0,5 puncte procentuale: costul estimat al conflictului din Orientul Mijlociu pentru creșterea economiei mondiale în 2026 și 2027.
100 USD/baril: pragul prețului petrolului depășit în luna septembrie.
2,6%: prognoza Coface pentru creșterea economică globală în 2027 (față de 2,5% în 2026).
Reluarea ostilităților dintre Iran și SUA și intensificarea conflictului dintre Ucraina și Rusia au pus presiune pe lanțurile de aprovizionare și au dus la creșteri semnificative ale prețurilor materiilor prime. Deși exporturile de petrol care tranzitează Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz au crescut și fluxurile comerciale au fost redirecționate, hidrocarburile s-au scumpit: prețul petrolului a urcat cu peste 50%, iar prețul gazelor naturale cu aproape 100%. Prețurile metalelor au rămas la niveluri ridicate, iar materiile prime agricole au înregistrat creșteri importante pe fondul atacurilor asupra terminalelor portuare de la Marea Neagră și al valurilor de căldură din această vară (+40% în cazul grâului, față de aceeași perioadă a anului precedent).
Aceste evoluții au reaprins temerile unui nou val inflaționist, determinând băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor. Rezerva Federală a reacționat și s-a aliniat deciziei BCE printr-o creștere de 25 de puncte de bază (pb), contribuind la înăsprirea condițiilor financiare la nivel global. De la minimul din mijlocul lunii ianuarie, dolarul american s-a apreciat cu peste 6% în termeni efectivi, iar ratele dobânzilor pe termen lung au crescut cu peste 100 de puncte de bază în majoritatea principalelor zone monetare, începând de la sfârșitul lunii februarie.
În prezent, reziliența economiei globale rămâne relativ solidă, susținută în special de investițiile în inteligența artificială și de efectele de avuție generate de acestea. Totuși, riscurile continuă să se acumuleze. Coface menține prognoza de încetinire a activității economice pentru 2026 la +2,5% (după +2,8% în 2025), urmată de o stabilizare în 2027 la +2,6%.
În Orientul Mijlociu, se anticipează o contracție a activității economice în 2026 în toate statele Consiliului de Cooperare al Golfului. Coface a retrogradat evaluările unor state: Arabia Saudită (A3 → A4), expusă atacurilor asupra infrastructurii energetice și rutele de export; Emiratele Arabe Unite (A2 → A3) și Qatar (A3 → A4), ambele vulnerabile din cauza dependenței de Strâmtoarea Ormuz.
Sectorul agroalimentar a fost retrogradat în șase țări. În Europa (Franța, Austria și Polonia), decizia reflectă condițiile meteorologice extreme din vara anului 2026. În Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, vulnerabilitatea provine mai degrabă din dependența ridicată de importuri de alimente, iar în Argentina sectorul se confruntă cu un mediu financiar dificil, marcat de falimente ale unor companii agricole, costuri ridicate și marje în scădere.
Statele Unite își păstrează reziliența, sprijinite de consumul gospodăriilor, investițiile în inteligența artificială și o piață a muncii aproape de ocuparea deplină (rata șomajului de 4%).
Europa evoluează ușor mai bine decât anticipările, susținută de performanța Germaniei și Spaniei, în pofida îngrijorărilor legate de sustenabilitatea finanțelor publice ale Franței.
În Asia, dinamica este mixtă: Vietnam (+8,4%) și India (+7,5%) beneficiază de investiții în infrastructură și tehnologii asociate inteligenței artificiale, în timp ce cererea internă din China slăbește, iar economii precum Thailanda și Filipine sunt afectate de creșterea costurilor cu energia.
În Africa și America Latină, riscul principal rămâne inflația persistent ridicată, alimentată de scumpirea produselor agricole și a energiei, în special pe fondul efectelor fenomenului El Niño.
„Conflictul prelungit din Orientul Mijlociu reaprinde riscul unui nou șoc inflaționist la nivel global. Creșterea costurilor cu energia, materiile prime și transportul obligă băncile centrale să mențină politici monetare restrictive, ceea ce face mediul economic tot mai dificil pentru cele mai vulnerabile guverne și companii.” Jean-Christophe Caffet, economist-șef Coface.
