Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Drept a Universității din București, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice.
Reprezentanța Comisiei Europene în România a subliniat: „Inteligența artificială ne influențează decisiv viitorul, iar România are specialiști, companii și cercetători care pot contribui la dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru a valorifica acest potențial, avem nevoie nu doar de un cadru de reglementare clar și predictibil, ci și de investiții, infrastructură, acces la date și competențe. Este esențial ca inteligența artificială să fie implementată efectiv în economie, în administrație și în serviciile publice, într-un mod responsabil, care păstrează controlul uman și protejează cetățenii.”
Think Tank 360 a afirmat: „Reglementarea inteligenței artificiale nu trebuie privită doar ca o obligație de conformare, ci și ca o oportunitate strategică pentru România de a construi încredere, de a accelera inovarea și de a-și consolida competitivitatea economică. Pentru ca AI Act să producă rezultate concrete, este esențial să conectăm cadrul legislativ la realitățile companiilor, la capacitatea instituțiilor și la investițiile în competențe și tehnologie. Prin această conferință, Think Tank 360 își propune să contribuie la un dialog strategic între autorități, mediul academic și sectorul privat, astfel încât adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale să devină un motor al dezvoltării economice și sociale a României.”
Pe parcursul celor două zile, participanții au analizat implicațiile juridice, economice și sociale ale dezvoltării inteligenței artificiale, cu accent pe aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act), costurile de conformare, competitivitatea companiilor, digitalizarea justiției și securitatea infrastructurilor critice. Programul a inclus patru paneluri și peste 20 de teme de discuție.
Un punct central al dezbaterilor l-a reprezentat impactul AI Act asupra mediului de afaceri, în special felul în care obligațiile de conformare pot influența costurile operaționale, deciziile de investiții și accesul la piețele internaționale. Participanții au discutat și beneficiile unor standarde comune de securitate și transparență în consolidarea încrederii clienților și partenerilor.
Dezbaterile au pus în relief atât necesitatea evaluării costurilor directe și indirecte ale conformării, cât și riscurile economice generate de întârzierea adoptării inteligenței artificiale. Predictibilitatea cadrului legislativ și proporționalitatea obligațiilor au fost evidențiate ca factori importanți pentru competitivitatea companiilor.
Un alt subiect tratat a vizat implicațiile juridice ale utilizării AI, incluzând transparența proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de sisteme automatizate și protejarea drepturilor fundamentale. Panelul dedicat justiției digitale a discutat interoperabilitatea, identitatea digitală, protecția datelor, drepturile procedurale și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea judiciară, iar participanții au subliniat importanța mecanismelor adecvate de verificare umană și de contestare a deciziilor.
Dezbaterile au abordat și corelarea AI Act cu alte acte legislative europene, precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS2). Participanții au insistat asupra necesității unei aplicări coerente pentru a evita suprapunerea obligațiilor administrative, a reduce costurile de conformare și a asigura claritate legislativă pentru companii.
În privința finanțării inovării, discuțiile s-au concentrat pe predictibilitatea fiscală pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, criteriile de eligibilitate pentru facilitățile fiscale și accesul companiilor la infrastructuri tehnologice avansate. Au fost menționate instrumente precum proiectele importante de interes european comun (IPCEI) și serviciile oferite prin AI Factories, care pot facilita accesul la resurse de calcul, testare și expertiză.
Securitatea digitală și protecția infrastructurilor critice au completat agenda, cu teme precum obligațiile entităților esențiale, implementarea NIS2 și a Cyber Resilience Act, raportarea incidentelor în contexte de reglementare suprapusă și provocările asociate cloudului guvernamental.
Conferința și-a propus facilitarea dialogului între autorități, mediul academic, sistemul judiciar și sectorul privat, în vederea identificării soluțiilor care să coreleze obiectivele reglementării europene cu nevoile concrete ale economiei și societății românești. Organizatorii urmăresc dezvoltarea unei platforme anuale de dialog strategic privind reglementarea inteligenței artificiale și impactul transformării digitale în România.
