Pentru bursa de la Shanghai, luni s-a încheiat seria de ședințe de creștere în care se aflase încă de la începutul acestui an. Deși marți a fost din nou o sesiune pozitivă, totuși piața abia a reușit să „șteargă” pierderile anterioare: randamentul de la începutul anului este de doar 1,8%, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tip fintech care oferă investitorilor acces instantaneu la piețele financiare prin intermediul unei platforme online și a unei aplicații mobile.
În ultimele 12 luni, indicele compozit al bursei de la Shanghai a pierdut 8%, iar la punctul minim din 5 februarie, scăderea înregistrată în același interval a fost chiar dublă. S&P500, pe de altă parte, escaladează noi vârfuri istorice. Indicele bursei din SUA a avansat cu 6,9% de la începutul anului și cu 27,3% în ultimele 12 luni, în divergență majoră față de bursa din China.
„Disparitatea e cu atât mai spectaculoasă cu cât economia Chinei, în termeni de paritate a puterii de cumpărare, este cea mai mare din lume, deși în valoare nominală atinge «doar» 17 trilioane de dolari, față de 27 de trilioane în SUA. În același timp, la finele anului trecut, capitalizarea bursieră ajunsese la 49 de trilioane de dolari sau 44,9% din valoarea totală a acțiunilor listate la nivel mondial, față de o pondere de 6% a bursei din China, la minimul ultimului deceniu. În aproape două luni, anul acesta, diferența s-a adâncit și mai mult, ținând seama de ascensiunea mai rapidă a acțiunilor americane”, arată Claudiu Cazacu.
Așa cum era firesc, această situație a îngrijorat autoritățile de la Beijing. Astfel, dorind să „scurtcircuiteze” impulsul descendent, acestea au răspuns inițial prin măsuri „clasice”, între care se numără încurajarea companiilor de stat să cumpere acțiuni de pe piață - din sectorul bancar sau ETF-uri – și demiterea șefului autorității de reglementare.
Cum aceste măsuri au oferit un succes parțial (o creștere a volumelor și episoade de revenire), dar nu s-au dovedit a fi suficient de ample pentru a reconstrui încrederea, au fost puse în practică unelte mai neobișnuite, asociate cu vremurile de criză: interdicția de a realiza vânzări nete (acțiuni vândute în valoare mai mare decât cele cumpărate) în primele 30 de minute și ultimele 30 de minute ale ședinței, impusă unor fonduri și divizii de tranzacționare proprie. În plus fondurile de hedging au primit indicații să evite ordinele de vânzare concentrate, iar unele companii de brokeraj să solicite returnarea acțiunilor utilizate pentru vânzarea în lipsă.
Potrivit consultantului de strategie în cadrul XTB România, toate aceste măsuri pot avea un efect de limitare a presiunii de vânzare, în special prin metoda vânzării în lipsă, și să contribuie la setarea unei referințe - prețul la închiderea zilei - peste cel stabilit în lipsa acestora. Pentru rezultate durabile, însă, este nevoie de o refacere a fundamentelor, a lichidității și a încrederii.
Nici segmentul AI nu a reușit să crească valorile de pe bursa din China
„În principal, încrederea a fost afectată de problemele din sectorul imobiliar, revărsate inclusiv în sectorul financiar, și de încetinirea economiei, care, deși în creștere, nu regăsește suflul din anii trecuți, în timp ce gradul ridicat de îndatorare în sectorul companiilor non-financiare presează evaluările acestora pe burse. Politicile de intervenție și reglementare în domeniul companiilor majore din tehnologie au redus apetitul pentru companii precum Alibaba, Baidu, Tencent, cu acțiunile acestora în zona unor minime multianuale”, a explicat Claudiu Cazacu.
În același timp, motorul AI a făcut să „decoleze” euforia tehnologiei pe bursa americană, dar nu reușește să tragă în sus și bursa din China. Sectorul acesta a fost unul efervescent, însă, în Taiwan. Acumulând cash și cu ajutorul subvențiilor guvernamentale, companii precum Alchip sau gigantul TSMC deschid fabrici și centre de dezvoltare în Japonia și în alte regiuni, într-o mișcare de reorientare în afara Chinei.
Potrivit analistului XTB, relațiile tensionate cu partenerii comerciali reprezintă o altă preocupare. SUA ar putea introduce bariere vamale, atenția fiind concentrată în special asupra panourilor solare (unde 80% din capacitate se află în China) și a automobilelor electrice, unde tot China a avut o cotă de piață globală de peste 55%, iar unul din trei autovehicule exportate a fost electric. Supra-capacitatea ar putea însemna prețuri mai mici și ar putea amenința industria de profil din Europa și SUA, un avertisment direct fiind oferit și de Elon Musk.
„În termeni de evaluare, raportul P/E (preț raportat la valoarea câștigului pe acțiune) al Shanghai Composite este de 12, sub jumătate față de S&P500. Schimbările de perspectivă au nevoie, însă, de un catalizator, iar apetitul pentru tehnologia AI de vârf a susținut în special companiile din SUA, în timp ce la nivel regional, trendul ascendent al bursei din Japonia și performanța ecosistemului de producători de cipuri și componente din Taiwan creează o competiție acerbă pentru capital. Acțiunea Beijingului de a insufla optimism și un trend ascendent viguros pe bursă poate întâmpina, astfel, variate provocări”, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
