Ziua Mondială a Diabetului este marcată anual, la 14 noiembrie, pentru creșterea nivelului de conștientizare asupra diabetului zaharat, a impactului său asupra sănătății și a importanței prevenirii, depistării precoce și accesului la îngrijire și tratament.
În anul 2026, tema stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este „Intervenții precoce împotriva diabetului” („Early action on diabetes”), punând accent pe diagnosticarea precoce, accesul echitabil la servicii de îngrijiri complete și reducerea stigmatizării persoanelor care trăiesc cu diabet.
Diabetul – o provocare majoră pentru sănătatea publică
Diabetul este o boală metabolică cronică, caracterizată prin faptul că organismul nu produce suficientă insulină sau nu o poate utiliza eficient, ceea ce duce la creșterea nivelului glucozei din sânge. În timp, nivelurile crescute ale glicemiei pot afecta inima, vasele de sânge, ochii, rinichii și sistemul nervos.
La nivel mondial, diabetul continuă să reprezinte una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor care trăiesc cu diabet a crescut de la aproximativ 200 de milioane în 1990 la 830 de milioane în 2022. În același an, 14% dintre adulții cu vârsta de 18 ani și peste trăiau cu această afecțiune, dublu față de nivelul înregistrat în 1990.
O preocupare deosebită este faptul că peste 40% dintre persoanele cu diabet nu sunt diagnosticate. Fără diagnostic, multe dintre acestea nu beneficiază de îngrijirea și tratamentul necesare, ceea ce crește riscul apariției complicațiilor și afectează calitatea vieții.
În anul 2022, aproape șase din zece adulți cu diabet cu vârsta de peste 30 de ani nu urmau tratament medicamentos pentru controlul bolii, cele mai mari dificultăți de acces la tratament fiind întâlnite în țările cu venituri mici și medii.
Diabetul poate duce la complicații grave, inclusiv pierderea vederii, insuficiență renală, infarct miocardic, accident vascular cerebral și amputații ale membrelor inferioare. În 2021, diabetul a fost cauza directă a aproximativ 1,6 milioane de decese, iar boala renală asociată diabetului a provocat alte aproximativ 530.000 de decese.
Recunoașterea simptomelor poate salva vieți
Tema Zilei Mondiale a Diabetului din 2026 atrage atenția asupra importanței recunoașterii semnelor și simptomelor diabetului.
Printre cele mai frecvente simptome se numără setea excesivă, urinarea frecventă, oboseala persistentă și vederea încețoșată. Poate apărea, de asemenea, scădere inexplicabilă în greutate. Diabetul de tip 1 se dezvoltă adesea rapid, în timp ce diabetul de tip 2 evoluează treptat și poate rămâne mult timp fără simptome evident, ceea ce întârzie diagnosticarea.
Recunoașterea simptomelor și prezentarea la medic pentru investigații pot contribui la depistarea din timp și instituirea precoce a îngrijirii necesare.
În cazul diabetului de tip 2, alimentația sănătoasă, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea consumului de tutun pot contribui la prevenirea sau întârzierea apariției bolii.
Situația diabetului în România
În România, datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că, în anul 2023, 1.229.971 de persoane au beneficiat de tratament în cadrul Programului național de diabet zaharat. Acest indicator reflectă persoanele aflate în evidența și tratate în cadrul programului și nu trebuie interpretat ca reprezentând numărul total al persoanelor care trăiesc cu diabet în România.
În cadrul Programului Național sunt asigurate, între altele, tratamentul medicamentos, monitorizarea controlului glicemic prin determinarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c), precum și materiale și dispozitive necesare monitorizării glicemiei, conform condițiilor prevăzute în program.
Diabetul te expune mai mult infecțiilor. Vaccinurile recomandate te ajută să rămâi protejat.
Diabetul crește riscul asociat bolilor infecțioase: de îmbolnăvire, de prelungire a duratei bolii și de a dezvolta o formă severă de boală. Acest lucru se întâmplă deoarece diabetul îngreunează lupta împotriva infecțiilor.
Nivelul ridicat al zahărului din sânge supune organismul la stres și forțează aproape toate sistemele corpului să depună un efort mai mare. Sistemul imunitar poate fi slăbit, mai puțin eficient și astfel capacitatea organismului de a combate infecțiile este redusă. Pacienții cu diabet pot suferi mai frecvent de afecțiuni precum:
infecții ale tractului respirator
gripă
pneumonie
infecții ale tractului urinar
infecții cutanate
De asemenea, vindecarea sau recuperarea în urma unor boli, tăieturi și răni poate dura mai mult timp.
În România, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 3120/2023 cu modificările și completările ulterioare, pacienții cu diabet zaharat se pot vaccina gratuit, pe baza unei prescripții medicale*, împotriva:
– gripei
– infecțiilor pneumococice
– hepatitei B**
– difteriei, tetanosului și tusei convulsive***
* medici prescriptori = medici de toate specialitățile aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate; medici vaccinatori = medici din specialitățile: medicină de familie, epidemiologie, boli infecțioase, pediatrie sau medici din alte specialități care dețin un atestat de vaccinologie; farmaciști vaccinatori (care au absolvit un program postuniversitar de pregătire în vaccinarea împotriva gripei sezoniere): doar vaccinare împotriva gripei
** persoane din grupa de vârstă 19-59 de ani cu diabet zaharat; pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani recomandarea rămâne la latitudinea medicului curant
*** rapel la fiecare 10 ani de la doza anterioară, pentru adulți
Acțiunea precoce – de la prevenție la îngrijire
OMS subliniază că diagnosticarea diabetului reprezintă doar primul pas. Pentru a preveni complicațiile și a menține o bună calitate a vieții, persoanele cu diabet trebuie să aibă acces la îngrijire continuă, tratament adecvat, tehnologii moderne și sprijin pentru gestionarea bolii în viața de zi cu zi.
Statele membre ale OMS au stabilit pentru anul 2030 cinci obiective globale privind acoperirea îngrijirii diabetului:
80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei;
80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al tensiunii arteriale;
60% dintre persoanele cu diabet cu vârsta de 40 de ani și peste să primească statine;
100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei.
De Ziua Mondială a Diabetului 2026, mesajul central este simplu și puternic: ”Intervenția precoce contează”. Recunoașterea simptomelor, prezentarea la medic, diagnosticarea precoce, adoptarea unui stil de viață sănătos și accesul la îngrijire și tratament pot reduce riscul complicațiilor și pot contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru persoanele care trăiesc cu diabet.
În domeniul prevenției diabetului în cadrul proiectului Jacardi, unul din principalele proiecte europene coordonat de INSP, a fost dezvoltat un model de screening, aplicat la peste 3000 de persoane asimptomatice în 6 comunități pilot, derulat de către asistenții medicali comunitari, bazat pe instrumente standardizate de evaluare de risc – FINDRISC și SCORE OMS non-laborator în care beneficiarul este informat de riscul propriu și consiliat cu privire la modificările comportamentale necesare si, după caz, de continuarea evaluării la medicul de familie, prin consultația preventivă disponibilă atât pentru asigurați cât și pentru neasigurați.
În cadrul aceluiași proiect, în aria activităților pentru managementul integrat al îngrijirilor pentru pacienții cu prediabet, diabet și Boala Hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), au fost dezvoltate și pilotate pentru 200 de pacienți protocolul îngrijirilor integrate și platforma informatică INTEGCARE, instrumentul IT care pune în aplicare calea clinica propusă, alături de partenerii din Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N.C. Paulescu” și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
