Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, a reprezentat România la Reuniunea informală a miniștrilor energiei din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Dublin, Irlanda, în perioada 28–29 septembrie 2026, sub egida Președinției irlandeze a Consiliului UE.
Reuniunea a oferit cadrul unui schimb strategic de opinii privind provocările majore ale sectorului energetic european — accesibilitatea prețurilor, competitivitatea economică, electrificarea, inovarea și reziliența infrastructurii — într-un context marcat de volatilitatea piețelor, riscuri geopolitice și fenomene climatice extreme. În cadrul dezbaterilor, România a susținut o abordare integrată, care să coreleze protecția consumatorilor cu securitatea aprovizionării și investițiile strategice.
În prima sesiune de lucru, dedicată accesibilității energiei și răspunsului la criza din 2026, reprezentantul României a subliniat necesitatea protejării gospodăriilor, a consumatorilor vulnerabili și a industriei mari consumatoare. A fost evidențiat faptic modul în care seceta și temperaturile ridicate din timpul verii au afectat producția hidro energetică și nucleară regională, scăzând nivelul Dunării și impunând importuri de energie pentru acoperirea vârfurilor de consum.
România a pledat pentru:
Măsuri de sprijin bine țintite, care să nu distorsioneze piața unică și să mențină stimulentele pentru eficiență energetică.
Eficientizarea infrastructurii existente și o mai bună coordonare regională, alături de dezvoltarea de noi rețele, interconectări și capacități de stocare.
Un mix energetic diversificat, în care energia regenerabilă, cea nucleară și producția flexibilă să se completeze reciproc.
Mecanisme inteligente pentru consumatorii vulnerabili, bazate pe date fiabile și instrumente digitale, dublate de investiții în eficiența energetică a locuințelor pentru reducerea structurală a sărăciei energetice.
Electrificare, inovare și neutralitate tehnologică
În cadrul sesiunii dedicate inovării și arhitecturii pieței, România a susținut necesitatea adaptării cadrului de reglementare pentru a facilita stocarea, digitalizarea (contoarele inteligente) și flexibilitatea cererii. Delegația română a subliniat respectarea principiului neutralității tehnologice, astfel încât toate tehnologiile cu emisii reduse să fie valorificate în funcție de performanță.
De asemenea, s-a pus accent pe comunicarea transparentă a beneficiilor tranziției energetice — legând obiectivele climatice în mod direct de securitatea națională, competitivitatea industrială și reduceri concrete de costuri pentru cetățeni.
Reziliența infrastructurii și cooperarea regională
Pe fondul amenințărilor hibride, cibernetice și meteorologice, România a cerut evaluări regionale mai riguroase privind adecvanța sistemelor energetice și proiectarea noii infrastructuri conform standardelor de reziliență climatică. S-a reiterat importanța cooperării strânse cu ENTSO-E și Comisia Europeană, precum și a extinderii interconectărilor în Europa Centrală și de Sud-Est.
În cadrul reuniunilor extinse, România a susținut aprofundarea parteneriatelor strategice cu Canada, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina și Regatul Unit.
Solicitări privind Regulamentul emisiilor de metan
În marja reuniunii, România a abordat provocările practice legate de Regulamentul privind emisiile de metan, solicitând:
Analizarea unei amânări cu un an (până în 2028) a anumitor cerințe de informare prevăzute pentru ianuarie 2027.
Asigurarea unor condiții echitabile între producătorii interni și importatori, pentru a preveni ajustările disproporționate care ar putea întrerupe producția europeană sau genera costuri suplimentare pentru consumatori, precum și necesitatea asigurării unui cadru predictibil pentru operatorii economici în vederea securizării aprovizionării și fundamentării deciziilor de investiții.
Protejarea proiectelor nucleare în cadrul Industrial Accelerator Act
Referitor la negocierile privind Industrial Accelerator Act , România a salutat stimularea industriei europene, dar a evidențiat specificul lanțurilor de aprovizionare din sectorul nuclear, extrem de specializate. Având în vedere parteneriatul strategic al României cu Canada, SUA și Republica Coreea, delegația română a susținut patru cerințe prioritare:
Clauză de protecție (grandfathering) pentru proiectele nucleare mature aflate în stadii avansate (inclusiv cele cu opinie favorabilă Euratom pe Art. 41).
Derogări și perioade de tranziție pentru proiectele de cercetare-inovare și tehnologii emergente.
Evitarea extinderii discreționare a restricțiilor privind investițiile străine în sectorul nuclear prin acte delegate, fără consultarea statelor membre.
Recunoașterea componentelor provenite din state partenere de încredere în cadrul normelor de origine europeană și achiziții publice.
În marja evenimentului de la Dublin, secretarul de stat Cristian-Silviu Bușoi a desfășurat o serie de întrevederi bilaterale decisive pentru prioritățile energetice ale României, cu Dan Jørgensen, Comisarul european pentru energie și locuințe, și Céline Gauer, Director General DG Energy — discuții axate pe securitatea energetică regională și proiectele strategice ale României, Dorin Junghietu, Ministrul Energiei din Republica Moldova — privind consolidarea interconectărilor și securitatea aprovizionării peste Prut și cu miniștrii energiei din state partenere: Darragh O’Brien (Irlanda – Președinția Consiliului UE), Ante Šušnjar (Croația), Sari Multala (Finlanda) și Michael Damianos (Cipru).
Serviciul Comunicare
Sursă: Ministerul Energiei
