Mihai Constantin: Bună ziua şi bun găsit la şedinţa de informare publică după ședința Executivului de astăzi, vineri, 8 decembrie. Vreau să mulțumesc celor doi miniștri care vor participa la acest briefing de presă, dar, inainte de asta, vreau să punctez cateva decizii luate astăzi in ședința Guvern, care a alocat fonduri suplimentare pentru continuarea unor proiecte in comunități locale sau pentru susținerea unor domenii considerate prioritare. Le menționez pe următoarele: la Ministerul Dezvoltării vor merge in plus 500 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 300 de milioane de lei sunt pentru finanțarea Programului Național de Investiții Anghel Saligny și 200 de milioane de lei pentru finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social. Este vorba efectiv de acoperirea cheltuielilor pe 2023 a proiectelor aflate deja in desfășurare.
De asemenea, 37 de milioane de lei sunt destinate unor comunități locale in vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică in sistem centralizat. Aceste localități sunt: Huedin, Brad, Hunedoara, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Vatra Dornei și Motru. Pentru finanțarea cheltuielilor din spitale, bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat astăzi cu peste 190 de milioane de lei. Și incă o mențiune: fermierii romani - persoane fizice și juridice - vor beneficia și in următorii 3 ani de subvenția pentru achiziția motorinei utilizate in agricultură. Guvernul a prelungit astăzi schema de ajutor de stat pentru agricultori pană la finalul anului 2026. Vă reamintesc că, pentru anul in curs, subvenția acordată este de 1,529 lei pe litru de motorină, iar după anunțarea noilor praguri de accizare, in luna ianuarie, probabil, anul viitor, se va ajusta și acest prag de subvenție. Acum, revenind la miniștrii care ne fac onoarea să fie astăzi in fața dumneavoastră, vreau să menționez o hotărare de guvern care a trecut astăzi de aprobarea executivului, o hotărare care vine in sprijinul culturii, mai precis a producției cinematografice in Romania, prin Oficiul de Film și Investiții Culturale, iar doamna ministru Raluca Turcan va detalia personal această măsură. Bună ziua și bine ați venit!
Raluca Turcan: Bună ziua. Astăzi, Executivul a aprobat hotărarea de guvern prin care se consfințește, de fapt, deblocarea schemei de sprijin pentru industria cinematografică din Romania. Prin această hotărare de guvern, se aprobă procedura de gestionare și evaluare a proiectelor din schema de sprijin pentru industria cinematografică și, de asemenea, procedura de realizare a plăților pe această schemă de ajutor de stat.
Aș dori să spun că această schemă de sprijin pentru industria cinematografică era o necesitate și, in același timp, funcționalitatea ei, o obligație a Guvernului, asumată și prin programul de guvernare. De ce spun că este obligația Guvernului? Pentru că schema a fost aprobată in anul 2018, a funcționat fără un cadru legal definit complet. Producători și investitori majori in această industrie au depus proiecte in speranța respectării angajamentului statului față de investițiile pe care ei le-au făcut, și anume de rambursare a unei părți de cheltuieli care au intrat in economia Romaniei. Din anul 2018, pană in momentul de față, au fost depuse 138 de proiecte, dintre care 86 au fost aprobate, in valoare de 505 milioane de lei, adică 101 milioane de euro. Pană in acest moment, Ministerul Culturii a preluat 31 de cereri de plată in valoare de 138 de milioane de lei, 12 proiecte deja aprobate pentru finanțare, care așteaptă semnarea acordurilor de finanțare și 24 de proiecte aflate in analiză. Aceste cifre, dincolo de faptul că arată un număr de investitori și o datorie a statului față de acești investitori, subliniază, de fapt, cat de așteptată era această schemă de ajutor de stat, Romania fiind ultima țară din Uniunea Europeană care nu aplica o schemă de motivare a marilor investiții in cinematografie. In același timp, prin această hotărare de Guvern, pană la data de 31 decembrie, vom efectua plățile pentru deciziile definitive in instanță. Și aș vrea să menționez că, pană in momentul de față, avem cinci sentințe definitive in valoare de 5,5 milioane de lei și 12 care se află in etapă de recurs. Pentru fiecare zi pe care am parcurs-o de la momentul la care s-a preluat această schemă de către Ministerul Culturii de la Ministerul Antreprenoriatului, statul roman, pentru deciziile definitive, a plătit de penalități. Așadar, in această sumă pe care noi o vom plăti am inclus și penalitățile pentru cei care au dat statul in judecată, intărind incă o dată, in felul acesta, cat de importantă este adoptarea acestei hotărari de guvern și finalizarea implementării unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Inchei spunand din nou că anul următor vom merge in paralel cu plățile pentru proiectele aprobare și in evaluare din anii precedenți, urmand ca, in paralel, așa cum am spus, să deschidem un nou apel de proiecte. Pentru funcționalitatea acestei scheme de ajutor de stat, exista o așteptare uriașă și, de altfel, in discuții pe care le-am avut cu investitori de profil, in Romania se anunță doar incepand de anul viitor investiții de peste 200 de milioane de euro. Așadar, lucrul acesta cred că ne face să ințelegem cat de important este, pe de o parte, că Guvernul a adoptat această hotărare de guvern, iar pe de altă parte că transmitem semnalul că incepem plățile restante pentru deciziile din instanță și că anul viitor vom merge cu două acțiuni simultan: plăți restante și un nou apel de proiecte.
Mihai Constantin: Mulțumesc! Dacă sunt intrebări pentru doamna ministru.
Reporter: Doamna ministră, ați citit cu siguranță Amintiri din copilărie. V-aș intreba dacă acea formă reabilitată a Bojdeucii lui Ion Creangă seamănă cu acele case tradiționale descrise in lucrarea lui Ion Creangă, din punctul dvs. de vedere?
Raluca Turcan: Aici o să fac o clarificare care aș vrea să rămană pentru tot mandatul meu, și anume că un ministru al culturii nu are sarcina să-și dea cu părerea despre conținutul unor expoziții, modul in care sunt reabilitate anumite proiecte de investiții. Pot să am o opinie personală, insă dumneavoastră mă intrebați ca ministru al culturii și de aceea, ca ministru al culturii, vă menționez că am demarat o anchetă pe două paliere: o dată pe partea administrativă, prin Corpul de Control al ministerului, și, in același timp, o anchetă prin Institutul Național al Patrimoniului, pentru partea de calitate artistică. In momentul in care aceste două rapoarte vor fi finalizate, vi le voi prezenta. In același timp, nu pot să nu observ două lucruri: unul de ințeles, de suflet, de decență, și anume că oamenii chiar sunt preocupați de modul in care se presupune că s-a intervenit asupra unui obiectiv de patrimoniu identitar pentru noi; in același timp, am observat și o politizare excesivă a acestui subiect și eu, ca ministru al culturii, nu doresc să intru in dispute politice. Cred că oricine de bună credință, dă un search pe presă și se uită de unde au venit atacurile și ce forme au avut, se vede foarte limpede o politizare excesivă pe care eu nu o susțin.
Reporter: Pe de altă parte, la Castelul Peleș sunt mari probleme. Plouă acolo, acoperișul nu mai colectează apa, curge apa pe acoperiș şi sunt afectate basoreliefurile și podelele originale. Ce puteți face in acest caz?
Raluca Turcan: In cel mai scurt timp vom incepe lucrările de intervenție la castelele Peleş și Pelișor. Din momentul in care am preluat mandatul și am fost să văd situația la fața locului in Castelul Peleş și, de asemenea, la Pelișor, am comasat și urgentat toate procedurile de intervenții și, in cateva zile, pentru că am semnat deja, prin Institutul Național al Patrimoniului, lucrările de intervenții in primă urgență la aceste două obiective de patrimoniu, vom incepe lucrările. Am văzut starea gravă de deteriorare a acestor două obiective. Este revoltător și strigător la cer modul in care obiective de patrimoniu sunt deteriorate, punand in pericol existența lor, dar și a componentelor din interior. Și lucrul acesta vreau să vă menționez că nu este singular la castelele Peleş și Pelișor; lucrul acesta se intamplă cu foarte multe investiții și cu foarte multe obiective de patrimoniu. De aceea, ca ministru al culturii, am prioritate zero demararea tuturor investițiilor posibile pe cadrul legal și pe bugetul pe care il avem de reparare, restaurare a obiectivelor de patrimoniu.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, o intrebare pe un alt subiect. Dumneavoastră ați fost vicepremier in Guvernul Cițu. Aș vrea să vă intreb ce părere aveți despre ancheta DNA privind achiziția de vaccinuri din timpul pandemiei și, așa cum a spus astăzi Vlad Voiculescu, dacă nicio decizie importantă nu era luată de Cițu fără Iohannis?
Raluca Turcan: Pentru documentarea corectă a dumneavoastră și a celorlalți reprezentanți ai mass-media, eu am fost ministrul muncii in Guvernul Cițu.
Reporter: Și cum priviți această anchetă care il vizează pe fostul premier din acea perioadă?
Raluca Turcan: In primul rand, vă pot spune un lucru pe care l-am spus de fiecare dată cand există un demers al justiției, și anume justiția este independentă și iși urmează calea. Ca om politic, nu pot să fac niciun comentariu, pentru că nu este profesionist din partea mea să mă pronunț cu privire la fondul unei anchete in justiție. La fel tratez și situația colegului fostului meu coleg, că s-a retras din grupul senatorial, dar am fost colegi in guvern; la fel privesc și situația domniei sale, cum privesc și situația oricărui om care, intr-un moment sau altul, se confruntă cu justiția.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu și mulțumesc, doamna ministru, pentru prezența la această informare de presă. Vreau să continui briefing-ul cu o informație de asemenea substanțială, care a fost luată astăzi in ședință de Guvern. Este vorba de o ordonanță de urgență care vine să completeze legislația privind funcționarea instalațiilor și echipamentelor sub presiune. Sunt introduse măsuri mai stricte şi totul vine in urma tragediei de la Crevedia, pe care ne-o amintim cu toții, o tragedie in urma căreia s-au făcut și o serie de controale. O sinteză a acelor controale și rezultatele acestora vă va fi pusă la dispoziție, dar, in premieră, domnul ministru Radu Oprea o să detalieze și ordonanța de astăzi și demersurile care au construit decizia de astăzi a Guvernului. Domnule ministru, mulțumesc pentru participare și aveți cuvantul.
Ștefan-Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Eu pot detalia controalele sau rezultatul controalelor din perspectiva ISCIR, pentru că această instituție se află sub directa coordonare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Acesta este un grafic ilustrativ care arată cate controale au fost desfășurate in fiecare regiune, cu albastru, iar cu roșu sunt cate dintre instalațiile GPL au fost oprite - aproape 30% din cele 2.258 de controale efectuate - mai precis la 29,5% a fost oprită activitatea și s-au propus sancțiuni de 1.171.000. Restul detaliilor trebuie să le dea Ministerul Administrației și Internelor, pentru că aceste controale au fost dispuse prin ordin al ministrului administrației și internelor din dispoziția premierului. Am pornit de la aceste controale pentru a vedea ce nu a funcționat, ce nu funcționează și cum putem reglementa. Am constatat că foarte multe instituții veneau in control fără a exista o modalitate unitară de a opri o activitate care este constatată ca fiind neconformă. Și atunci, prin această ordonanță venim și modificăm un cadru legislativ mai larg, astfel incat ISCIR să poată emite o autorizație provizorie de funcționare, avand și competențele ca autorizația de funcționare pentru instalațiile de tip GPL, skid GPL, să poată să fie retrasă atunci cand ISCIR constată că anumite prevederi care au stat la baza eliberării autorizației, cum sunt cele din memoriul tehnic, au fost incălcate sau oricare altă instituție care vine și controlează, cum ar fi IGSU sau autoritatea locală constată că au fost incălcate prevederile din documentațiile pe care ei le-au emis. Dacă aceste prevederi sunt de natură de a aduce prejudiciu grav cetățenilor, informează imediat, in termen de maxim 48 de ore ISCIR care vine in control, retrage această autorizație. Deci astăzi avem o procedură ca in cazul in care se constată deficiențe la aceste instalații de tip SKID, să poată fi oprită activitatea și să nu mai avem acel caz in care IGSU a incunoștiințat foarte multe instituții din statul roman, dar ele nu au putut acționa. Astăzi reglementăm acest lucru, cum de asemenea am văzut că existau camere de luat vederi din dispoziția ANAF la fiecare dintre aceste instalații, mărim zona de competență și către ISCIR pentru a putea folosi bazele de date și a vedea ce se intamplă la aceste instalații, astfel incat, dacă este cazul, să putem merge cu partea de constatare, de control, de aplicare de sancțiuni și care pot duce pană la inchiderea instalațiilor, pană la retragerea autorizației de funcționare. Mulțumesc și dacă sunt intrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, mă scuzați, o intrebare. Ieri a apărut un proiect de ordonanță de urgență care vizează, printre altele, și majorarea salariilor, indemnizațiilor demnitarilor cu 5%. Cum vi se pare și dacă ați fi de acord in momentul in care se va negocia in coaliție o astfel de măsură?
Ștefan-Radu Oprea: N-am văzut un astfel de document. Recunosc că am fost in delegația din Statele Unite condusă de către premierul Marcel Ciolacu. Am ajuns azi-noapte, după 20:00, n-am văzut un astfel de document, dar eu cred că nu este cazul, ținand cont de ceea ce am hotărat pană acum, că intr-un efort de reducere a cheltuielilor, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri și in calitate de ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului, pentru că am fost in acest dialog consolidat cu mediul de afaceri impreună cu premierul Marcel Ciolacu, in care mediul de afaceri a spus că ințelege constrangerile in care suntem astăzi, pentru că suntem intr-o situație de deficit, intr-o procedură de deficit excesiv generată de către un fost premier - o să și numesc, pentru că vinovații trebuie să aibă nume - se cheamă Florin Cițu. Au spus că ințeleg efortul pe care trebuie să-l facă, dar el trebuie să fie egal in toată societatea, deci inclusiv in sistemul de stat. Și din această perspectivă cred că un astfel de lucru nu este de bun augur.
Reporter: Și un raport, astăzi, al Fondului Monetar Internațional, printre altele, spune și că ar trebui ca in perioada următoare statul să vină cu noi măsuri, chiar dacă au fost bune măsurile care au fost adoptate in ultimele luni fiscale vorbind ar trebui să vină cu noi măsuri pană la 2% din PIB, adică peste 30 de miliarde de lei pentru a putea să ajungem pe o traiectorie corectă din punct de vedere al deficitului. Cum vi se pare? Ar trebui să avem noi măsuri?
Ștefan-Radu Oprea: Credeam că vreți să spuneți despre alt raport pe care l-am citit astăzi, făcut de Banca Mondială, Institutul Financiar, care vorbea despre faptul că 2020 pană astăzi, de la 24,7%, cred, au crescut Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, ținand cont și de nivelul salariilor, la peste 70%, cred că undeva și la 75%, că avem o convergență foarte rapidă, că am avut o creștere economică consolidată in acești ani de 3,5%, că avem o creștere economică mare in comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană de astăzi. Credeam că vrem să vorbim și despre lucrurile bune care se intamplă in Romania. Ele există, dar de obicei le ignorăm și nu vorbim. Știți că eu sunt un impătimit să vorbesc despre povestea de succes a antreprenorilor din Romania, care și ei sunt parte la aceste cifre statistice despre care v-am vorbit mai devreme. Evident că fiind in procedură de deficit excesiv, trebuie și avem anumite angajamente pe care guvernele, Guvernul Romaniei, cu diverșii reprezentanți de la momentul respectiv, și le-au luat. Sunt aceste măsuri care au fost deja luate. Eu personal cred că și anul acesta și anul viitor, cu măsurile care deja au fost luate, perspectiva de descreștere a deficitului bugetar, tendința este una certă și că lucrurile acestea vor fi ințelese foarte clar și de către Comisia Europeană și celelalte instituții care fac analiză și prognoză sau dau calificative de rating de țară asupra Romaniei.
Reporter: Bună ziua! Adrian Vasilache de la Hotnews. Legat de vizita in SUA, ați fost alături de premier și v-ați intalnit cu mai multe companii americane - Lockheed Martin, Google. Dacă ați putea să ne spuneți concret: anul viitor ce am putea să vedem in Romania in urma acestor negocieri? S-a vorbit despre un centru de date Google, s-a vorbit despre un centru de mentenanță pentru F-16. Ne puteți spune ceva mai mult? Ați stabilit niște vizite, demersuri in perioada următoare?
Ștefan-Radu Oprea: Pot să vă spun că in a treia săptămană din luna ianuarie, deci la inceputul anului, vicepreședintele Lockheed Martin, care răspunde de cooperarea industrială și de relațiile internaționale, va fi in Romania. Va fi la Cluj, o dată, pentru semnarea unui acord, memorandum, protocol, nu știu exact care este forma actului respectiv, in care Lockheed Martin cooperează cu Universitatea in domeniul Inteligenței Artificiale, dar in același timp va fi și la București pentru a incepe impreună demersurile de constituire a acestui Centru regional de mentenanță pentru ceea ce produce Lockheed Martin, nu vorbim doar despre F-16, sunt și multe alte produse, echipamente ale Lockheed Martin. O parte sunt deja efective la companiile private din industria de apărare. Ne dorim consolidarea, ne dorim extinderea capacităților noastre la nivel regional și atunci probabil că va fi nevoie de extinderea capacităților de mentenanță in Romania. Va veni in a treia săptămană din ianuarie, in ideea de a construi un plan de acțiune foarte clar, cu termene, cu responsabilități pentru fiecare dintre părți, astfel incat acest demers să fie făcut intr-un timp cat mai scurt. Ați văzut cat de repede s-au intamplat lucrurile cu centrul de pregătire a piloților pentru F-16. Și aici Ministerul Apărării Naționale a avut un rol determinant.
Reporter: Se știu valoarea investiției sau a numărului de angajați in acest nou centru regional?
Ștefan-Radu Oprea: Este prea devreme pentru a vorbi despre așa ceva. Suntem in etapa de a identifica exact nevoile regionale și de aici vom avea toate informațiile.
Reporter: E un joint venture? Adică premierul a spus că va fi un joint venture cu Lockheed Martin.
Ștefan-Radu Oprea: Cu certitudine veți afla in momentul in care vom face lucrurile respective impreună. Primul pas este deja făcut. In a treia săptămană, vicepreședintele Lockheed Martin va fi aici in Romania.
Reporter: Legat de Google, știți ceva detalii?
Ștefan-Radu Oprea: Am fost sigur prezent și la Google. Apreciez că a fost o discuție foarte bună, un entuziasm al celor de la Google referitor la calitatea inginerilor de aici, din Romania, au spus că dintre cei 350 de angajați, 300 sunt softiși, lucrează direct in domeniu și ne-au făcut o comparație cu alte state unde au astfel de birouri, spunand că cele din Romania sunt extrem de performante. N-aș vrea să dau detalii, să nu se supere alte state din jurul nostru, dar iși doresc să iși sporească prezența in Romania, iar discuțiile au fost concrete, despre nevoia de a fi implicați in efortul Romaniei de digitalizare, cloud guvernamental. Cred insă că detalii poate să dea colegul meu Bogdan Ivan, care răspunde in mod direct de acest domeniu.
Reporter: Eu aș vrea să ne dați mai multe date despre industria de apărare, despre ideea de revigorare a industriei de apărare, pentru că tot vorbeam de F-35, și dacă există vreun plan pentru ca Romania să nu mai devină achizitor de echipamente militare de peste hotare. Și in condițiile in care există acel plan european pentru a revigora industriile de apărare in contextul războiului din Ucraina, dacă la nivel local, in Romania mă refer, există vreun plan și in contextul mișcărilor de proteste ale angajaților din industrie, celor care au mai rămas, puțini.
Ștefan-Radu Oprea: Sigur că există un plan. Există astăzi capacități de producție din Romania in domeniul industriei de apărare. Vorbesc aici despre companiile de stat, pentru că avem și companii private in domeniul industriei de apărare, dar in controlul, coordonarea directă a ministerului sunt cele cu capital de stat. Sunt companii cu capital de stat care lucrează astăzi in trei schimburi. Deci sunt companii de stat unde există dotări, unde există un management performant, unde există capacități de producție care sunt apreciate și de către experții pe care i-am chemat să ne ajute să vedem ce trebuie să retehnologizăm, pentru a putea să ne adaptăm la standardele NATO. Vorbesc aici despre muniție, vorbesc aici despre...
Reporter: Nu, despre producția de gloanțe, că nu... ci de inaltă tehnologie. Gloanțe produc și acasă.
Ștefan-Radu Oprea: Nu-i chiar așa. Aici sigur că poate să fie o discuție detaliată pe acest subiect.
Reporter: Oricum, nici pulberi nu avem.
Ștefan-Radu Oprea: Avem nevoie de muniție. Ceea ce se intamplă in proximitatea granițelor țării arată această nevoie și de aceea există și programul european pentru sporirea acestor capacități, finanțare europeană prin ASAP pentru muniție și pulberi. Ne dorim să depunem un proiect pe ASAP impreună cu un partener german. Suntem incă in discuții referitoare la a inființa impreună un joint venture. Sunt acolo anumite condiții care nu pot fi acceptate de către statul roman și suntem in discuții in continuare. N-aș vrea să intru in foarte multe detalii pe acest subiect. Cu certitudinea avem aceste nevoi, au fost identificate, au fost făcute inspecții cu mai mulți parteneri in ultimii ani, cu mai mulți posibili parteneri, cu mai mulți posibili producători. Intr-un termen extrem de scurt vom avea și soluția. Dorința mea este să depunem acest proiect pe fondurile europene, de aceea lucrăm foarte intens in speranța că vom putea să ne incadrăm in termenul care este foarte scurt, acela de 13 decembrie.
Reporter: Intrebarea era mai mult pe partea, repet, de inaltă tehnică și de cercetare militară, pentru că in momentul de față pulberile le luăm, dacă le luăm din India sau Serbia și producem obuze și gloanțe, minimal.
Ștefan-Radu Oprea: Nu producem doar obuze și gloanțe, producem și produse de inaltă tehnologie.
Reporter: Care?
Ștefan-Radu Oprea: Piranha V este produsă in Romania, este un joint venture, sunt livrate către Ministerul Apărării Naționale deja, le-ați văzut și la paradă, de altfel, de 1 decembrie. Este o certitudine că avem nevoie de inaltă tehnologie. Este o certitudine că avem nevoie de transfer tehnologic pentru tehnologiile noi, care sunt adaptate la standardele NATO. Lucrurile acestea se intamplă in baza Planului de Inzestrare al Armatei, pentru că avem nevoie să răspundem nevoilor de securitate ale Romaniei, ale Ministerului Apărării Naționale și a celorlalte ministere, pentru că aici vorbim și de Ministerul Administrației și Internelor sau celelalte ministere care au nevoie de echipamente cu specific producției de apărare din Romania. Suntem in discuții cu mai mulți parteneri din Europa și din Statele Unite ale Americii, care au venit să vadă capacitățile de producție din Romania, in ideea de a face impreună investiții in fabricile de armament din Romania, pentru a avea echipamente de toate felurile la standarde NATO. Nu uitați, insă, și industria privată. Sunt companii care dezvoltă proiecte cu o tehnologie inaltă.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Reporter: Aș mai avea o intrebare. Cu cat ar putea să crească acciza la carburanți in 2024?
Ștefan-Radu Oprea: Nu știu cat, cu cat trebuie. Aici cred că domnul Boloș este cel mai in măsură să vă răspundă la astfel de intrebări. Cu cat ar putea sau cu cat, văd in ultima vreme că din partea Ministerului Finanțelor Publice vin tot felul de idei pe care sper că ceea ce am citit in presă nu este adevărat, că nu cred că ar fi putut să fie. Cu certitudine nu sunt in folosul mediului de afaceri ideile pe care le-am citit in presă și atunci sper ca astfel de lucruri să nu fi fost intr-adevăr, să nu fi trecut sub nicio formă de nicio etapă de avizare. Contez pe lucrul acesta.
Reporter: Domnul Boloș este intr-o contradicție cu guvernul?
Ștefan-Radu Oprea: Nu, sub nicio formă. Nu lucrul acesta l-am spus, am spus că am citit in media anumite lucruri pe care ați spus că au fost emise de către Ministerul Finanțelor Publice, anumite idei. Apoi am văzut că domnul Boloș a spus că așa ceva nu a avizat niciodată. Contestă acest lucru, că astfel de lucruri nu vor fi avizate niciodată pentru că nu sunt in sprijinul mediului de afaceri din Romania.
Reporter: Mulțumesc!
Ștefan-Radu Oprea: Şi eu vă mulţumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Ţin să vă aduc aminte că va urma un comunicat de presă care va detalia deciziile luate astăzi de executiv, comunicat de presă care va include și statistica controalelor prezentate de domnul ministru. Vă stau la dispoziție dacă aveți intrebări.
Reporter: V-aș intreba, domnule Constantin, există un comunicat al unui sindicat al poliției care spune că polițiștii ar putea să facă grevă și să nu meargă toți la secțiile de vot in timpul alegerilor din 2024, dacă nu primesc restanțele salariale. Cum vedeți acest mesaj? Cum se vede de la Palatul Victoria acest avertisment?
Mihai Constantin: Da, este un mesaj proaspăt și nu pot decat să spun că un astfel de anunț, venit cu, poate, cu cel puțin șase luni inainte de eventualitatea intrării sale in efect, nu e decat in clipa de față, sper, un argument in dialogul care e deschis intre toate grupurile profesionale și entitățile guvernamentale aferente pentru a soluționa litigiile pe care le au in discuție.
Reporter: Și incă o intrebare: dacă in cadrul Guvernului s-a discutat despre un calendar privind adoptarea legii bugetului de stat pentru anul viitor?
Mihai Constantin: In cadrul Guvernului nu, dar, evident, există angajamente că acest proiect trebuie să ajungă in parlament in luna decembrie și pentru a compensa absența din țară in delegația foarte fructuoasă de altfel in Statele Unite a premierului, acest weekend va fi un weekend de lucru și pe palier politic, și pe palier administrativ, pentru a avansa cat se poate de mult proiectul de buget. Și acuma nu vreau eu să-mi asum un termen, dar e destul de probabil să vedem in următoarea ședință de Guvern un astfel de proiect. Luați declarația mea cu rezerva că multe lucruri se pot intampla, dar e, cred că aș putea spune, prioritatea zero in această clipă pe agenda guvernamentală. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență! Weekend plăcut, in măsura posibilităților și să ne revedem sănătoși!
Sursa: Guvernul României
