Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.11 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale în măsura în care sintagma „nivelul veniturilor salariale” cuprinsă în acestea se referă și la sporul pentru persoanele cu handicap, prevăzut de art.22 din Legea-cadru nr.153/2017.
Rezumat
Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.11 alin.(4) – potrivit cărora nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin.(1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art.16 alin.(2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli – raportate la cele ale art.22, referitoare la sporul pentru persoanele cu handicap, din Legea-cadru nr.153/2017 contravin art.16 alin.(1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.
Argumente
Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art.16 alin.(1) din Constituție, potrivit căreia plafonarea nivelului veniturilor salariale la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București determină situații discriminatorii pentru persoane aflate în aceeași situație juridică, respectiv persoane cu handicap care beneficiază de sporul prevăzut de art.22 din Legea-cadru nr.153/2017 și persoane cu handicap care nu beneficiază de acest spor, pentru că nivelul veniturilor lor salariale depășește nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, Curtea a constatat incidența, în cauză, a tezei referitoare la interzicerea discriminării.
Curtea a reținut că, prin dispozițiile art.11 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017, nivelul veniturilor salariale sunt plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, ceea ce echivalează cu neacordarea sporului pentru persoanele cu handicap prevăzut de art.22 din aceeași lege.
În consecință, diferența de tratament juridic, instituită de dispozițiile art.11 alin.(4) raportate la cele ale art.22 din Legea-cadru nr.153/2017, între persoane aflate în aceeași situație juridică – persoane cu handicap – nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, instituind o discriminare pe criteriul nivelului veniturilor salariale care sunt plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, ceea ce contravine art.16 alin.(1) din Constituție.
Întrucât în cauză este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art.16 alin.(1) din Constituție, remediul constituțional specific, în ipoteza constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă, în cazul funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, care sunt încadrați în grad de handicap grav sau accentuat, îl constituie acordarea sporului pentru persoanele cu handicap prevăzut de art.22 din Legea-cadru nr.153/2017 , indiferent de nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.
COMUNICAT DE PRESĂ 9 iulie 2026.pdf
