Organizatorii au subliniat că complexitatea proiectelor de infrastructură, numărul mare de părți implicate și natura tehnică a litigiilor fac esențială desemnarea unor arbitri cu expertiză specifică. Tema conferinței reflectă atât ritmul de dezvoltare al infrastructurii din România, cât și problemele practice care pot apărea în implementarea proiectelor.
„Consider că arbitrajul permite tuturor actorilor implicați să participe la configurarea propriului cadru de soluționare a litigiilor. Infrastructura din România este în plină dezvoltare și va continua să se extindă, nu doar pe partea de drumuri, ci și pe partea de căi ferate și porturi. Prin urmare pe zona de construcții pot apărea și dispute, care se rezolvă mult mai ușor prin arbitraj”, a declarat Sebastian Metz, directorul AHK România, în deschiderea conferinței.
Anul trecut au fost revizuite Regulile de Procedură ale Curții de Arbitraj de pe lângă AHK România. Președintele Curții, prof. dr. Claus Köhler, și vicepreședintele, prof. dr. Cristiana Stoica, au explicat modul în care noile reguli pot fi aplicate în soluționarea disputelor din domeniul construcțiilor și infrastructurii.
Lista de arbitri oferită de AHK România are un caracter orientativ, nu obligatoriu, iar competențele persoanelor incluse au fost evaluate de consiliul Curții de Arbitraj. Arbitrii trebuie să fie imparțiali și independenți, fără relații profesionale sau de subordonare față de uneia dintre părți, și să dețină expertiza necesară pentru soluționarea litigiului.
Prof. dr. Köhler a explicat: „Unul dintre marile avantaje ale arbitrajului este că părțile pot stabili prin convenția arbitrală ca unii dintre arbitri să fie specialiști în domeniul în care a apărut disputa, de exemplu ingineri în cazul proiectelor de construcții și infrastructură. În astfel de situații, tribunalul arbitral poate avea competențele tehnice necesare pentru a analiza anumite aspecte fără a mai apela la experți externi, ceea ce poate reduce costurile procedurii. De asemenea, după numirea lor, arbitrii au obligația de a acționa în mod echidistant și sunt responsabili față de ambele părți implicate în litigiu.”
Organizatorii au mai subliniat faptul că arbitrajul se bazează pe acordul părților, fiind de regulă prevăzut într-un contract principal printr-o clauză arbitrală, deși convenția arbitrală poate exista și ca acord separat. „În litigiile din domeniul construcțiilor, care se bazează, desigur, pe un contract, există o clauză foarte clară de arbitraj; mai mult decât atât, aceste contracte prevăd și procedurile care preced litigiile de arbitraj”, a adăugat prof. dr. Cristiana Stoica.
O secțiune importantă a conferinței a abordat provocările practice din implementarea proiectelor de construcții și infrastructură. Dezbaterea, moderată de dr. Cristina Alexe, avocat, Partner FCIArb și ACEADVISOR, a reunit reprezentanți ai administrației publice, avocați, ingineri și oameni de afaceri.
La discuții au participat Mihaela Nastea, șefa departamentului de achiziții publice din cadrul Primăriei Oradea; Răzvan Rugină, avocat și arbitru specializat în construcții și infrastructură, președinte al Societății Române de Drept al Construcțiilor; Ionuț Șerban, inginer și vicepreședinte al Asociației Române a Inginerilor Consultanți; și Carina Muntean, director risc juridic Construcții Erbașu SA.
Participanții au evidențiat că probleme pot apărea în faza de implementare chiar și când procedura de achiziție a fost derulată corect din punct de vedere legal. O documentație contractuală pregătită superficial poate genera dificultăți pe termen lung și conduce la litigii, astfel că o pregătire temeinică a proiectului este esențială.
De asemenea, s-a subliniat necesitatea ca persoanele care soluționează litigiile să aibă o bună înțelegere tehnică a domeniului, iar selectarea unor arbitri cu expertiză adecvată poate facilita analiza aspectelor tehnice. Costurile arbitrajului au fost discutate, mai ales în cazul tribunalelelor formate din trei arbitri, dar participanții au remarcat că și procedurile în instanță pot presupune cheltuieli semnificative, astfel încât arbitrajul nu este automat mai scump.
Conferința s-a încheiat cu o simulare a unui proces de arbitraj în domeniul construcțiilor (mock trial), concepută pentru a oferi participanților o perspectivă practică asupra derulării unui astfel de litigiu, de la analiza probelor și audierea martorilor, până la luarea deciziei.
Simularea a pus în evidență rolul expertizei de specialitate și flexibilitatea procedurii arbitrale în gestionarea litigiilor complexe din construcții și infrastructură.
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane, înființată în 2002. Organizația are peste 700 de membri și oferă o platformă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin servicii și evenimente dedicate, AHK România sprijină companiile germane la intrarea pe piața românească și este partener pentru firmele românești interesate de piața germană.
Din 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova, cu scopul de a intensifica relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și de a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2026: Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow
