Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, joi, 16 ianuarie 2025. Incep doar prin a puncta faptul că, da, actele normative care stabilesc data alegerilor prezidențiale din 2025 au fost aprobate. Am să revin la ele spre finalul brief-ului, tocmai pentru a vă putea răspunde și pentru a vă putea oferi, in măsura posibilităților, lămuririle pe care le considerați de interes pentru consumatorii de informație care apelează la serviciile dumneavoastră. Dar inainte de asta, vreau să punctez alte acte normative aprobate astăzi prin hotărare de guvern. Guvernul a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din Romania. Decizia a fost luată ca urmare a deficitului de forță de muncă semnalat de angajatori in dialogul cu instituțiile guvernamentale, mai precis in cadrul Consiliului Național Tripartit, care are loc cu regularitate la nivel de executiv și este prezidat chiar de prim-ministru. Acest contingent nu se referă la lucrători romani sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau al Comunității Helvetice a Elveției. Se menține cota de aproximativ 100.000, așa cum a fost aprobată și in ultimii trei ani. Vă dau și două informații de context. La data de 12 decembrie 2024 erau active 146.387 de astfel de contracte individuale de muncă ale salariaților cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene și ai Spațiului Economic European, dintre care 94.155 contracte individuale de muncă nou incheiate. O altă informație de context despre piața muncii de la noi: datele inregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, in primele zece luni ale anului 2024, 543.440 de locuri de muncă au fost declarate vacante, cele mai multe pentru meserii precum: curierat, manipulare de mărfuri, muncitori in construcții sau pe linii de asamblare și de montare piese. Și tocmai pentru compensarea acestui deficit de angajați s-a aprobat și contingentul de astăzi. Comunicatul post-ședință va conține mult mai multe detalii in termeni de cifre, dar parametrii de referință sunt cei comunicați acum de mine - 100.000 de locuri disponibile pentru lucrători din spațiul non-UE sunt alocate de Romania pentru anul 2025. Nu este și obligatoriu ca aceste locuri să fie ocupate, ne arată experiența anilor trecuți, dar acesta este plafonul stabilit pentru anul in curs.
O altă serie de hotărari de guvern, trei la număr mai precis, se adresează dezvoltării și modernizări infrastructurii rutiere, care continuă să fie o direcție prioritară de investiție pentru Guvern. In ședința de astăzi au fost aprobate trei obiective de investiții de utilitate majoră pentru infrastructura rutieră din țara noastră, in valoare totală de peste 2,8 miliarde lei. Acestea vor fi finanțate din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul Uniunii Europene, prin Programul Transport 2021-2027, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Vreau să detaliez, pentru că au un mare impact local, regional și național aceste proiecte. Este vorba despre două obiective de investiții in infrastructura rutieră din județul Galați, proiectate să asigure o legătură mai rapidă și in condiții moderne de trafic cu Autostrada Moldova și către podul suspendat de la Brăila. Este vorba despre construcția de noi noduri rutiere in zona de nord-est a capitalei, care vor fluidiza semnificativ traficul in această zonă intens circulată. Și mai multe detalii sunt următoarele: modernizarea drumurilor dintre Galați și Hanu Conachi, investiție in valoare de 1,85 miliarde de lei și o durată de execuție de 3 ani. Concret, vor fi modernizate două porțiuni din drumurile existente intre Galați și Hanu Conachi, insumand 40 km, care vor fi lărgite la cate patru benzi de circulație. Vor fi reparate și modernizate 12 poduri și pasaje de trecere, cu montarea de sisteme de siguranță rutieră și de semnalizare rutieră și de iluminat public. Al doilea proiect este Drumul Expres Brăila-Galați și varianta ocolitoare Galați. Valoarea totală a investiției este de 812 milioane lei, bani cu care va fi construit un drum de legătură directă intre aceste două importante artere rutiere. Noua infrastructură va asigura astfel accesul direct din varianta ocolitoare Galați către podul suspendat de la Brăila. Şi al treilea proiect - amenajarea nodului rutier Pantelimon. Noul nod rutier va fi amplasat in zona kilometrului 48 al Autostrăzii de Centură București A0, secțiunea de nord, pentru a facilita accesul la Drumul Național 3. Valoarea totală a investiției este de 174,7 milioane de lei, iar termenul de finalizare este de nouă luni. Operaționalizarea noului nod rutier Pantelimon va asigura descărcarea traficului de pe autostradă in rețeaua de drumuri naționale, cu evidente efecte socio-economice importante, ca urmare a reducerii timpilor de deplasare și fluidizării traficului și creșterii siguranței rutiere.
Revin acum la pachetul legislativ care se referă la alegerile prezidențiale din acest an. De altfel, nu este vorba doar despre alegeri prezidențiale. O să vă dau detalii imediat. Au fost emise două hotărari de Guvern și o ordonanță de urgență. Hotărarile de Guvern premerg această ordonanță de urgență și stabilesc data alegerilor: 4 mai 2025 - alegeri prezidențiale și locale in anumite UAT-uri, pe care am să le menționez imediat. Așadar, duminică, 4 mai 2025, vor avea loc alegeri pentru președintele Romaniei, precum și alegeri parțiale și pentru președintele Consiliului Județean Bihor și pentru primarii din 17 comunități locale. Și acum precizările: pentru cele două scrutine, va fi utilizată aceeași infrastructură electorală ca și in anul precedent, 2024, tocmai pentru asigurarea fluidității, transparenței și corectitudinii procesului de votare. Plata personalului implicat in acest proces electoral, la propunerea Ministerului Finanțelor, va fi redusă cu 25% pentru a se incadra in planul general de reducere a cheltuielilor publice propuse de Ministerul de Finanțe. Răman insă la aceeași parametri alocarea indemnizației de hrană zilnică, așa cum era prevăzută, dar indemnizația efectivă pentru a face parte dintr-un birou electoral sau pentru angajații MAI, MAE implicați in acest proces este redus cu 25%. Sunt stabilite termene și măsuri logistice privind inregistrarea legăturilor cu domiciliul sau reședința in străinătate. Aici, lucrurile se desfășoară ca și pană acum. Incepand de săptămana viitoare, după ce intră in vigoare ordonanța de urgență adoptată astăzi, cetățenii romani din străinătate iși pot declara la serviciile consulare romane intenția de a vota prin corespondență. O altă particularitate a votului in străinătate: pană acum votul, dacă ne aducem bine aminte, incepea la ora 12:00, ora locală, in secțiile de votare din străinătate, incepand cu vineri, da? Ei bine, acum votul va incepe la ora 7:00 dimineața locală, se va incheia la ora 21:00 locală, sambătă - de la 7:00 dimineața ora locală la ora 21:00 ora locală. Duminică, 4 mai, cand se intamplă votul și in țară, aici a intervenit o modificare care trebuie adusă, prin intermediul dumneavoastră, la cunoștința romanilor care votează in străinătate. Duminică, votul incepe in secțiile de votare din străinătate la ora 7:00 ora locală, dar se incheie fie la ora 21:00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de Romania, s-a inchis votul, cum se intampla și pană acum, la ora 21:00, dar ce inseamnă la vest de Romania, pe celelalte fusuri orare? Votul se va inchide la ora 21:00, ora Romaniei. Asta inseamnă că, dacă mergem la o extremă in Statele Unite, la o secție de votare duminică, 4 mai, votul se va inchide atunci cand in Romania este ora 21:00. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorității Electorale Permanente, tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influențare a votului atunci cand el s-a inchis in Romania, dar a rămas deschis in străinătate, in secțiile care sunt la vest de Romania, pe fusurile orare aferente. Sper că am explicat destul de bine. Am să vă mai lămuresc incă o dată, dacă va fi nevoie. Există din nou o prevedere valabilă și in țară, și in străinătate: la ora 21:00, cand se inchid urnele, este destul de probabil și clar posibil ca in secția de votare să existe oameni care doresc in continuare să voteze, dar și in afara secției de votare să existe cozi. S-au intamplat, e posibil să se intample și acum. Ei bine, legal, există posibilitatea ca votul in acele secții de votare să fie prelungit cu trei ore, cel mult, pană la miezul nopții in Romania, adică pentru ca cei care se află in perimetrul secțiilor de votare să-și poată exercita acest drept. Mai există o prevedere, să spunem, nouă, față de alegerile prezidențiale din 2024, și anume măsuri privind derularea campaniei electorale și realizarea publicității politice in condiții de transparență. Concret, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru președintele Romaniei din anul 2025, actorii politici asigură publicarea, impreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații: o indicație că este vorba despre un material publicitar politic; identitatea sponsorului materialului publicitar politic respectiv, adică numele, adresă de e-mail și, dacă este publică, o adresă poștală, iar in cazul in care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta iși are sediul. După caz, trebuie menționat, de asemenea, că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public țintă sau de distribuire a materialelor publicitare. Ne referim acum - incerc eu să traduc, sper să nu fiu trădător in traducerea mea - e vorba de acei algoritmi care, calibrați in funcție de interesul unui diseminator de mesaje, se intamplă in marketing in scop comercial, asta de ani buni de zile, să fie țintită și o anumită categorie socio-profesională din cadrul corpului de cetățeni cu drept de vot. Ei bine, dacă există o astfel de prelucrare, acest lucru trebuie precizat odată cu difuzarea materialului respectiv. De asemenea, este obligatorie o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sumele permise de Legea numărul 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. După caz, mai trebuie făcută o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau a unei promovări electorale plătite. Aceste dispoziții se aplică și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale publicate politic pe platforme online, pe platforme online foarte mari, pe motoare de căutare online sau alte rețele de socializare. Evident, sunt multe intrebări care rezultă de aici de ordinul de aplicare practică, dar detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editare a materialelor publicitare politice se vor stabili prin hotărarile subsecvente emise de Autoritatea Electorală Permanentă și se vor regăsi centralizate intr-un ghid al finanțării campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale ale Romaniei din anul 2025, care va fi publicat in timp util. Vă readuc aminte perioada electorală - nu campania electorală - va incepe pe 18 februarie 2025. Ei bine, incălcarea dispozițiilor acestea, menționate mai devreme, constituie contravenție dacă fapta nu a fost săvarșită in astfel de condiții incat să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, şi contravenția se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei. Mai trebuie spus că există in derulare și va fi reglat mai intens, să spunem, in această perioadă electorală, și un mecanism de monitorizare a materialelor care vor fi publicate pe rețelele sociale. Aceste sesizări, care pot veni și din afara sistemului de monitorizare, aceste petiții, aceste reclamații, cum vreți să le numiți, trebuie depuse la Birourile Electorale Centrale sau la Biroul Electoral Central, de fapt, și ele trebuie sesizate și puse pe circuit imediat pentru a fi verificate prin instrumente specifice de securitate cibernetică, dacă este cazul. Acestea au fost precizările pe care vreau să le fac in această fază, dar probabil că există clarificări pe care aţi dori să le fac și, in măsura in care există informații la ora asta și imi sunt și mie aduse la cunoștință, vi le pot comunica. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Să ne spuneți, vă rog, ce informații aveți despre sesizarea pe care a făcut-o Ministerul Energiei pentru acea tranzacție prin care o companie maghiară vrea să cumpere EON? Poate fi blocată tranzacția? Ce prevede sesizarea și ce poate face guvernul.
Mihai Constantin: Da, nu e pe subiectul calendarului electoral, dar v-aș trimite respectuos la un comunicat de presă extrem de lămuritor pe care ministerul de resort, Ministerul Energiei, l-a emis chiar ieri, pe care il am in față, de altminteri, și nu pot decat să fac referire la el. A fost sesizată, intr-adevăr, Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe in legătură cu tranzacția prin care MVM și-a declarat intenția de achiziționare a diviziei de furnizare și gaze și energie electrică EON Energie Romania, iar motivele invocate și argumentate in această sesizare se referă la legături cu Federația Rusă, la riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor EON Energie Romania către entități non-europene, non-membre ale Uniunii Europene, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal a peste trei milioane de utilizatori. Știți că Uniunea Europeană funcționează din 2018 sub criterii extrem de riguroase de control a datelor personale, așa-numite le RGPD, și este un risc și aici. Există suspiciuni cu privire la transparența cumpărătorului și un potențial conflict cu strategiile energetice naționale. Ei bine, CISD - Comisia pentru examinare investițiilor străine directe, care, intr-adevăr, se află in subordinea Guvernului, a primit această sesizare. Evident, o va lua in considerare, o va evalua, va aduna toate datele și va emite o judecată a oportunității permiterii acestei tranzacții dintre entitatea din Romania și cea din țara vecină, din Ungaria.
Reporter: Bună ziua. Vă rugăm să ne spuneți care este procedura prin care se poate ajunge la amendarea platformelor care nu vor respecta noile reguli privind scoaterea conținutului care nu indeplinește condițiile legale. Adică mă interesează ce instituții de la noi din țară sunt implicate in acest demers și dacă se ajunge mai departe, nu știu, Comisia Europeană ia alte măsuri. Vă rugăm.
Mihai Constantin: Da, m-am documentat pentru asta, am anticipat, evident, interesul public pentru așa ceva. Și este foarte bine că este așa, pentru că anul trecut ne-a supus pe toți unei decizii fără precedent - anularea unor alegeri - și de aici s-au iscat o mulțime de semnale de alarmă, să spunem, in ceea ce privește influența, in principal a mediilor digitale in procesul democratic de vot dintr-o țară democratică precum este Romania. In primul rand, există un cadru normativ european in postura regulamentului 900/2004. El a fost emis in martie anul trecut, va deveni obligatoriu din octombrie anul acesta, dar asta nu oprește niciun stat membru european să facă referire la acel regulament și să il activeze parțial sau total, dacă este nevoie. La nivel național, am menționat in brief mai devreme, se va pune la punct și se va regla un mecanism de monitorizare, care va funcționa pe toată perioada campaniei electorale și in preziua alegerilor, și in ziua alegerilor, și după aceea, de monitorizare, in care iși vor aduce contribuția și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, și Consiliul Național al Audiovizualului pentru mass-media, pe care le reglementează și le monitorizează conform legii. Și...iertați-mă, să-mi aduc aminte... toate instituțiile...
Reporter: AEP?
Mihai Constantin: Evident. AEP-ul este cel care gestionează tot procesul electoral, Autoritatea Electorală. De aceea am și menționat că acel ghid electoral care urmează să vină va fi centralizat și emis de către AEP in baza unor acte normative terțiare, care vor putea fi emise după ce Guvernul a aprobat astăzi ordonanța și cele două hotărari menționate. Deci, va exista acest mecanism de monitorizare. De asemenea, orice sesizare sau reclamație - pentru că știm că procesul electoral are in el implicat o parte substanțială, și e foarte bine că este așa, de supraveghere - din partea societății civile și a entităților electorale insele care sunt implicate; orice sesizare va trebui trimisă imediat la Biroul Electoral Central și imediat Biroul Electoral Central trebuie să activeze aceste mecanisme. Mă veți intreba ce facem cu marile rețele sociale? Tot prin intermediul Comisiei Europene, există deja un dialog deschis cu marile rețele sociale, n-aș da nume in clipa aceasta, dar care nu au reprezentare sau sediu juridic direct in Romania, dar există un hub de genul acesta la Varșovia, există unul la Dublin. Comisia Europeană este in dialog cu aceste mari rețele sociale și este principalul partener și aliat al Romaniei, pentru că, in mod firesc, Comisia impărtășește ingrijorările noastre de a vedea dacă nu cumva procesul electoral, fundamentul democrației, este sau poate fi influențat de asemenea manipulări prin marile rețele online de socializare.
Reporter: Decizia de a amenda o platformă care nu respectă cine o ia? Și, pană la urmă, ințeleg că ne bazăm și pe colaborarea la nivel european, pe colaborarea cu cei de la Comisia Europeană, dar spuneți-ne pană la urmă cine ia această decizie și in baza ei, cum vor fi incasați banii la buget, dacă despre asta este vorba?
Mihai Constantin: Am să fac apel la un principiu de drept acum. O lege care are și o componentă punitivă, de pedeapsă, in cazul unei contravenții sau infracțiuni, are și rolul de prevenție, in primul rand, pentru că nu scoatem o notă de plată și spunem: a, dacă trec pe roșu, ia, să pregătesc banii și trec pe roșu. Nu. E prevăzută o pedeapsă acolo tocmai pentru a ne opri, pentru a respecta niște norme. Faptul că noi astăzi, 16 ianuarie, deja comunicăm această intenție a statului roman, ca prin toate instrumentele pe care le are la dispoziție, interne, atat cat permite și se intinde cadrul juridic romanesc, dar și europene, și, dacă vreți, globale, de a se activa și a monitoriza foarte activ acest lucru, are - asta este intenția legiuitorului și să sperăm că așa se va și intampla - un element de prevenție, plus mult mai riguros, acele caracteristici de identificare și etichetare a materialelor electorale care se vor petrece in perioada electorală. Deci, primul val este cel de prevenție, să nu mai permitem ca cei... și cei care se gandesc sau apelează la așa ceva să știe că riscă o pedeapsă, fie ea o amendă contravențională, fie ea chiar o infracțiune. Iar toate aceste mecanisme, repet, vor apela după aceea la instrumentele care acoperă infracțiunea: naționale, dacă e suficient, europene, dacă este cazul, și chiar globale, dacă este cazul, prin mecanismele de plangere sau de urmărire, de investigare pe care le avem la dispoziție.
Reporter: Așadar, decizia de a sancționa vine de unde? Tot nu-mi este clar. De la AEP? Se ia o decizie..
Mihai Constantin: AEP este inițiatorul acestei ordonanțe, dar, repet, această ordonanță a fost asumată de către Guvernul Romaniei, cu toate avizele de rigoare, și implică tocmai prin Guvernul Romaniei toate instituțiile care pot avea o contribuție in acest sens, care țin și de justiție. Dar, repet, mie mi-ar plăcea ca in această fază să vedem că strict faza de monitorizare și de reglementare a mesajelor electorale politice iși face treaba și vom avea cat mai puține cazuri de acest fel.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Aş insista puțin pe acest subiect, pentru că da, tuturor ne-ar plăcea să se respecte legea, dar totuși am văzut și contrariul. Concret, dacă nu va fi respectată legea, cine trage la răspundere, cine sancționează acele platforme sociale? Da, AEP și-a asumat această ordonanță, dar și in trecut, Autoritatea Electorală Permanentă a spus că nu ar fi in atribuția sa să monitorizeze rețelele sociale și că alte instituții ale statului ar trebui să fie sesizate. Nu știm sigur cine este responsabil, cine trebuia să se autosesizeze. In prezent, este mai clară această ierarhie?
Mihai Constantin: Este mai clar și dacă invocați o fugă de responsabilitate, să știți că ea nu a existat, iar ordonanța de astăzi chiar asta incearcă să reglementeze. Un act normativ trebuie să aibă un inițiator. Este in mod firesc, aș putea spune, Autoritatea Electorală Permanentă, dar am menționat DNSC-ul, am menționat CNA-ul, imi scapă acum - au mai fost menționate. Toate instituțiile la care vă gandiți că ar putea avea instrumente și atribuții in acest gen sunt, in această clipă, informate și gata să formeze acest mecanism cat se poate de funcțional - repet, in primul rand de monitorizare. După aceea, dacă sesizarea există ca fiind un derapaj, o abatere de la actul normativ, contravențional sau infracțional, se vor activa și cele de anchetă, de investigare, de plangeri și de urmărire penală sau contravențională, dacă este cazul. Și imi pare bine că insistați, pentru că, repet, in primul rand, rolul trebuie să fie unul preventiv și romanii să ințeleagă că au dreptul și puterea să-și exercite dreptul democratic de a vota in corectă cunoștință de cauză. Formula acolo sau sintagma era deplină, corectă, in cunoștință de cauză, fără a fi influențați și manipulați de entități care nu respectă reguli de transparență și de corectitudine democratică.
Reporter: Nu m-ați lămurit. Concret, cine va da aceste amenzi?
Mihai Constantin: Cine le poate emite. Repet.
Reporter: Spuneți-mi dumneavoastră.
Mihai Constantin: In urma sesizărilor, se va declanșa o anchetă, ca la orice... De exemplu, dacă dumneavoastră...
Reporter: Cine trebuie să sesizeze?
Mihai Constantin: ...dacă vedeți pe stradă o abatere contravențională, nu puteți să dați dumneavoastră amenda, trebuie să mergeți să faceți o reclamație...
Reporter: Către cine, in acest caz concret al nostru?
Mihai Constantin: Nu ştiu despre ce vorbiţi, da?
Reporter: Dacă vorbim despre rețelele sociale, se constată o incălcare a regulamentului pe TikTok sau alte platforme, Facebook sau Instagram, cine trebuie să se ...Cine se poate autosesiza sau către cine pot să meargă alegătorii, pe cine să sesizeze și ulterior cine poate să dea amenzi?
Mihai Constantin: Am ințeles. Acum dacă feliem mai precis, repet, sunt răspunsuri valide in cadrul competenței mele și nivelului meu de informare la 16 ianuarie. E important să punem o ștampilă temporală pe aceste informații - 16 ianuarie. Alegerile sunt in 4 mai, perioada electorală incepe pe 18 februarie, interval in care, am menționat mai devreme, Autoritatea Electorală Permanentă va emite un ghid care va fi mult mai explicit. Interesul dumneavoastră este... Dar ca să revin la cetățeni, cetățenii trebuie să sesizeze Biroul Electoral Central. Este tot ce trebuie să știe sau vă pot spune in clipa asta. Biroul Electoral Central va fi direct cuplat cu mecanismul acesta de monitorizare și mai departe reclamațiile vor fi cercetate, confirmate și după aceea eventualul act infracțional sau contravențional iși va derula parcursul. La nivel internațional, care se va... am spus mai devreme, Romania poate gestiona pană la un punct acest gen de litigii, dar după aceea există mecanisme și există deja deschidere din partea Comisiei și organismelor europene ca aceste litigii să poată fi și aplicate, dacă ele sunt instrumentate și intemeiate.
Reporter: In privința orelor de vot in diaspora, cel puțin pentru ziua de duminică, ințelegem că vor avea cei din diaspora mai puțin timp la dispoziție. Ne uităm in special la Statele Unite, care vor avea cu cel puţin şapte ore mai puţin la dispoziţie faţă de anul trecut, la alegerile precedente...
Mihai Constantin: Aşa, care e intrebarea, că asta am comunicat deja?
Reporter: Este normal? Va afecta asta procesul de vot? Credeţi că vor avea timp să-şi exercite acest drept de a vota toţi oamenii din vest in special?
Mihai Constantin: Cred că experienţa... Dacă vă mai aduceţi aminte, sunteţi tanără, dar eu imi aduc aminte de mari probleme cu votul in străinătate acum cateva cicluri electorale, acum 10-14 ani. Intre timp, s-au reglat. Cu ce beneficiu, dar nu neapărat beneficiu, ce platformă lărgită au la dispoziţie cetăţenii care vor să voteze sau vor vota in străinătate? Au trei zile de vot. Nu s-a ajuns peste noapte aici. Aici, din păcate, a trebuit să invăţăm din propriile greşeli de organizare de acum 15-20 de ani poate. Ei bine, pană acum, votul incepea vineri şi sambătă, dacă nu mă inşel, la ora 12:00. Va incepe acum la ora 7:00 dimineaţa. Iată ore caştigate, prin care romanii din străinătate, cu două zile inainte de a se intampla scrutinul in ţară, vineri şi sambătă, vor putea merge la vot.
O a doua precizare este că, este foarte clar specificat: persoanele care se află in incintă sau la coadă, in perimetrul, in vecinătatea secției de votare și iși exprimă... pentru că la ora 21:00, ora Romaniei, la toate secțiile de votare doi reprezentanți ai biroului electoral din acea secție de votare vor ieși din sediu și vor spune, Cine este aici pentru a vota la alegerile prezidențiale?. Oamenii spun, Suntem noi, o sută, două sute, caţi sunt la coadă și ei spun, Perfect pentru dvs. mai ținem secția de vot deschisă pană votați toți sau cel mult trei ore pană la miezul nopții, ora Romaniei. Şi credem că există timp suficient pentru a pentru a da dreptul și posibilitatea tuturor celor care vor să voteze pe 4 mai să o facă.
Reporter: Bun. Şi o ultimă intrebare. Recent au fost descoperite noi cămine de stat, de data aceasta pentru copii, copii instituționalizați, care sunt ținuți in condiții inumane, inchiși, fără medicamente conforme. Ei bine, acum doi ani, Guvernul, chiar prin vocea premierului, atunci cand a izbucnit acel scandal cu azilele groazei, așa-zisele azile ale groazei, a promis premierul o reformă in asistența socială. Vedem că nu s-a schimbat nimic. Veți face controale, au fost discuții la Ministerul Muncii, ce se intamplă pe mai departe, pentru că vorbim despre noi centre la Mureș?
Mihai Constantin: Da,. Mă ingrijorează radicalitatea din intrebarea dvs. că nu s-a schimbat nimic.
Reporter: Păi vedem in continuare că există astfel de situații, nu ar fi trebuit să mai fie. Este normal?
Mihai Constantin: A, mulțumesc pentru că v-ați nuanțat intrebarea. Vedem in continuare că există astfel de situații. Eu mă uit ca și dvs. la televizor și sunt ingrozit de accidentele care se intamplă peste tot in lume despre care putem afla. Orice se poate intampla. Eu cred că măsurile acelea, in urma constatărilor ingrozitoare de acum doi ani, au avut efectul lor, că acest ecosistem de asistență socială este net superior celui de acum doi ani și că trebuie să fim conștienți că, pană la urmă, omul sființește locul. In acele centre sociale la care faceți referire astăzi erau niște oameni, care știau foarte bine că iși fac sau mai degrabă că nu iși fac treaba acolo. Este un caz reprobabil, care cu siguranță este investigat și va avea și niște pedepse, dar nu este o chestiune sistemică. Pe de altă parte, un proces de imbunătățire a actului... cum să spun, a ecosistemului de asistență socială, pentru că la asta faceți referire, este unul permanent și se intamplă in continuare. Mă intristează şi pe mine alături de dvs....
Reporter: Concret, ce controale s-au făcut, ce măsuri suplimentare se vor lua? Pentru că dincolo de problemele...
Mihai Constantin: Ce inseamnă suplimentare, faţă de ce?
Reporter: ... dincolo de problemele care sunt la nivel global, ar trebui să ne uităm in ograda proprie.
Mihai Constantin: Şi ne uităm.
Reporter: Și atunci, de aceea eu vă intreb, ați spus că se vor lua in calcul controale, ce controale s-au făcut sau ce controale se vor face, concret?
Mihai Constantin: Păi, procesul este in desfășurare.
Reporter: Spuneţi-mi concret, vă rog.
Mihai Constantin: S-au sesizat toate instituțiile județene...
Reporter: Cum ar fi?
Mihai Constantin: Dar sigur că da, este o investigație in derulare, dar este un caz punctual, absolut ingrozitor, dar nu știu dacă există vreun sistem care să ne poată proteja de ororile, abaterilor comportamentale ale unor indivizi, pană la urmă.
Reporter: ...care sunt angajaţi ai statului.
Mihai Constantin: Eu cred că nu sistemul a eșuat aici, ci niște oameni, in mod conștient, nu numai că nu și-au făcut treaba, dar s-au abătut cras de la obligaţia lor profesională şi de la calitatea lor umană. Este o chestie punctuală, oribilă, e adevărat, dar este investigată și va fi, sper eu, just și rapid corectată.
Reporter: Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Pe langă deciziile introduse astăzi in ordonanța de urgență privind organizarea alegerilor, are Guvernul in vedere să mai ia și alte măsuri prin care să se prevină o destabilizare a scrutinului, așa cum am văzut in noiembrie, cand Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor? Concret, s-ar putea ajunge, poate chiar la suspendarea rețelelor de socializare pe perioada votului in țara noastră sau pe perioada campaniei?
Mihai Constantin: Mă invitați intr-un scenariu și, iertați-mă, dar postura care mă onorează de a fi la acest pupitru nu mă lasă să intru pe scenarii. E o vorbă, orice e posibil, dar trebuie să ne uităm mai degrabă la ce e probabil, dar in clipa de față nu știu ca Guvernul să aibă in vedere măsuri atat de radicale precum cele pe care le-ați menționat dumneavoastră. Și mai fac referire la ceva ce am spus mai devreme. Autoritatea Electorală Permanentă are in această clipă tot cadrul legislativ necesar ca să emită acel ghid de conduită, unde detaliile vor veni. Insă, am vrut să precizez astăzi măsurile care sper că vor fi diseminate de dumneavoastră pentru a ajunge la toți cei care sunt vizați și ne referim in special la timpii de vot din străinătate. In rest, parametrii au rămas aceeași. Infrastructura a rămas aceeași.
V-am rămas și eu dator cu o informație care mi-a scăpat cand am spus prima dată. Vreau să mă refer in incheiere și la alegerile locale parțiale menționate mai devreme. Am să le citesc. Poate la nivel național nu au relevanță, dar cand omul din comuna respectivă aude, va dori să știe că merge la vot pe 4 mai și ca să-și aleagă primarul sau președintele de consiliu județean. Așadar, pe 4 mai 2025 vor avea loc alegeri locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Bihor și pentru primari in 17 comunități locale și anume municipiul Zalău, județul Sălaj, orașul Bușteni, județul Prahova, orașul Ulmeni, județul Maramureș, orașul Oțelul Roșu și comuna Lăpușnicel din județul Caraș-Severin, comunele Căbești și Rieni din județul Bihor, comunele Avrameni și Coșula din județul Botoșani, comuna Valea Ierii din județul Cluj, comuna Limanu din județul Constanța, comuna Gura Ocniței din județul Dambovița, comuna Buturugeni din județul Giurgiu, comuna Heleșteni din județul Iași, comuna Iancu Jianu și comuna Mihăilești din județul Olt și comuna Drăgănești-Vlașca din județul Teleorman. De altminteri, toate aceste informații se regăsesc și in comunicatul post-ședinței de informare care va veni imediat, așa cum v-am obișnuit. Vă mulțumesc foarte mult pentru interes, pentru participare și imi doresc din tot sufletul să ne revedem sănătoși!
Sursa: Guvernul României
