Studiul conclude că tichetele valorice — inclusiv tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente și voucherele de vacanță — generează efecte economice care se extind dincolo de beneficiul direct acordat angajaților sau persoanelor vulnerabile: banii ajung la comercianți, producători, restaurante și furnizori locali, susținând activitatea economică și locurile de muncă.
„Studiul prezentat anul trecut de ASE a relevat o contribuție echivalentă cu aproape 1,4% din PIB-ul României, precum și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă. Studiul din această seară completează cercetările realizate anul trecut și permite o evaluare mai detaliată a impactului tichetelor valorice asupra economiei României, fie că este vorba despre tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente destinate persoanelor vulnerabile sau voucherele de vacanță”, a declarat Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, la deschiderea evenimentului.
„În peste 28 de ani, tichetele de valoare și-au dovedit rolul în economia și societatea românească, iar pentru noi contează ca acest impact să fie susținut de date. Mulțumesc partenerilor de la ASE București, care ne prezintă concluziile cercetării lor”, a adăugat Görkem Oran, președintele APET.
În 2025, angajații din România au primit tichete de masă în valoare totală de 18,38 miliarde de lei, iar impactul economic estimat de ASE a depășit 21 de miliarde de lei, susținând aproximativ 161.000 de locuri de muncă.
Cercetătorii atrag atenția că valoarea tichetului de masă a stagnat la 45 de lei până în septembrie 2026, în condițiile în care prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an. Formula de indexare folosită nu ar reflecta corect aceste majorări de preț, motiv pentru care ASE propune corectarea formulei.
Conform scenariului recomandat, ridicarea valorii tichetului la aproximativ 50 de lei ar putea aduce anual încă 2,4 miliarde de lei în economie și ar susține circa 18.000 de locuri de muncă suplimentare. Pentru un angajat, majorarea ar însemna un beneficiu brut suplimentar de 1.272 de lei pe an.
„Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a spus prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul FABIZ, ASE.
Importanța corelării valorii tichetelor cu evoluția prețurilor a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii: „Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”.
Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, a subliniat la rândul ei necesitatea modificării formulei de indexare: „Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”.
Reducerea voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a determinat o scădere a valorii totale emise de aproape 60%, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.
În 2025, numărul turiștilor români cazați în țară a scăzut cu 4,6%, iar hotelurile și pensiunile au înregistrat cu aproximativ 900.000 de înnoptări mai puțin decât în anul precedent. ASE estimează că, în perioada ianuarie 2025 — august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul la care ar fi ajuns dacă programul ar fi continuat fără restricții. Aceste valori reprezintă diferențe față de un scenariu estimat, nu pierderi atribuite exclusiv reducerii voucherelor.
„Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 - august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE.
Accesul la vacanțe rămâne o problemă: potrivit Eurostat, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță în 2025, comparativ cu media europeană de 27,5%. Ciprian Văcaru a reamintit că „Voucherele de vacanță leagă accesul angajaților la odihnă de susținerea turismului intern. Resursele utilizate pentru cazare, restaurante și servicii conexe pot contribui la veniturile furnizorilor locali și la locurile de muncă din comunitățile turistice”.
Valoarea tichetelor sociale pentru alimente a scăzut în 2025 cu 85%, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei. Numărul beneficiarilor a scăzut de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane, iar sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a fost redus de la 1.500 la 500 de lei.
Consecințele economice sunt semnificative: impactul asupra ocupării a scăzut de la 44.120 de locuri de muncă susținute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferență de peste 37.500 de locuri de muncă. Contribuția programului la PIB a coborât de la 0,24% la 0,033%.
„În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale”, a afirmat prof. univ. dr. Adriana Davidescu, ASE.
Studiul arată și efecte la nivel rural: agricultura și pescuitul atrag 20% din cheltuielile realizate prin tichetele sociale, în timp ce aceste sectoare concentrează 37% din locurile de muncă susținute de program.
Rezultatele studiului au fost discutate de reprezentanți ai autorităților, mediului academic și mediului de afaceri, care au subliniat necesitatea evaluărilor periodice ale impactului politicilor publice. Într-un mesaj video, Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a punctat că studiile de impact oferă decidenților „Date, nu păreri”.
„Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viața de zi cu zi. Și lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în același timp pune și economia în mișcare”, a spus ministrul.
Reprezentanții ASE au evidențiat rolul universității în producerea de cercetări care să susțină deciziile economice. „Academia de Studii Economice din București realizează anual peste 20 de studii și cercetări dedicate mediului de afaceri, asumându-și responsabilitatea de a furniza analize riguroase, obiective și imparțiale. Rolul nostru, ca universitate, este să contribuim la fundamentarea deciziilor economice și a politicilor publice prin analize bazate pe date și argumente științifice solide, care să constituie un punct de plecare pentru dezbaterea dintre toți actorii implicați în acest proces”, a declarat prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, prorector ASE.
„Studiul prezentat astăzi a fost realizat de echipa de cercetători a Academiei de Studii Economice din București. Universitatea noastră este o platformă de dialog și cooperare pentru cercetări economice, sociale și de politici publice cu impact asupra societății. Mulțumim Ambasadei Franței pentru susținere și personal domnului Ambasador Nicolas Warnery și suntem aici pentru a consolida parteneriatul nostru cu mediul de afaceri”, a adăugat prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector ASE.
Oana Cambera, fost consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat că „Evaluarea nu este doar o formalitate, nu este un lux sau doar un lucru pe care să-l bifăm, ci este o condiție esențială pentru legitimitatea unei politici publice”.
Din partea mediului de afaceri, Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a salutat consecvența cu care ASE măsoară impactul: „Tichetele de valoare susțin politici sociale cu efecte asupra companiilor, angajaților și finanțelor publice și tocmai de aceea evaluarea lor trebuie să fie cât mai riguroasă”.
Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social, a atras atenția asupra rolului tichetelor în susținerea consumului și a economiei formale: „Avem nevoie de tichete de masă a căror valoare să corespundă realității unui prânz. Avem nevoie de vouchere de vacanță care să sprijine odihna angajatului, turismul românesc, locurile de muncă și economia formală”.
Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a propus ca viitoarele ediții ale studiului să analizeze și efectele tichetelor asupra productivității angajaților: „Mai este un impact pe care îl puteți cuantifica, deși studiul dumneavoastră a fost extraordinar de complex: impactul asupra productivității muncii. Și aici aș cita un studiu din Marea Britanie, în care se arată că o liră investită în starea de bine a angajaților crește productivitatea cu 4,7 lire”.
Studiul ASE recomandă corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă și stabilirea unor reguli clare și predictibile pentru acordarea tichetelor sociale și a voucherelor de vacanță, subliniind că stabilitatea acestor programe este esențială atât pentru beneficiari, cât și pentru afacerile care depind de consumul generat de ele.
