Astăzi, 25 septembrie 2026, la sediul Instituției Prefectului Județul Giurgiu, a avut loc întâlnirea Comisiei de Dialog Social, ședință coordonată de prefectul Ion Ghimpeteanu. Reuniunea a avut ca ordine de zi: prezentarea preocupărilor patronatului pentru dezvoltarea socială și economică a județului, susținută de reprezentantul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Gheorghe Cireap.
În cadrul ședinței, participanții au analizat strategia privind „Mediul economic și de afaceri din județul Giurgiu – diagnostic 2022-2025 și perspective 2026-2035”, un document de importanță majoră elaborat de PJIMM Giurgiu.
Creștere antreprenorială record, dar cu provocări structurale
Conform datelor analizate în cadrul comitetului, județul Giurgiu înregistrează o dinamică antreprenorială remarcabilă. Astfel, numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut cu 24,33% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind net media națională de 7,86%.
De asemenea, numărul suspendărilor de activitate a scăzut drastic, cu 59,18% (înregistrându-se doar 20 de cazuri). În plus, cifra de afaceri agregată a firmelor din Giurgiu a atins un maxim de 15,40 miliarde de lei în 2025, față de 12,13 miliarde în 2023.
Cu toate acestea, prefectul Ion Ghimpeteanu a atras atenția asupra vulnerabilităților structurale evidențiate de raport. Deși giurgiuvenii au spirit antreprenorial, economia locală suferă din cauza lipsei de scalare și a valorii adăugate scăzute.
Cu un PIB pe locuitor în 2023 de aproximativ 8.034 euro (reprezentând 62% din media regiunii Sud-Muntenia și 48% din media națională), județul se află pe ultimul loc la nivel național în ceea ce privește acest indicator.
„Avem o bază antreprenorială activă și în creștere, însă marea provocare a județului nostru nu este lipsa de inițiativacă, ci capitalizarea insuficientă și dificultatea firmelor mici de a crește și de a genera valoare adăugată mare. Trebuie să transformăm potențialul în stabilitate economică reală pentru cetățeni”, a declarat prefectul Ion Ghimpeteanu.
Trei direcții strategice pentru Giurgiu (2026–2035)
Pentru corectarea acestor decalaje, în cadrul ședinței au fost asumate trei obiective strategice clare pentru următorul deceniu:Transformarea microîntreprinderilor în IMM-uri competitive: Sprijinirea firmelor locale pentru a deveni mai productive și mai bine capitalizate.
Crearea unui brand agricol local puternic: Integrarea lanțului economic în agricultură (producție, procesare, ambalare, export) pentru ca profitul din resursele locale să rămână în județ.
Dezvoltarea platformelor logistice pe axa București–Giurgiu–Dunăre:
Valorificarea poziției geografice strategice, a Portului Giurgiu și a Zonei Libere pentru atragerea de investiții industriale și servicii de transport cu valoare adăugată ridicată.
Soluții pentru forța de muncă și educație
Participanții la dialogul social au fost de acord că atingerea acestor obiective este strâns legată de rezolvarea deficitului de competențe tehnice.
Printre măsurile prioritare stabilite se numără extinderea învățământului dual, parteneriate strânse între școli și companii, precum și corelarea productivității cu o politică salarială motivantă, capabilă să rețină forța de muncă în județ.I
nstituția Prefectului – Județul Giurgiu își exprimă deschiderea totală pentru un parteneriat constructiv între administrație, patronate și sindicate, asigurând comunitatea că toate aceste demersuri sunt orientate direct către creșterea calității vieții locuitorilor din jude
