Str. C.F. Robescu nr. 23, Sector 3 Tel: +40 21 318.17.00 Cod poştal 030217 Fax: +40 21 318 17 19 Bucureşti +40 21 318 17 03 +40 21 318 17 04 E-mail: [email protected] www.isc.gov.ro
PRECIZĂRI ALE INSPECTORATULUI DE STAT ÎN CONSTRUCȚII – I.S.C.
CU PRIVIRE LA ARTICOLUL APĂRUT ÎN DATA DE 26.08.2023, ÎN PUBLICAȚIA ONLINE ”GAZETA DE CLUJ”, cu titlul ”Prefectura Cluj, legată de mâini și de picioare în procesele împotriva constructorilor șmenari din județ”
Instituția Prefectului este reglementată prin dispozițiile art. 123 din legea fundamentală a țării, Constituția României, articol care, la alin. (2) stipulează în mod expres că „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale.”, iar în cuprinsul alin. (5), teza I, din același articol al Constituției este reglementat cu caracter opțional că „Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal”. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții stabilește în mod concret, în cuprinsul art. 29 alin. (2), posibilitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a inspectoratelor teritoriale de a dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau, după caz, de desființare, atunci când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, sau fără proiect tehnic, însă, în conformitate cu dispozițiile art. 52 din Constituția României raportate la dispozițiile art. 126 din aceeași lege fundamentală a țării, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim (în cazul de față acesta putând fi investitorul), de o autoritate publică, printr-un act administrativ este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, instanțele de contencios administrativ fiind competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate, Înalta Curte de Casație şi Justiție asigurând interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit aceluiași art. 126 alin. (3). În ceea ce privește „obligarea Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C.de către instituția Prefectului să participe la proces și să-și apere argumentele”, codul de procedură civilă reglementează în mod expres condițiile introducerii în cauză a unei alte persoane care ar putea să pretindă, pe calea unei cereri separate, aceleași dreptul ca și reclamantul, pe cale de consecință departamentul juridic al instituției prefectului poate, dacă apreciază că este util și necesar, să abordeze litigiul uzitând și această cale procedurală. Conform dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 50/1991 și art. 249 din Codul Administrativ, Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. are obligația de a înștiința Instituția Prefectului cu privire la situațiile de nelegalitate a actelor administrative constatate în urma activității sale de control, cu scopul de a sprijini tutela administrativă exercitată de către Prefect cu privire la actele emise de autoritățile publice.
Față de susținerile domnului Răzvan Ciortea, menționăm următoarele:
1. Instituția Prefectului nu este obligată sa înainteze instanțelor de judecată o acțiune în contencios administrativ pentru anularea actului emis, fie și la înștiințarea I.S.C., ci trebuie să analizeze oportunitatea acestei prerogative în funcție de fiecare situație în parte. Tocmai din susținerile domnului Ciortea rezultă că, pe seama lipsei de arhitecți și ingineri constructori din cadrul Instituției Prefectului, controlul tehnic de specialitate este efectuat de I.S.C., în limitele și atribuțiile conferite de lege, care aduce la cunoștința acestuia toate constatările tehnice și documentațiile care au stat la baza încheierii unui proces verbal de control prin care a fost constatată nelegalitatea actului administrativ. Considerăm că Instituția Prefectului nu are nevoie de personal de specialitate în materia construcțiilor, ci de personal cu specific juridic care să poată instrumenta dosare de instanță, având la dispoziție toate documentele și detaliile tehnice necesare comunicate de către instituția noastră. Facem precizarea că în dosarele în care Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. este parte, reprezentarea în instanță nu este asigurată de către arhitecții sau inginerii din cadrul personalului, ci de consilierii juridici ai instituției care își pregătesc apărările în baza documentelor comunicate de către aceștia.
2. Cu privire la exemplul dat, respectiv „Dacă un dezvoltator a început construcția unui bloc, iar Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. a dispus oprirea lucrărilor pentru că a sesizat anumite probleme, noi deschidem procesul și dacă îl pierdem constructorii invocă faptul că au avut pierderi financiare pentru că nu au putut construi pe perioada procesului”, aducem la cunoștința opiniei publice faptul că, I.S.C., prin legile speciale în virtutea cărora își desfășoară controlul, poate dispune doar suspendarea lucrărilor, față de care se face responsabil, și nu a actului administrativ. Acesta din urmă nu se suspendă o dată cu instituirea acestei măsuri de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. în cadrul unui control, ci numai la momentul introducerii acțiunii în instanță de către Instituția Prefectului, după analizarea oportunității acestui demers. Prin urmare, oprirea lucrărilor de către I.S.C., care pot fi efectuate și în lipsa unui act administrativ, nu atrage după sine suspendarea actului administrativ, astfel că Instituția Prefectului nu este condiționată la acțiune de nicio măsură instituită de I.S.C. în desfășurarea unui control.
3. În ceea ce privește obligația I.S.C. de a fi parte în proces și de a trimite cel puțin un specialist pentru a susține sesizarea făcută, reiterăm că specialiștii pe care I.S.C. îi deleagă spre a reprezenta instituția în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor de judecată sunt juriști/consilieri juridici și nu inspectori în construcții. De asemenea, potrivit principiului disponibilității din materia juridică, Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. nu poate fi obligat să fie parte într-un proces, fapt la care instanțele de judecată achiesează și, în proporție majoritară, admit lipsa calității procesuale pasive a I.S.C.. În aceste dezlegări, instanțele consideră că Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. și-a dus la îndeplinire atribuțiile prin comunicarea către Instituția Prefectului a nelegalităților constatate, neputând astfel schimba cursul procesului prin menținerea sa în cadrul activ al părților, hotărârile date în cursul acestor procese neputându-i fi opozabile.
Compartimentul Comunicare și Relații Mass-Media
