La Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (21-25 septembrie 2026) – UNGA81, agenda ministrului român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a inclus o serie de întrevederi cu oficiali din cadrul organizației.
Astfel, ministrul a avut discuții cu Președintele celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale ONU, Khalilur Rahman, cu Directorul executiv al Biroului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), Jorge Moreira Da Silva, și cu Administratorul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Alexander De Croo.
În perioada 2025-2026, România deține Președinția Consiliului Executiv al celor mai importante agenții de dezvoltare ale ONU – UNDP, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și UNOPS, într-un an decisiv pentru viitorul multilateralismului. Agenda întâlnirilor a vizat reforma ONU, proiectele de dezvoltare în derulare, evaluarea impactului acestora și reformele necesare pentru alocarea mai eficientă a resurselor și evitarea suprapunerilor, intervenția de urgență și pregătirea unui proces de reconstrucție și stabilizare post-conflict. În vederea promovării experților români și furnizorilor potențiali pentru proiectele de dezvoltare, oficialii au decis ca MAE împreună cu UNDP și UNOPS vor organiza seminarii de informare și pregătire pentru aceștia, anual, începând cu 2026. România are experți și organizații care pot contribui, de asemenea, la multe dintre proiecte. Acest mandat major poziționează România ca un mediator de încredere în modelarea politicilor globale de dezvoltare durabilă, gestionarea crizelor și implementarea reformelor instituționale necesare în sistemul Națiunilor Unite.
De asemenea, ministrul român al afacerilor externe a participat la 10 reuniuni ministeriale informale precum: reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe ai UE, reuniunea Princeton Group pe tema From Reform to Renewal, eveniment ministerial co-organizat de UE, Franța, România și Ucraina privind Marea Neagră și securitatea alimentară (food security), la reuniunea plenară de nivel înalt a AG ONU dedicată susținerii unui armistițiu la Marea Neagră care să conducă la oprirea atacurilor asupra infrastructurii critice, comerțul în siguranță atât a cerealelor, cât și a energiei, obiectiv care răspunde direct și nevoilor de securitate la Dunăre, Marea Neagră și portul Constanța. În contextul promovării unor rute sigure de transport a avut loc și întâlnirea bilaterală între ministrul Oana Țoiu și omologul din Kazahstan, Yermek Kosherbayev, privind aprovizionarea României cu petrol pe rutele din Marea Neagră.
În marja Adunării Generale a ONU, la reuniunea în format cvadrilateral a miniștrilor de externe ai României, Bulgariei, Croației și Republicii Elene, convorbirile au permis o evaluare pragmatică a oportunităților de cooperare în acest format, în special în ceea ce privește conectivitatea în domeniul transporturilor și energiei. Ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța Abordării Strategice a UE pentru regiunea Mării Negre și oportunitățile de creștere a conectivității care se deschid prin implementarea proiectelor prioritare promovate în cadrul acesteia. Ministrul român a pledat pentru consolidarea legăturilor cu statele din Caucazul de Sud și Asia Centrală prin dezvoltarea infrastructurii de transport, energie și digitalizare, precum și printr-o mai bună coordonare a investițiilor strategice și a instrumentelor europene și internaționale de finanțare. De asemenea, ministrul român a exprimat susținerea pentru proiectele subsumate Inițiativei celor Trei Mări, care acordă prioritate securității energetice, conectivității feroviare și integrării sistemelor de transport multimodal și decizia Guvernului României privind contribuția la Fondul de investiții.
Un avans semnificativ privind colaborarea în cvadrilaterală este semnarea, la 29 septembrie, de către oficiali din domeniul transporturilor, între România, Bulgaria și Grecia a Planului Comun de Acțiune pentru 25 de proiecte transfrontaliere, în valoare de aproximativ 22,8 miliarde de euro, destinat consolidării conectivității și infrastructurii de transport din Europa de Sud-Est.
Inteligența artificială și cadrul potrivit pentru dezvoltarea ei susținând atât competitivitatea, cât și protejarea intereselor cetățenilor și comunităților au fost între obiectivele delegației României la ONU, România făcând parte din grupul de state care au susținut declarațiile „A Call for Control of Frontier AI Models” și „AI Opportunity Statement”.
Agenda a inclus promovarea profilului României de susținător și contributor la soluțiile în format multilateral: participarea la rețeaua ministerială pentru Curtea Penală Internațională (CPI), eveniment de nivel înalt pe tema rezilienței energetice în Ucraina, reuniunea ministerială a Grupului de Prieteni ai Medierii, reuniunea Global Alliance privind implementarea soluției celor două state, evenimentul la nivel înalt pe tema Inteligenței Artificiale în contextul păcii și securității internaționale, cu accent pe aspectele privind securitatea maritimă și la masa rotundă privind puterile mijlocii, găzduită de Președintele Finlandei, Alexander Stupp și Președintele Keniei, William Rutto.
Agenda a inclus și 21 de întâlniri bilaterale cu miniștri de externe din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, precum și țări din vecinătate și evenimente construite pentru prezentarea priorităților României către experții în politica externă din SUA, conferința de presă dedicată presei internaționale acreditate și evenimente organizate de Council of Foreign Relations și Atlantic Council în New York.
