săptămani; l-ați văzut și dvs., ați spus in presă despre el. Mulțumesc mult!
Moderator: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru! Şi ca să completez cumva răspunsul dvs. și interesul firesc pentru procesul de digitalizare pe care Guvernul Romaniei și-a propus să-l accelereze, pentru că normele și jaloanele există de multă vreme, vreau să punctez o altă hotărare luată astăzi, și anume inființarea Sistemului național integrat de asistență socială, care va facilita accesul la mai multe tipuri de servicii publice electronice. Este, de asemenea, un proiect finanțat prin PNRR. Are o durată de implementare de 36 de luni și un buget de 255 de milioane de lei. Este un proiect aflat in gestiunea Ministerului Muncii și, așa cum a punctat și domnul ministru mai devreme, fiecare minister in parte poate comunica in profunzime despre părticica de transformare digitală cu care contribuie la aducerea Romaniei in calendarul, in vremurile pe care le trăim.
Revin acum la agendă - pentru că mai avem doi miniștri importanți invitați la acest brief, cărora le mulțumesc anticipat - și-l invit langă mine pe ministrul dezvoltării, pentru că, printr-o decizie și prin fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, Ministerul Dezvoltării va primi in plus 250 de milioane de lei pentru a fi făcute plăți pentru lucrările realizate in cadrul programului Construcții de interes public și social, și-i mulțumesc domnului ministru Adrian Veştea că este alături de noi pentru detalii pe aceste proiecte. Mulțumesc!
Adrian Veştea: Bună ziua! Aș dori să prezint portofoliul de proiecte pe care il derulează Ministerul Dezvoltării - și am să incep cu Compania Națională de Investiții. In prezent, Compania Națională de Investiții gestionează și are in implementare 1.151 de proiecte. Valoarea acestor proiecte este de 15 miliarde de lei. Pană in prezent, a fost decontată suma de 3,5 miliarde de lei, iar in prezent avem plățile făcute pană la data de 8 august. Evident, există un rest de plată de aproximativ 800 de milioane de lei. Un alt program, care este pe final - vorbim de Programele Naționale de Dezvoltare Locală 1 și 2. Avem 11.543 de contracte care au o valoare de 46 de miliarde. Avem recepționate și avem recepție finală la 8.102 contracte și mai avem in implementare 3.441 de contracte. Total decontat avem valoarea de 40,6 miliarde. Avem un rest de decontat in perioada următoare, pe măsură ce avansează lucrările, de 5,8 miliarde. După cum vedem, avem un progres de peste 90% in cadrul acestor programe. In cadrul acestui program, avem plăți care sunt făcute pană la data de 15 septembrie și avem un rest de plată de aproximativ 415 milioane. De asemenea, avem Programul Național Anghel Saligny, un program pentru care s-au emis ordine de ministru, in număr de 5304. După cum bine știm, acest program se referă atat la infrastructură rutieră, apă, canalizare, dar și la introducerea gazului metan. Din cele 5304 proiecte avem semnate 2607 proiecte, in fiecare săptămană semnăm undeva la peste 50-60 de proiecte, in funcție de cum reușesc să incarce in platforma care este pusă la dispoziție de către Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice datele necesare pentru a ajunge in etapa de contractare. Și in acest program avem decontată o decontare pană la data de 15 septembrie. De asemenea, avem un rest de plată de 1,85 miliarde lei. Pe Programul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării are 6.627 de contracte, care sunt in valoare de 32,7 miliarde de lei. Pană in prezent, pentru 4.842 de proiecte s-au făcut plăți. Suntem in situația in care facem plăți zilnic și avem o intarziere de maxim cateva săptămani, două, trei săptămani. Acestea sunt niște date referitor la modul in care stăm pe toate aceste programe de investiții pe care noi le derulăm. In situația in care aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Sperăm ca, in fiecare săptămană, in ședințele de guvern, să avem posibilitatea de aloca sume din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului pentru a putea să ajungem la zi cu toate aceste plăți pe aceste proiecte. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! Dacă tot spuneți e de cați bani, potrivit analizelor făcute de dvs. impreună cu primarii, ar fi nevoie ca toate nevoile primarilor să fie satisfăcute?
Adrian Veștea: Deci, dacă ne raportăm la proiectele pe care le avem in derulare, v-am prezentat cifre, fiecare dintre aceste proiecte au un anumit grad de implementare. Pe măsură ce reușesc să depășească procedurile de achiziție și să inceapă implementarea acestor proiecte, vor veni cu situații de plată pe care noi vom face pe cat posibil să le plătim in cel mai scurt timp.
Reporter: Dacă maine s-ar face o rectificare, de cați bani ar avea nevoie primarii, in acest moment, din partea Guvernului?
Adrian Veștea: Ne raportăm strict la...
Reporter: La tot. Cați bani ar fi nevoie...
Adrian Veștea: Eu vă pot prezenta situații pe care le gestionăm la nivelul Ministerului Dezvoltării, prin programele pe care le avem in implementare și, conform evaluărilor făcute de noi, avem, astăzi, pentru a ajunge cu plățile la zi, nevoie de aproximativ trei miliarde de lei.
Reporter: Am ințeles, mulțumesc
Adrian Veștea: Trei miliarde pe componentele pe care le-am prezentat: Compania Națională de Investiții, Programul Național de Dezvoltare Locală 1 și 2 și, de asemenea, Programul Anghel Saligny.
Reporter: Bună ziua. Primarul Clujului, domnul Emil Boc, vorbea despre o reorganizare teritorială a țării noastre. Spunea el că nu se mai poate funcționa cu 3000 de unități administrativ-teritoriale in momentul de față in Romania. Știu că sunteți un o persoană care a susținut această măsură de organizare și, in acest sens, vreau să vă intreb dacă ați inițiat in vreun fel acest lucru, un act normativ, ce ați putea să faceți mai exact?
Adrian Veștea: Da, pentru a pentru a ajunge la reorganizarea administrativ-teritorială, știm cu toții că această reorganizare administrativ-teritorială datează din 1968 din Legea 2. Din păcate, cadrul legislativ actual nu a permis decat desprinderea localităților, avem cu 200 de localități mai multe decat au fost inițial prevăzut in această lege. Sunt foarte multe reforme, foarte multe jaloane care trebuie indeplinite pentru a lua decizia de a incepe un studiu de impact și de a pregăti un concept de reorganizare administrativ-teritorială, este necesar să existe un proiect de țară. Consider că este necesar ca, după anul viitor, cand este un an in care avem patru scrutinuri de alegeri, să putem să avem in vedere un astfel de obiectiv.
Reporter: Deci, de-abia din 2025 s-ar putea incepe o discuție concretă.
Adrian Veștea: Doar din 2025 consider că se poate incepe o discuție concretă. După cum am spus, trebuie să existe un proiect pe care să-l agreeze Guvernul Romaniei și să se pregătească atat administrațiile publice, cat și cetățenii romani pentru un astfel de proces.
Reporter: Bună ziua. reintorcandu-ne puțin la problema rectificării, ințelegem că o serie de primării au făcut solicitări pentru noi finanțări, pentru că nu ar avea momentul de față capacitatea de a mai funcționa in mod eficient. Dacă aveți o statistică, o evaluare clară la cat se ridică aceste pretenții, aceste solicitări, pentru a asigura bula funcțională a unităților administrativ-teritoriale și cați bani, realist, se pot acorda la rectificare, dacă aceasta se va face, bineințeles?
Adrian Veștea: In prezent, se centralizează, știu că există pe circuit, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului, solicitări de la toate unitățile administrativ-teritoriale pentru a prezenta situația cu care se confruntă referitor la arierate, la plata utilităților, dacă au de făcut plăți in urma deciziilor judecătorești, dacă au avut situații... au avut calamități și alte aspecte de genul acesta; pană la inceputul săptămanii viitoare, vom centraliza toate aceste situații, urmand ca, in ședința de Guvern de săptămana viitoare, să existe o alocare bugetară, o alocare pe care o vom conveni impreună cu Ministerul de Finanțe, pentru a da sume din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului pentru echilibrarea bugetelor autorităților publice locale.
Reporter: Dar la modul realist, pentru că nu cred că nu aveți o estimare cat de cat, un termen aproximativ. In afară de cele trei miliarde de care am vorbit, de cați bani mai are nevoie Ministerul Dezvoltării la rectificare?
Adrian Veștea: Nu am lansat astfel de proceduri de a solicita autorităților publice locale; pe măsură ce ne vor veni aceste solicitări, o să le comunicăm.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, ca să fie clar, deci, Secretariatul General al Guvernului a cerut primăriilor să spună care este necesarul.
Adrian Veștea: Da, prin intermediul prefecturilor, fiecare prefectură a trimis o circulară tuturor unităților administrativ-teritoriale pentru a prezenta situațiile cu care se confruntă la finele acestui exercițiu financiar.
Reporter: Dvs. spuneați recent, intr-o conferință, faptul că jumătate din unitățile administrativ-teritoriale nu au venituri care să le permită să acopere cheltuielile salariale. Ce veți face cu aceste primării? Și ce fac ele pană la sfarșitul anului? Cate sunt acum, care nu au bani de salarii?
Adrian Veștea: Fiecare dintre aceste unități administrativ-teritoriale au funcționat și pană in prezent prin sume care au fost alocate in decursul timpului, prin bugetele de echilibrare a bugetelor. Doar la modul acesta pot funcționa și pot să inchidă exercițiul bugetar. In cazul in care pe viitor va exista o astfel de reformă, o vom pune in practică și vom vedea situația care va fi la vremea respectivă. Momentan, nu avem situații centralizate referitor la problemele cu care se confruntă unitățile administrativ-teritoriale. Aceste lucruri cred că ar fi putut fi de notorietate atata vreme cat salariații nu și-ar fi primit drepturile, ar fi rămas in urmă cu datorii la utilități. Totuși, ne aflăm in luna noiembrie, la jumătatea lunii, noiembrie, mai avem o lună jumate pană la inchiderea exercițiului financiar. Cred că, in mare măsură, au putut gestiona toate aceste aspecte.
Reporter: In prag de iarnă, primăriile cer bani pentru termoficare, au făcut asta și public, atunci cand s-au reunit la summit. Vă rog să ne spuneți dacă mai rămane in vigoare acea propune potrivit căreia primesc bani doar primăriile care arată că au incercat să modernizeze sistemele de termoficare.
Adrian Veștea: Da, recent, in urmă cu aproximativ două luni de zile, a fost o hotărare de guvern prin care toate autoritățile publice care au in subordine regii de termoficare au avut posibilitatea de a lua credit din Trezorerie pentru a asigura necesarul de combustibil pe perioada iernii. Alte alocări, pană in prezent, nu există. Acesta a fost instrumentul pe care guvernul l-a putut crea pentru a putea să iși gestioneze situația termoficării in perioada de iarnă.
Reporter: Ce se intamplă cu pensiile aleșilor locali, care sunt amanate an de an? Ce decizie ar trebui să ia Guvernul de la 1 ianuarie? Se pregătește deja bugetul.
Adrian Veștea: Este o decizie care trebuie să fie inaintate de Ministerul Muncii. Așteptăm cu interes să vedem care va fi viziunea și decizia pe care și-o vor asuma.
Reporter: Dumneavoastră ce susțineți?
Adrian Veștea: Consider, și am spus-o și in momentul in care am fost audiat in comisiile parlamentare, consider că fiecare ar trebui să primească pensia in funcție de contributivitate. Este foarte adevărat că toți primarii au avut indemnizații, au beneficiat de sporuri de vechime, o bună perioadă de timp, chiar dacă au fost manager de proiect, n-au putut primi spor pentru derularea acestor programe, iar opinia mea este de a gestiona pensiile in funcție de contributivitatea pe care au avut-o aleșii locali, fie că au avut indemnizații, fie că alții au avut salarii.
Reporter: Adică fără pensii speciale.
Adrian Veştea: Nu am susținut acest punct de vedere. Consider că este necesar să calculăm pensiile tuturor pe baza contributivității.
Reporter: Cum este posibil, spuneați că n-au avut sporuri, ce pensii vor incasa ei? Lămuriți-ne puțin, /.../ pensii speciale sau fără?
Adrian Veştea: Vorbesc de faptul că toți primarii au primit indemnizații, nu au primit salarii. Spre deosebire de salarii, indemnizațiile au cu totul altă percepție din punct de vedere al contributivității, asta am spus.
Reporter: Recent ați declarat intr-o intervenție la televiziune că 250 de primării au solicitat derogări de la ordonanța privind plafonarea cheltuielilor la sfarșit de an.
Adrian Veştea: Da.
Reporter: Care este situația la momentul declarației?
Adrian Veştea: Suntem in etapa in care am centralizat toate aceste solicitări. Sunt aspecte care sunt obiective. Spre exemplu, sunt primării care in prezent au primit acceptul CAIL de a avea in derulare credite de la bănci. In situația in care aceste credite nu vor fi trase pană la finele anului pentru obiectivele de investiții, vor trebui să plătească comisioane de dezangajare și comisioane de neutilizare a acestor credite și cred că ar trebui să existe această flexibilitate de a le permite să acceseze aceste credite și de a face plățile pentru lucrările care sunt in curs de implementare. De asemenea, sunt și aspecte care țin de cheltuieli materiale, cum sunt evenimentele de sfarșit de an, sărbătoarea de 1 Decembrie, sărbătoarea de Crăciun și de sfarșit de an. Toate aceste cheltuieli trebuie să se incadreze in plafoanele care au fost stabilite. Nu se va lua nicio derogare, doar in exclusivitate pentru o anumită primărie, se vor crea niște proceduri care vor fi adoptate in situația in care se vor lua pentru toate unitățile administrativ-teritoriale.
Reporter: Deci in acest moment nu s-a dat derogare pentru nicio primărie. Urmează să...
Adrian Veştea: Nu s-a dat nicio derogare. Vom avea in cursul zilei de luni o discuție la Ministerul Finanțelor cu dl. ministru Boloș și vom discuta punctual aspectele care n-au fost sesizate prin memorandumuri de la primării.
Reporter: Vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Poate că este un context bun in cele spuse in minutele anterioare, să menționez și faptul că prin hotărare de guvern s-a aprobat actul constitutiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare. Romania s-a angajat, de altfel, prin PNRR, să operaționalizeze această bancă, iar actul de constituire a fost aprobat prin hotărare de Guvern, misiunea acestei bănci este de a sprijini proiecte strategice, iar activitatea se va desfășura cu respectarea legislației in materie de ajutor de stat. Capitalul social al băncii subscris este de 3 miliarde de lei.
Continui și cu punctarea altor decizii din ședința executivului de astăzi, o decizie care incurajează cercetarea și inovația, prin care este protejată creativitatea și originalitatea de la noi și prin care se va facilita tranziția in economia brevetelor. Foarte pe scurt, inseamnă că pentru a breveta o idee pe spațiul intregii Uniuni Europene va fi nevoie o singură procedură care va proteja creativitatea romanească in intreg spațiul UE.
De asemenea, o altă decizie pentru a introduce pe următorul nostru invitat se referă la asigurarea condițiilor necesare pentru obținerea de finanțare europeană pentru un număr cat mai mare de companii din domeniile agricultură și industrie alimentară din schema de ajutor de stat sub formă de grant pentru capital de lucru. Se vine astfel in sprijinul antreprenorilor romani care au investit cu incredere și curaj in economia romanească intr-o perioadă cu multiple crize și provocări. Ne aducem aminte mai intai de pandemie și de contextul conflictual din preajma Romaniei pe care il traversăm astăzi. Sunt așadar doar două decizii, pe care il ivit să ni le detalieze pe ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, domnul Radu Oprea. Mulțumesc.
Radu Oprea: Mulțumesc şi eu. Vă spun și eu bună ziua! Este vorba despre ratificarea unui proiect de lege co-inițiat impreună cu Ministerul Justiției, cel referitor la brevetul unic european, exact așa cum ați spus, facilitează pentru toți cei care doresc să depună brevete in Romania posibilitatea de a aplica la acest brevet unic european, astfel incat să fie protejați prin marcă, să fie protejați pe tot spațiul european. Şi in același timp, in caz de incălcare a unui astfel de brevet, aplici o singură dată intr-un singur stat membru și nu trebuie să mai mergi și in statul respectiv unde se producea incălcarea acelui brevet. Simplifică foarte mult viața inventatorilor din Romania. Lucrăm in același timp la reorganizarea OSIM-ului, astfel incat să fim mult mai performanți in serviciile pe care le oferim astăzi pentru inventatorii romani. Avem nevoie de invenții cat mai multe care să fie brevetate, de a nu rămane intr-o formă mai simplă sau mai complexă de loon și de a avea produse cu valoarea adăugată, proprietate intelectuală, aici, in Romania, pentru a putea să fim cat mai competitivi.
Al doilea proiect despre care vorbeați se referă la prorogarea unui termen. Este vorba despre proiectele care au fost depuse prin AGRI-FOOD, primă de capital pană la 15% din valoarea cifrei de afaceri, nu mai mult de 120.000 euro, pentru companiile din domeniul industriei agroalimentare. Aici au depus și au fost selectate 3.664 de proiecte, 162 de companii nu au depus raportul solicitat la timp, ei fiind de bună credință. Vorbim despre companii cu capital romanesc și cred că noi trebuie să facem toate eforturile din partea guvernamentală pentru a susține aceste companii, care inseamnă locuri de muncă din Romania, inseamnă, pe de o parte, beneficiari şi, pe de altă parte, furnizori, intr-un lanț de aprovizionare și de valoare adăugată in Romania. Trebuie să sprijinim aceste companii astfel incat să poată să iși ducă programul și proiectul la capăt, la finalitate. Au mai fost cateva elemente importante in ședința de Guvern de astăzi, spre exemplu, pe platforma industrială pe teme aeronautice de la Brașov, unde am fost vinerea trecută, IAR Ghimbav, Airbus Helicopters, Premium AEROTEC, care este parte a concernului Airbus și care face componente pentru industria aeronautică, pentru Airbus 320, dorește să iși dezvolte activitatea. A fost aprobat un memorandum in guvern, astfel incat pe 10 hectare care sunt disponibile acolo pe acea platformă, activitatea acestei companii să se extindă. Acolo se lucrează deja in trei schimburi. Și cred că toate companiile care sunt in domeniul aeronauticii sunt extrem de importante, pentru ca după valoare adăugată mare in Romania, să avem locuri de muncă bine plătite, şi se bazează in special export. De aceea, vom susține toate companiile din acest domeniu, pe care il considerăm de o importanță strategică națională. Dacă aveți intrebări.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, am ințeles de la Cotroceni că turneul pe care il face președintele Klaus Iohannis in Africa se bazează in primul rand pe ideea de a restabili relațiile bilaterale, vorbim și de partea de comerț şi de partea de turism, voiam să vă intreb ce specialiști sau ce reprezentanți de la Ministerul Economiei şi Turismului fac parte din delegația președintelui şi cum i-a ales?
Radu Oprea: Președintele Romaniei intotdeauna este informat, pregătit, primește punctaje din partea ministerului economiei, antreprenoriatului şi comerțului, cu atat mai mult cu cat partea de politici comerciale este in interiorul acestui minister. Da, relațiile cu Africa pot să fie relații prioritare. Știm foarte bine că Romania a beneficiat de relații, să spunem, tradiționale, foarte bune cu multe dintre statele din Africa. Sunt consilieri economici la post in zona maghrebiană - Algeria, Tunisia, Egipt - care fac in așa fel incat, spre exemplu, agricultorii romani să poată exporta grau in Egipt și in toată această zonă. Există relații comerciale care pot să crească. Există in zona aceasta a Africii un potențial pe care, din păcate, incă nu l-am atins și este neexplorat in totalitatea lui.
Reporter: Dar la intrebarea pe care v-am pus-o, ce specialiști sunt in acest moment pe partea de comerț şi turism impreună cu domnul președinte?
Radu Oprea: Domnul președinte are consilieri foarte buni pe teme economice, dacă e să mă refer doar la domnul Marinescu, pe care il respect foarte mult, dar nu este singurul, sunt convins că are materialele foarte bine pregătite pe toate aceste relații bilaterale comerciale.
Reporter: Dar oameni de afaceri din Romania?
Radu Oprea: Este o intrebare care ar trebui să fie adresată Administrației Prezidențiale.
Reporter: Mă gandeam că aţi facilitat discuţiile dintre... Incă o intrebare voiam să vă pun, in acest moment există un scandal in coaliţie cu privire la anumite declarații pe care le fac anumiți membri din conducerea partidelor. Voiam să vă intreb cum vedeți dvs. ideea de a se rupe coaliția, unii spun că da, unii spun că nu, in acest moment liderii spun că nu este nicio problemă, dar oamenii care nu sunt tocmai in capul partidului spun că nu se mai poate cu această coaliție. Cum vedeţi dvs., mai ales că sunteţi şi membru in guvernul de coaliţie?
Radu Oprea: Din punct de vedere al relațiilor intre miniştri, am spus lucrul acesta şi il repet, funcționăm foarte bine, procesul de avizare și de colaborare interministerială funcționează. Avem domenii unde suntem foarte apropiați, spre exemplu cu Ministerul Energiei. Sunt domenii in care avem marile proiecte pe energie. Suntem astăzi in discuții cu Nuclearoelectrica, astfel incat să identificăm impreună ce aport poate să iși aducă economia romanească la noile proiecte dezvoltate in zona energiei nucleare, spre exemplu. Și atunci, astfel de lucruri in interiorul Guvernului funcționează, din punctul meu de vedere, ca ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului, foarte bine. In același timp, am ascultat, ca și dvs., cu foarte mare interes, declarațiile prim-ministrului Marcel Ciolacu, și președintele PSD, care cred că a fost foarte tranșant in momentul in care a spus că dacă se va intampla un astfel de gest și mandatul lui va fi imediat trimis către Cotroceni. Eu personal cred că nu se va intampla acest lucru. Sunt persoane care au intrat deja in logica electorală, dar la Guvern avem atat de multe lucruri de făcut incat impreună cu ceilalți colegi miniştri suntem foarte concentrați pe activitatea de reorganizare, de reformă, de simplificare, astfel incat să fim mult mai aproape de mediul de afaceri, cel puțin noi la Ministerul Economiei.
Reporter: Şi ultima completare, pentru prima intrebare, dvs. dacă vă duceți acum intr-o vizită oficială cu scopul de a crește relațiile bilaterale, mai ales pe partea de comerț, luați cu dvs. oameni de afaceri pentru a facilita discuțiile sau vă duceți doar cu consilieri din minister?
Radu Oprea: Prima deplasare va fi in Vietnam, la inceputul săptămanii viitoare, dar este un format al comisiei mixte. Comisia mixtă presupune participare din partea Guvernului Romaniei a reprezentanților la nivel ministerial, secretari de stat, directori, pe multe domenii de activitate, care sunt convenite deja, și, da, există și companii care insoțesc acest format al comisiei mixte, pentru că intotdeauna este și un dialog la nivelul mediului de afaceri.
Reporter: Dar cand ați fost in Germania /.../
Radu Oprea: In Germania, la forumul economic - pentru că la Berlin, da, au fost reprezentanți ai mediului de afaceri; de asemenea, la comisia mixtă, in Bavaria, au fost reprezentanți ai mediului de afaceri... Dar repet, este un anumit format al forumurilor economice, unde oamenii de afaceri trebuie să fie prezenți. Ceea ce imi doresc este să reușesc să scoatem din zona de confort antreprenorii din Romania, pentru că doar 15% din totalitatea exporturilor noastre sunt in afara Europei - și aici vorbesc despre piața Statelor Unite ale Americii, piața Asiei, piața țărilor din zona Golfului sau Africa, America Latină. Prea puțin, din punctul meu de vedere. Astfel de misiuni economice, cum este cea din Vietnam, pot să aducă oportunități pentru mediul de afaceri din Romania de a profita de acordul comercial al Uniunii Europene cu Vietnamul, care a fost semnat in ultima zi a președinției romane la Consiliu, pe 30 iunie 2019.
Reporter: Bună ziua! Ieri, angajații din societatea Romarm au protestat. Aceștia spun că nu pot să facă ore suplimentare și, de asemenea, că salariile sunt foarte mici in comparație cu profitul pe care il are compania. In acest context, vă gandiți să acordați majorări de salarii acestor angajați? Şi dacă veți modifica legislația incat să poată să facă și ore suplimentare.
Radu Oprea: La ora 15:00 voi avea intalnire la minister cu reprezentanții sindicatelor din industria de apărare. Astăzi este rezolvată această problemă a tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, a ajutoarelor sociale, a orelor suplimentare. Le voi comunica acest lucru. Eu cred că intreprinderile din industria de apărare - unde am fost inclusiv vineri și sambătă și am găsit fabrici unde se lucrează la schimb, se lucrează inclusiv sambăta, pentru că au comenzi - sunt deja intr-un profit operațional. Chiar dacă multe dintre ele au incă datorii din trecut, in acest moment foarte multe companii din acest domeniu sunt in profit operațional. Şi atunci, venim cu măsuri de sprijin pentru ca lucrătorii să-și primească drepturile.
Reporter: Inclusiv o majorare de salarii? Am putea vedea acest lucru?
Radu Oprea: Astăzi, această parte - partea de ajutoare sociale, partea de tichete de masă, de ore suplimentare - este o chestiune rezolvată. Voi avea discuții cu reprezentanții sindicatelor, cum am de fiecare dată, și cu reprezentanții managementului din aceste societăți comerciale, pentru a vedea punctual, foarte bine argumentat, acolo unde este cazul, eventual să se intample și angajări noi. Sunt cateva companii care au de lucru și care au nevoie de a face angajări in perioada imediat următoare.
Reporter: Bună ziua! Pentru că ați invocat relația indelungată de prietenie a Romaniei cu unele state africane, sunt curios să aflu care mai este valoarea schimburilor comerciale cu Kenya, Tanzania, Cabo Verde, Senegal - pentru că acestea sunt statele in care șeful statului acum efectuează un turneu. Aș dori să ințeleg care este situația acum și care este și, potențial, o dezvoltare a acestor relații comerciale.
Radu Oprea: Știți foarte bine că toate statele din Africa au resurse minerale foarte importante, resurse minerale de care inclusiv economia romanească are nevoie. Şi atunci, dialogul cu reprezentanții guvernelor din aceste state, cu președinții acestor state eu cred că este unul important. Există in acest moment in Europa şi ideea de a incepe să exploatăm, in condiții corecte de tehnologie prietenoasă cu mediul, inclusiv partea de resurse minerale, pentru materiale critice, pentru metale critice. Inclusiv in Romania, dar in Europa, cu atat mai importantă devine Africa in acest context economic.
Reporter: Cu toate acestea, nu mi-ați răspuns care este stadiul actual. Ințeleg potențialul, resursele minerale pentru economie, ințeleg și nevoia de exploatare cu respectarea condițiilor de mediu; dar care este in momentul de față stadiul acestor relații comerciale? Din cate știm, față de acum 20-30 de ani avem un regres; dar mai exact ce inseamnă asta?
Radu Oprea: Sigur că, față de perioada de care aminteați, in care construiam inclusiv fabrici in aceste zone, in care veneam cu proiectele romanești, cu tehnologia romanească, astăzi aceste relații sunt din ce in ce mai puține. Dar există potențial, există o foarte bună cunoaștere a capacității companiilor romanești din foarte multe domenii de activitate, de la potențialul de a exporta produse agricole pană la capacitatea inginerilor din Romania și a companiilor care au tradiție in acest domeniu. Sunt lucruri care, prin diplomația economică a Romaniei, sunt obiective care pot fi atinse. Cred că intotdeauna trebuie să privim insă și spre viitor și să vedem potențialul pe care il au aceste zone și să fim prezenți acum, pentru a putea avea resursele necesare in viitor.
Reporter: Și mai fac apel la capacitatea dvs. de memorie: in timpul mandatului domnului Nicolae Ciucă in calitatea de premier s-a creat un grup de lucru menit să netezească drumul acordării unei cetățenii duble pentru romanii din Spania. Dacă mai știți ce s-a intamplat cu acest grup de lucru... Știu că făceau parte la acea vreme mai mulți miniștri - sau, mă rog, mai multe ministere. Ce s-a intamplat și dacă avem vreo șansă să vedem acest deziderat indeplinit in viitorul apropiat.
Radu Oprea: Știu că este o temă care a fost discutată la nivelul premierilor - vorbesc despre premierul Romaniei și premierul spaniol. Este o relație foarte bună intre Pedro Sanchez și premierul Marcel Ciolacu - pe de-o parte, pentru că ambii sunt premieri social-democrați; dar cred că intotdeauna este și o chestiune de chimie. Am fost atunci cand președintele PSD a fost ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiste și pot să vă spun că subiectul acesta a fost prezent pe agenda de discuții. Sigur, vor fi comunicate la momentul oportun oricare noutăți pe acest domeniu.
Reporter: Deci putem să ne așteptăm la o evoluție pozitivă in perioada următoare pe această temă și rămane de văzut cum se va materializa?
Radu Oprea: Mă uit către colegul meu și-mi aduc aminte de perioada in care eram purtător de cuvant al PSD și cand trebuia să furnizez răspunsuri la toate intrebările. Astăzi sunt ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului și dați-mi voie să las răspunsul la această intrebare către premierul Romaniei, Marcel Ciolacu.
Reporter: Domnule Constantin, dacă permiteți, aveți o completare pe această temă?
Mihai Constantin: Nu pot decat să subscriu răspunsului domnului ministru al economiei și nu purtător de cuvant. Vă rog, dacă mai sunt intrebări pentru dl. ministru?
Reporter: Domnule ministru, in această dimineață, peste 1000 de angajați ai statului au protestat aici, in Piața Victoriei, impotriva noii legi a pensiilor, mai exact, mulți dintre aceștia pe noua lege se vor pensiona mai tarziu, pentru că sunt mai mici aceste beneficii pentru condițiile grele, speciale de muncă. Din 2035 vor fi eliminate complet și 2035 va fi și momentul in care mediul privat și statul va trebui să acorde niște condiții bune de muncă. Cum ar putea să facă acest lucru?
Ștefan Oprea: Eu sunt in dialog cu sindicatele din industria de apărare, dar și cu ceilalți reprezentanți ai sindicatelor, pentru că domeniul pe care il gestionează ministerul economiei, antreprenoriatului și turismului este unul vast in Romania și incercăm, prin acest dialog structurat, să comunicăm foarte bine și să reușim să ducem păsul lor și către celelalte ministere, care sunt ministerele de linie pe temele despre care ați vorbit dvs.
Reporter: Vorbeți mai devreme despre reorganizarea OSIM in vederea eficientizării? Ne puteți oferi cateva elemente referitor la ce sume vor fi alocate și ce vizează, mai exact, reorganizarea OSIM?
Ștefan Oprea: Reforma nu trebuie să insemne neapărat sume alocate, trebuie să insemne o eficientizare a activității pe care o fac. Astăzi, dacă ne uităm la termenul mediu de emitere a unui brevet in Europa sau in Romania, o să constatați că lucrurile sunt oarecum similare, dar nu ne mulțumește acest lucru, pentru că am văzut că sunt foarte mulți inventatori care spun că - sau oameni care au venit să-și depună brevete - că această procedură durează prea mult. Digitalizarea trebuie să fie sinonimă cu simplificarea; dacă nu revizuim toate procedurile interne intr-un minister, să ne uităm exact cate semnături sunt pe un document și dacă digitalizarea - vorbim, spre exemplu, despre circulația electronică a documentelor, va insemna aceeași procedură pe care o avem astăzi, nu vom face nimic, doar poate că va fi sinonimă o birocratizare a digitalizării și așa ceva nu vreau. Cetățeanul Romaniei, antreprenorul trebuie să simtă că digitalizarea Ministerului Economiei și a tuturor instituțiilor care sunt coordonate, a societăților comerciale, inseamnă simplificare. Acesta este lucrul principal pe care vrem să-l facem și la OSIM.
Reporter: Vă mulțumesc!
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru prezența la sesiunea de informare publică de astăzi. Vreau să mai punctez, și eu, un proiect de lege prin care Romania se aliniază celor mai moderne norme privind combaterea violenței și discriminării la locul de muncă. Este vorba despre un proiect de lege adoptat astăzi de guvern, care implementează in legislația națională convenția Organizației Internaționale a Muncii privind eliminarea violenței și a hărțuirii in lumea muncii, adoptată la Geneva, in iunie 2019. De altfel, și pe această speță, pe acest proiect de lege, care iși va urma traseul de aprobare firesc in Parlament, va comunica mai mult Ministerul Muncii și vom prelua și noi această comunicare și, de asemenea, așa cum sper că deja v-am obișnuit, un comunicat de presă mai detaliat va veni in intervalul imediat următor și de la Biroul de presă al Guvernului. Dacă, insă, vă pot fi de folos cu lămuriri pe moment, vă stau la dispoziție.
Reporter: La această oră, știm că sunt discuții intre sindicaliști și reprezentanți ai Guvernului, sindicaliști care au protestat in Piața Victoriei. Ce concluzii sunt sau ce poate face Guvernul pentru a fi mulțumiți acești angajați ai statului?
Mihai Constantin: Da, cred că răspunsul cumva il putem culege și din cele auzite mai devreme de la membrii cabinetului Marcel Ciolacu; este vorba despre dialog. Și imi aduc aminte că, și ieri, au fost manifestanți in fața sediului Guvernului, au fost invitați de un corp de experți, de consilieri de stat la discuții. Astăzi s-a intamplat același lucru. Dialogul este fundamental pentru a ințelege mai bine doleanțele și punctul de vedere al celor care se simt nedreptățiți intr-un fel sau altul. După aceea, redistribuirea către instituțiile care au cu adevărat expertiză să rezolve acele probleme, dacă ele sunt considerate oportune, fundamentate și dacă costurile, inclusiv cele financiare, sunt identificate. Intalnirea la care faceți referire a inceput in timp ce briefing-ul nostru era in desfășurare. Nu știu ce s-a intamplat, dacă s-a incheiat sau nu, dar vă pot garanta că principiile menționate mai devreme sunt aplicate și astăzi, au fost și vor rămane.
Reporter: Există posibilitatea ca noul proiect al legii pensiilor să fie modificat, pentru că știm că sunt negocieri zilele acestea la Bruxelles pentru a rămane anumite excepții in această lege.
Mihai Constantinescu: Despre aceste negocieri nu sunt la curent, dar proiectul de lege este in procedură de urgență, a trecut deja de o primă cameră, urmează, iarăși, cum a fost menționat mai devreme, să respecte această procedură și in camera decizională. Timpii, oricat de scurți ar fi, lasă spațiu, aș zice, pentru amendarea acestui proiect, dacă se consideră necesar și dacă toate mecanismele de modificare legislativă sunt indeplinite, bineințeles.
Reporter: Pe ordinea de zi mai era astăzi in analiză și un proiect prin care, mă rog, se propunea sistarea arieratelor acelor plăți caștigate in instanță de diverse categorii profesionale, in speță magistrații. Ce s-a intamplat cu acest proiect? Dacă a fost adoptat sau de ce mai e nevoie pentru a fi transpus in realitate?
Mihai Constantin: Da, proiectul a fost adoptat. O să revenim in comunicatul menționat mai devreme cu detalii, principiul fiind, insă, acela că aceste arierate vor fi considerate, in evaluările bugetare viitoare, intr-o categorie separată, pentru a fi in beneficiul construcției bugetare la care se lucrează.
Reporter: Știți mai exact pentru ce perioadă s-a amanat plata acestor arierate, cand ar putea fi ele reluate sau dacă vor mai fi reluate? Ințeleg că vor avea loc discuții și cu reprezentanții MJ, CSM.
Mihai Constantin: Acum, fac apel la cunoștințele mele pentru a spune că arieratele, chiar și blocate, răman active. Ele trebuie achitate la un moment dat, dar pentru intervalul exact pentru care au fost suspendate, va trebui să revin la dvs. Vă mulțumesc foarte mult și vă stăm la dispoziție să ne revedem sănătoși!
Sursa: Guvernul României
