Ediția din acest an, desfășurată sub tema „Istorie, memorie și alte nimicuri”, s-a deschis la Cinema Timiș cu spectacolul „Maria Tănase. O poveste”, al Teatrului de Stat Constanța în regia lui Carmen Lidia Vidu, pentru care biletele s-au epuizat. Producția a oferit publicului un portret al artistei construit din cântece interpretate live, scrisori și mărturii, cu Mirela Pană, acompaniată la pian de George Călin.
La Cinema Studio, selecția realizată de directorul artistic Cătălin Olaru a cuprins 14 lungmetraje, dintre care opt în avanpremieră națională, și două programe de scurtmetraje. Trei dintre proiecții s-au desfășurat cu biletele epuizate. Retrospectiva dedicată lui Nae Caranfil a reunit È pericoloso sporgersi (1993), Filantropica (2002) și Restul e tăcere (2007), fiecare proiecție fiind urmată de o discuție cu regizorul. Duminică, 18 octombrie, Nae Caranfil a susținut cu sala plină masterclassul „Film de autor vs. film de public”, în care a discutat raportul dintre cele două și prejudecățile care influențează felul în care criticii și spectatorii privesc un film.
Publicul a avut ocazia să îi întâlnească la Timișoara și pe regizorii Mate Ugrin și Efthimis Kosemund-Sanidis, precum și pe actrițele Yana Radeva și Flomaria Papadaki. După proiecția filmului de închidere, Rușine și bani, conversația a continuat online cu regizorul Visar Morina.
Cele două programe de scurtmetraje au fost curatoriate de zece tineri din Timișoara în cadrul Young Programmers, realizat împreună cu LUCAS – International Festival for Young Film Lovers. Festivalul a inclus și Rezidența de Film TAIFAS, la care au participat tineri cineaști din Europa Centrală și de Est.
La AMBASADA din FABER, HRANA – „Cu porcul prin Balcani”, unul dintre evenimentele sold-out ale ediției, a reunit publicul în jurul unei mese inspirate de bucătăriile României, Serbiei, Croației, Bulgariei și Macedoniei de Nord. Chef Alina Săftulescu și Melissa Ivana au pregătit rețete și reinterpretări care au variat de la piftie și sarmale la pljeskavica cu kajmak și ajvar, iar Camelia Burghele și Borko Ilin au completat seara cu povești despre obiceiurile culinare și legăturile dintre bucătăriile din regiune.
Sâmbătă, 17 octombrie, Sukar Nation a oferit un concert în care folclorul românesc și ritmurile balcanice s-au întâlnit cu punkul, rockul, alămurile și chitara electrică. Seara a continuat cu Disco Party Balcanic, un eveniment sold-out cu Ligia Keșișian și Lucaz Molinaz.
Programul literar și educațional a cuprins 15 activități în cadrul festivalului și 35 de activități conexe, atrăgând peste 1.500 de participanți. Adriana Babeți, Alexandru Condrache, Lidija Dimkovska, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Ghiu și Marius Chivu s-au întâlnit cu cititorii în școli, la Universitatea de Vest din Timișoara, în librării și în alte spații din oraș. Lansările de carte, colocviile și cluburile de lectură au fost completate de turul ghidat „Timișoara otomană”. Rezidența Literară s-a încheiat la bordul Vaporului Pelican, cu o croazieră pe Bega pentru care toate biletele au fost vândute.
De la o ediție la alta, TAIFAS atrage un public tot mai numeros, iar vânzările de bilete și abonamente cresc, reflectând interesul pentru filmele și întâlnirile din program. Festivalul își consolidează astfel locul în viața culturală a Timișoarei și va reveni în 2027 cu cea de-a cincea ediție. Dana Sarmeș, directorul executiv al festivalului, spune: „La film s-a plâns, au fost povești cumplite despre realitatea noastră mundană. Și când s-a râs, a fost un râs mai mult amar… Dar, în rest, a fost veselie și voie bună. Eu mi-am dorit ca acest festival să aducă oamenii împreună: și pe cei din cinematografie, și pe cei din toate artele, și public cinefil, dar și public nou, curios, tânăr. Și așa a fost. Ne vedem în 2027, când vom povesti numai și numai despre iubire. Sper să ne facă mai buni, mai umani, fiindcă ce se întâmplă acum în lume este îngrozitor.”
Festivalul de film și cultură balcanică TAIFAS este o coproducție a Asociației Culturale Contrasens, Bad Unicorn și Blue Moon, finanțată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, și de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
