PostModernism Museum pune la dispoziția publicului proiectul „Ilustratori în misiune: colecții recuperate ale artelor grafice românești (1930-1990)” prin care a restituit arhivele și a produs materiale de cercetare și educație pentru patru ilustratori care au desenat în special pentru publicații destinate copiilor și tinerilor: Gheorghe Cernăianu (1934-2007), Vasile Dobrian (1912-1999), Mihail Gion (1912-1993) și Gheorghe Ivancenco (1914-1979).
Arhivele cuprind lucrări originale, schițe, corespondență, documente personale și fotografii, provenite din arhive publice, de la familii și de la deținători privați. Până acum, materialele erau în mare parte dispersate și greu accesibile. Acestea sunt accesibile gratuit și pot fi explorate și cu ajutorul unui asistent conversațional de inteligență artificială.
Contextualizarea istorică și socială a celor patru artiști este prezentată prin audiobook-uri ilustrate, filme de animație și interviuri video cu istorici de artă și specialiști.
În cadrul proiectului a fost produs un ghid digital pentru școli, „Arhiva în clasă”, transformând arhivele într-o resursă didactică pentru profesorii de educație artistică, istorie și limba română. Ghidul cuprinde scenarii de lecție, grupate în trei module: ilustrația ca instrument al comenzii sociale, memoria vizuală a copilăriei și gândirea critică față de imaginea de propagandă.
Au fost realizate două studii speciale, prezentate la conferințe internaționale: „Graphic Heritage from ‘Class Enemy’ Propaganda to the ‘Baby Boom’ Imaginary”, la conferința „Communism for Young People” a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (București, 28-29 mai 2026) și „Animation as a Propaganda Tool in the Context of the Cold War: The Case of Romanian Graphic Artists in the GDR”, la conferința academică a Animation Bucharest International Film Festival (ABIFF #6), în parteneriat cu UNATC (6 iunie 2026).
Proiectul, aici https://www.postmodernism.ro/ilustratori-in-misiune-colectii-recuperate-ale-artelor-grafice-romanesti-1930-1990/
Arhivele
Arhiva Mihail Gion conține caricaturi interbelice și postbelice, afișe de propagandă tipărite, ciclul „Viața satului”, desene din călătorii în URSS, Egipt, Grecia, Coreea și Italia, portrete de scriitori și actori. Între 1942 și 1975, Gion a ilustrat peste 30 de cărți pentru copii, între care volume de I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Creangă și Jaroslav Hašek.
Arhiva Gheorghe Cernăianu cuprinde gravuri realizate între 1969 și 1992, grafică și pictură, precum și cărțile ilustrate în mare parte la Editura Ion Creangă, între 1970 și 1991, printre care „Doamna Chiajna” de A. I. Odobescu și scrieri de Panait Istrati.
Arhiva Gheorghe Ivancenco include un opis, cataloage, lucrări de grafică și ilustrații de carte, între care cele pentru Pisemski și Turgheniev, apărute la Editura ARLUS „Cartea Rusă” în 1953.
Arhiva Vasile Dobrian prezintă fotografii inedite din 1925 până în 1981, cataloage și ciclurile „Steaua inimei” (1939), „Ciclul Morții” (1942) și „Drumul unei vieți” (1946).
Dialoguri profesionale și cercetare prin animație narată
Seria de dialoguri, moderată de istoricul de artă Cosmin Nasui, adună mărturiile celor care au lucrat în presa și edituri pentru copii și ale cercetătorilor perioadei.
Benzi desenate între două lumi: Pif Gadget și România comunistă, cu Dodo Niță, cercetător al benzii desenate românești. Discuția pornește de la cartea sa „Familia Pif” (Editura Revers, 2026) și urmărește drumul revistei franceze, care a ajuns în România în 15.000-20.000 de exemplare pe săptămână, până la interdicția abonamentelor din decembrie 1981.
Benzi desenate între două lumi: Pif Gadget și România comunistă. Seria „Ilustratori în misiune”
BD, cenzură și Ceaușescu: Vintilă Mihăescu, culisele revistei „Cutezătorii”. Fostul redactor artistic al revistei povestește benzile desenate din anii ’70 și expoziția refuzată de comisie în 1985, pe care a salvat-o transformându-și desenele, în câteva zile, în „panouri decorative”.
BD, cenzură & Ceaușescu: Vintilă Mihăescu în culisele revistei „Cutezătorii” -Ilustratori în misiune
Cum se desena un dușman: canonul propagandei grafice în România comunistă, cu Victor Sămărtinean, doctorand al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și cercetător IICCMER. Studiul de caz este revista „Urzica”, apărută la 1 februarie 1949 după modelul sovietic „Krokodil”, într-o vreme în care o caricatură era plătită aproape cât salariul unui muncitor.
Ilustratori în misiune: cum se desena un dușman – canonul propagandei grafice în România comunistă
Arta la comandă și libertatea din culise înainte de ’89, al doilea dialog cu Vintilă Mihăescu, despre comenzile editurilor Ceres, Ion Creangă și Albatros, lucrate adesea într-o săptămână, și despre tapiseria de comandă.
Commissioned Illustrators: Graphic Heritage from „Class Enemy” Propaganda to „Baby Boom” Imaginary prezintă, în română și engleză, felul în care temele graficii s-au schimbat odată cu prioritățile regimului, pornind de la arhivele a șapte graficieni. Cercetarea a fost prezentată la conferința internațională „Communism for Young People” a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (28-29 mai 2026).
Animation as a Propaganda Tool in the Context of the Cold War, comunicare prezentată la conferința festivalului ABIFF – Animation Bucharest International Film Festival #6, în parteneriat cu UNATC (6 iunie 2026), despre graficienii români care au lucrat la emisiunea satirică de animație „Zeitgezeichnet” a televiziunii est-germane.
Animation as a Propaganda Tool in the Context of the Cold War: Romanian Graphic Artists in the GDR
Vasile Dobrian: Lost in Bibliography, Found in the Museum urmărește cariera artistului între 1934 și 1999 și reevaluată de mai multe ori odată cu schimbările politice: gravor militant în ilegalitate, apoi figură onorată oficial după război și, în cele din urmă, recunoscut ca reper al avangardei românești.
Vasile Dobrian: Lost in Bibliography, Found in the Museum
