În prezent, dar și în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS [1] , gestionat de CNAS, revin asistenței medicale spitalicești (cca. 45%) și medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanțarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecințe semnificative.
I. Spitale:
Începând cu anul 2015, susținerea majorării salariilor personalului din spitalele publice s-a efectuat prin intermediul CNAS. Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât și ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanțarea influențelor salariale să fie egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
Acest sistem dual de finanțare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat și este totodată un factor de descurajare a concurenței între unitățile medicale.
Soluția de corecție la care se lucrează în prezent este introducerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.
II. Medicamente:
Consumul medicamentelor finanțate din FNUASS a crescut semnificativ de la an la an, cu procente de până la 20%, ajungându-se ca în anul 2025 valoarea acestor medicamente acordate pacienților să fie de 2,5 ori mai mare comparativ cu cea din anul 2015. Menținerea unui asemenea ritm înalt de creștere nu este sustenabilă, în condițiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc în mod similar.
Având însă în vedere că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce cantitativ acestea sunt doar 48% din totalul medicamentelor finanțate din FNUASS, o soluție o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice și bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil. Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor și cele originale nu există diferențe clinice, de siguranță sau de eficacitate, dar există diferențe semnificative de preț.
Totodată, CNAS consideră imperios necesară schimbarea normelor legale de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista de compensare. În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienți noi.
„Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cum vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților. Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui” – declară președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.
Biroul de presă
[1] Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
