Cancerul a provocat, potrivit OMS, aproape 10 milioane de decese la nivel mondial în 2020, adică aproape 1 din 6 decese, iar în țările OCDE costul bolii depășește 449 miliarde euro pe an. Aceste cifre arată magnitudinea unei probleme globale, cu un impact uriaș asupra vieților a milioane de pacienți și aparținători. Din punct de vedere al soluțiilor, un nou studiu RAND Europe arată că depistarea timpurie funcționează doar ca parte a unui parcurs integrat, de la educație la tratament. Aceste teme au fost în centrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Alfabetizării în Cancer (Cancer Literacy Day).
În acest context, peste 50 de participanți, printre care reprezentanți ai Parlamentului, CNAS, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, comunității medicale, ai asociațiilor de pacienți și industriei, au dezbătut prioritățile pentru pacienții cu afecțiuni oncologice și onco-hematologice din România. Evenimentul „Mission Early – de la politici publice la implementarea eficientă a îngrijirii cancerului”, care a avut loc la inițiativa All.Can România, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate a Senatului României, a avut următorul mesaj central: România are nevoie de o abordare nouă a screeningului pentru cancer, în care Programul Național de Screening să fie tratat ca prioritate de sănătate publică, iar accentul să se mute de la elaborarea politicilor la implementarea lor efectivă.
„Mission Early” și lecțiile din țările cu politici eficiente
Mission Early este o inițiativă globală de politici publice dedicată îngrijirii timpurii a cancerului. Aceasta facilitează dialogul dintre autorități, profesioniști din sănătate, experți și comunitatea pacienților. În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiului european, de către Mădălina Iamandei, Director Executiv All.Can International și Dr. Nicoleta Antone, de la Institutul Oncologic Cluj-Napoca, membră în Advisory Board Mission Early.
Studiul, realizat de RAND Europe pentru Mission Early, a folosit o metodă de consens între experți. Au participat 32 de specialiști în politici dedicate îngrijirii cancerului din 11 țări, inclusiv România, iar cadrul de politici a fost validat în ateliere cu 20 de participanți. Concluziile principale:
Îngrijirea timpurie a cancerului este un continuum, nu un set de intervenții separate. Cadrul propus are cinci domenii: educație și implicare, depistare și screening, diagnostic precoce, tratament timpuriu, respectiv infrastructură și consolidarea sistemului de sănătate.
Screeningul are sens numai dacă duce la diagnostic și tratament la timp. Experții avertizează că lansarea campaniilor de screening în zone fără capacitate de diagnostic și tratament ridică probleme etice.
Educația publică și implicarea comunităților sunt considerate atât foarte importante, cât și fezabile. Capacitatea asistenței primare, infrastructura de date și coordonarea îngrijirii sunt foarte importante, dar cu fezabilitate medie, din cauza constrângerilor de finanțare, de guvernanță și de forță de muncă.
Recomandările pentru decidenți includ integrarea priorităților de îngrijire timpurie în planurile naționale de control al cancerului, reechilibrarea finanțării dinspre tratamentul în stadii avansate spre prevenție și diagnostic în asistența primară, investiții în date interoperabile și instruirea personalului și a rețelelor de trimitere.
Conceptul „Lavender Zone”, introdus de raportul anterior al Mission Early, descrie contextele în care recomandările devin politici eficiente, cu rezultate vizibile pentru pacienți.
De la screening la parcursul complet al pacientului
Participanții au discutat și ce trebuie să acopere România dincolo de screening: acces rapid la investigații de diagnostic, reducerea intervalelor dintre suspiciune, diagnostic și tratament, coordonarea între asistența primară, diagnostic și centrele de specialitate, rolul echipelor multidisciplinare și experiența pacientului. Sesiunea a inclus proiectul pilot Action Guide, cu transmisie bilaterală București–Bruxelles, la care a participat Conf. Dr. Adrian Pană, Director al Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică (CNSSP), Institutul Național de Sănătate Publică și conferențiar la UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Prioritățile pentru România
În sesiunea „De la dialog la acțiune”, participanții au discutat obstacolele pentru implementarea eficientă a Programului Național de Screening, indicatorii care trebuie monitorizați și colaborarea dintre autorități, profesioniști și organizațiile de pacienți.
„Siguranța pacientului reprezintă prioritatea absolută în desfășurarea studiilor clinice, chiar înaintea eficienței. În acest sens, pentru calitatea și siguranța cercetării medicale, formarea profesioniștilor implicați în studiile clinice este esențială. Trebuie să menționăm și că am înregistrat progrese importante, marcate inclusiv de deschiderea unor noi centre de radiologie.” – Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, Președinte, Comisia pentru Sănătate, Senatul României.
„Un cancer depistat în stadiu avansat implică costuri de până la șase ori mai mari decât unul diagnosticat timpuriu, plus suferință și risc real pentru pacient. Tocmai de aceea, Programul Național Oncologic aduce o serie de reglementări noi: celor opt tipuri de cancer care pot fi deja testate genetic pentru identificarea cu precizie a tratamentului adecvat, la care pacientul răspunde optim, li se vor adăuga încă șase. De asemenea, pachetul minimal va fi extins cu examinarea CT toracică cu doza redusă pentru depistarea timpurie a cancerului bronhopulmonar, cu trimitere de la medicul de familie.” – Larisa Mezinu Bălan, Vicepreședinte, CNAS.
„În absența unui registru național de cancer funcțional, eficacitatea intervențiilor nu poate fi măsurată. Registrul ne permite să urmărim timpii parcurși de pacienți de-a lungul traseului medical și trebuie să asigure o monitorizare la nivel județean, astfel încât, acolo unde apar discrepanțe între județe, cauzele acestora să poată fi identificate și corectate. Medicii trebuie consultați în procesul de elaborare a registrului, deoarece ei cunosc cel mai bine nevoile reale ale sistemului. Totodată, registrul trebuie să includă și persoanele care au efectuat screening, precum și pe cele vaccinate anti-HPV. Avem trei direcții esențiale de acțiune: diagnosticul timpuriu, infrastructura de date și consolidarea încrederii publice prin comunicare. Nu în ultimul rând, screeningul aduce beneficii economice semnificative pentru întregul sistem.” – Conf. Univ. Dr. Michael Schenker, Președinte al Comisiei de oncologie, Ministerul Sănătății.
„Aproximativ 40% dintre formele avansate de cancer pot fi prevenite prin depistare precoce, de aceea este important să ne concentrăm atenția pe screening. În lipsa unor măsuri concrete, numărul cazurilor de cancer va crește cu 67% până în 2050. Trebuie să identificăm țările cu performanțe bune în terapia oncologică și să preluăm aceste modele de funcționare. Studiul realizat de RAND Europe constituie un instrument foarte util de valorificat, ce identifică în mod specific un set de 10 componente de politică publică pe a căror bază poate fi creat un cadru eficient de îngrijire timpurie a cancerului. Totodată, este foarte important ca bugetele să fie direcționate, pe lângă Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, și către registre funcționale.” – Dr. Nicoleta Antone, Institutul Oncologic „Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, membră Advisory Board Mission Early.
„Prioritățile de finanțare sunt clare: registrul național de cancer, depistarea precoce și o coordonare eficientă prin comisii multidisciplinare funcționale, inclusiv în afara centrelor universitare. Finanțarea colectării și a analizei datelor din registru reprezintă cea mai ieftină linie de buget și, totodată, cea care le protejează pe toate celelalte.” – Conf. Dr. Adrian Pană, Director CNSSP – Institutul Național de Sănătate Publică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Pașii următori
La finalul evenimentului au fost formulate recomandările pentru îngrijirea eficientă a cancerului în România: sistemul de screening trebuie să identifice și să ajungă la populația eligibilă, să asigure acces echitabil și servicii de calitate și să conecteze screeningul cu diagnosticul prompt, cu ghidarea pacientului în sistem și cu tratamentul adecvat, inițiat în timp util.
