Briefing de presă susținut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de purtătorul de cuvant al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de Guvern
Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, 21 decembrie 2023. Avem mai multe decizii, cu un impact social de interes, spunem noi, pe care le voi anunța mai tarziu in acest briefing. Mai intai, vreau să dau cuvantul ministrului energiei, Sebastian Burduja, pentru a prezenta cadrul general al unui proiect de lege care a fost aprobat astăzi de guvern. Este vorba despre legea offshore eolian, un proiect legislativ cu un mare potențial și de dezvoltare verde, și de independență energetică, și de dezvoltare economică, și sunt sigur că domnul ministru ne va explica mai bine argumente pentru fiecare dintre aceste elemente. Domnule ministru, vă rog!
Sebastian Burduja: Vă mulțumesc mult, domnule Constantin, și dumneavoastră, stimați colegi. Astăzi, guvernul a aprobat proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene in Marea Neagră. Este, de asemenea, parte dintr-un jalon PNRR aferent Ministerului Energiei, iar asta inseamnă că proiectul va merge către dezbaterea parlamentară la inceputul sesiunii viitoare. Am solicitat procedură de urgență, domnul prim-ministru a fost de acord. Așadar, in 30 de zile, după 1 februarie, ar trebui să avem legea pentru exploatarea energiei eoliene in Marea Neagră. Romania este, astfel, prima țară de la Marea Neagră care face un astfel de demers și care va avea acest cadru legislativ. Pentru Romania, asta inseamnă promovarea energiei verzi, inseamnă promovarea unei energii sigure in cadrul paradigmei de independență energetică la care Romania aspiră. Inseamnă, totodată, posibilitatea exploatării unui potențial realmente impresionant in Marea Neagră. Există studiul Băncii Mondiale care ne arată că ar putea fi vorba de 76 de gigawați in Marea Neagră putere instalată din care vorbim despre, probabil, pană in 20 de gigawați pe platforme fixe. Aceste platforme fixe beneficiază de costuri cam cu 30% mai mici decat platformele plutitoare pentru centrale eoliene, Marea Neagră avand această caracteristică, o adancime destul de redusă pentru o distanță mare față de țărm, și evităm astfel problemele legate de afectarea turismului, așa cum s-a intamplat in alte state, inclusiv in Europa, și, in același timp, putem exploata această formă de energie verde. Conform calendarului din proiectul de lege pe care noi l-am avut in dezbatere publică intre 17 iulie și 1 septembrie, vă pot spune că au fost peste 100 de puncte de vedere și in procesul de avizare au fost peste 32 de avize și puncte de vedere din partea instituțiilor, fiind vorba și de o zonă sensibilă- Marea Neagră este o zonă cu multiple considerații de securitate națională și geopolitice.
Așadar, conform acestui calendar, in termen de trei luni de la intrarea in vigoare a legii, Ministerul Energiei va demara un studiu de specialitate in baza căruia se va pregăti procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și de exploatare a acestora. Studiul va fi unul complex și va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținand cont de potențialul eolian al acestora, de restricții in ceea ce privește normele de mediu. Și, practic, după finalizarea studiului și odată cu concesionarea acestor perimetre, procedurile de mediu vor putea fi accelerate in aceste - go-to areas, atunci cand un investitor va veni să dezvolte o capacitate - și vorbim de investiții de miliarde de euro cand vorbim de energie eoliană offshore - va avea un parcurs mult mai rapid și mult mai facil in baza acestui studiu pe care ministerul il va face. Vă mai pot spune că, in redactarea acestui proiect de lege, specialiștii ministerului s-au consultat atat cu Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii, și am primit sprijinul partenerului strategic, cat și cu alte state europene, de exemplu Olanda, mult mai avansată decat noi in ceea ce privește exploatarea energiei eoliene offshore. Ministerul Energiei, așadar, va fi autoritatea responsabilă de managementul procedurii de concesiune, iar ACROPO, actuala Autoritate Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore, și care se va reorganiza, pentru că nu va avea in competență doar petrolul, și se va redenumi Autoritate Competentă de Reglementare a Operațiunilor Offshore, va fi responsabilă de acordarea aprobărilor de dezvoltare, echivalentul autorizației de construire. In ritmul impus de proiectul de lege - și aceasta este o informație importantă - ar trebui să avem in anul 2032 primul megawatt de energie eoliană din Marea Neagră in sistemul energetic național. Mulțumesc tuturor celor care ne-au sprijinit pe parcursul acestui proces deosebit de complex. In baza feed-back-ului pe care il avem din partea mediului privat, considerăm că forma adoptată astăzi de Guvernul Romaniei - și ne dorim să o păstrăm in procesul de dezbatere parlamentară - este una care incurajează investițiile private și care va permite Romaniei să aibă o energie mai sigură, mai competitivă și mai verde. Mulțumesc foarte mult!
Mihai Constantin! Mulțumesc și eu! Dacă sunt intrebări pentru domnul ministru, vă rog.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, recent, premierul v-a cerut să vedeți ce se intamplă cu furnizorii de gaze care au crescut prețul nejustificat. Dumneavoastră spuneați că nu este neapărat in sarcina ministerului. Aș vrea să vă intreb, totuși, dacă ați purtat discuții in acest sens cu instituțiile abilitate.
Sebastian Burduja: Am un dialog foarte bun cu președintele ANRE, domnul Niculescu. E intr-un mandat nou și dansul și-a inceput să transforme instituția ANRE. Desfășoară peste 170 de acțiuni de control și urmează ca, pană la finalul acestui an, dar ăsta este un subiect pentru ANRE, să fie anunțate și rezultate ale acestor acțiuni, din dialogul pe care l-am purtat cu domnia sa. Este cert că Ministerul Energiei are mandatul de a asigura furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale in condiții de siguranță. ANRE se ocupă de controale şi de modul in care se respectă această lege. Aceasta este şi procedura. Furnizorii transmit facturi către ANRE, ANRE le validează sau nu, după care le transmite către Ministerul Energiei pentru agenții non-casnici, respectiv către Ministerul Muncii pentru cei casnici, şi noi facem plățile in limita disponibilului furnizat de către Ministerul de Finanțe.
Reporter: Ce se intamplă cu acest preț la gaze in această iarnă? El o să mai scadă? Ce se intamplă cu plafonul, pentru că au fost diverse solicitări la energie, să fie regandit plafonul.
Sebastian Burduja: Da. Intr-un plafon de 0,31 de lei per megawatt oră, vedem că sunt furnizori care facturează sub plafon; inclusiv pe factura mea există facturare sub plafon - 0,26, 0,28, 0,24, in funcție de politica comercială a fiecărui furnizor. E o piață liberă, romanii care se simt nedreptățiți pot să-și schimbe furnizorul. Deci, nu anticipăm creșteri semnificative ale prețului la gaz, depozitele au in continuare un grad de umplere semnificativ şi, cu siguranţă, ne vom strădui să asigurăm această predictibilitate pentru consumatorul final, pentru că suntem intr-un context cu două războaie, suntem intr-un context volatil. Schema de plafonare-compensare a indeplinit aceste două obiective: a păstrat prețurile stabile pentru romani și pentru companiile romanești și, de asemenea, a păstrat o stabilitate pentru furnizori, pentru că, de cate ori se intervine asupra schemei, ei iși schimbă toate sistemele informatice - de facturare, de calcul a sumelor de plată - și asta generează erori și costuri pentru furnizori, care deja au costuri importante cu acoperirea diferenței dintre prețul la factură și prețul cu care cumpără energia electrică și gazele naturale. Deci, ne dorim menținerea schemei așa cum este.
Reporter: De anul viitor o să vedem creșteri pentru accize, sunt prețuri mai mari la pompă pentru romani incepand cu 1 ianuarie, in prima parte a anului?
Sebastian Burduja: Vom face și o asemenea analiză. Nu este neapărat mandatul Ministerului Energiei. Noi ne ocupăm, incă o dată vă spun, de garanția furnizării combustibililor la pompă. Deci să existe benzină, să existe motorină. Restul aspectelor țin mai degrabă de alte ministere.
Reporter: Și pe cine să intrebăm dacă cresc prețurile la pompă? Cine să vină cu o soluție pentru romani?
Sebastian Burduja: Dacă ar ști cineva cum evoluează prețurile carburanților pe piața mondială, cu siguranță ar face foarte mulți bani, deci ele sunt greu de anticipat. Repet, mandatul Ministerului Energiei - și de aceea noi constituim acele stocuri de urgență pe care fiecare companie din acest domeniu este obligată să le aibă, atat in Romania, cat și o parte in afară - este să se asigure că atunci cand romanul se duce la pompă va avea ce să cumpere.
Reporter: Domnule ministru, avem un război in Orientul Mijlociu. Atunci cand am avut războiul din Ucraina am văzut prețuri la pompă care explodau de la minut la minut. Aveți o analiză la minister, urmăriți fenomenul, care sunt predicțiile la ministerul dvs. pentru perioada următoare?
Sebastian Burduja: Vă repet, noi ne preocupăm să existe stocuri pentru a alimenta, pentru a garanta această furnizare pe piața internă. Urmărim aceste evoluții, dar nu vă pot face o predicție in momentul ăsta, și sunt puțini oameni care o pot face. De altfel, există traderi care cu asta se ocupă și atunci cand nimeresc ceea ce se va intampla pe piața mondială a petrolului caștigă bani.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș vrea să vă intreb care este situația prosumatorilor care nu se pot lega acum la rețea și dacă aveți o estimare privind numărul persoanelor care se află intr-o astfel de situație.
Sebastian Burduja: N-am o asemenea estimare, o voi solicita tot de la ANRE. Cu siguranță că există o creștere semnificativă a numărului de prosumatori. Știm că, acum un an jumate, aveam 14-15.000, astăzi avem peste 100.000, cu o putere instalată de peste 1.000 de megawați, poate 1.200 de megawați acum, și anticipăm că anul viitor va crește și mai mult. Există o capacitate limitată a rețelelor. Ce depinde de Ministerul Energiei - și am accelerat - este semnarea unor contracte pentru modernizarea acestor rețele de distribuție. Avem peste patru miliarde de lei din Fondul pentru modernizare și noi am contractat cam două treimi in acest moment. Sunt proiecte care in doi-trei ani de zile vor fi terminate și vom vedea efectele. Sunt exact in zone in care există o creștere a numărului de posumatori, inclusiv zone urbane - Timișoara, județul Ilfov, zone periurbane; deci se vor acomoda mai mulți prosumatori pe măsură ce aceste proiecte se duc la indeplinire.
Reporter:Aveți o estimare cam peste doi-trei ani cați prosumatori ar putea să suporte rețeaua, cu cat ar putea crește procentul?
Sebastian Burduja: Iarăși, este o analiză tehnică de competența ANRE-ului, dar, in măsura in care aceste proiecte se vor face, și se vor face la timp, cu siguranță că și numărul prosumatorilor acomodați va fi mai mare. O să am o corespondență cu ANRE-ul, și o s-o fac publică, in ceea ce privește numărul de proconsumatori care pot fi acomodați. Categoric, nu vrem să ajungem in situația Ungariei, de exemplu, unde nu mai poți să fii prosumator. Iți spui panouri solare pe casă ca să-ți acoperi consumul propriu, atat. Nu mai poți să injectezi in rețea surplusul. Deci, deocamdată nu suntem in acel scenariu.
Reporter: Aș vrea să vă intreb și despre reorganizarea ministerului. Știu că dumneavoastră aveți deja pregătit cumva reducerea posturilor. Ar putea Ministerul Energiei să finalizeze reorganizarea incă din acest an, și să nu aștepte data de 30 iunie, cand va fi amanată reorganizarea pentru restul instituțiilor?
Sebastian Burduja: Noi suntem pregătiți și nu vom aștepta data de 30 iunie. Ne dorim să o facem cat mai rapid. Depindem de avizarea proiectului de hotărare de guvern de celelalte instituții, exemplu Ministerul Justiției. Dar vom accelera pentru că ne dorim o eficiență in ceea ce facem.
Reporter: Domnule ministru, am avut deja două episoade de vreme severă. Urmează incă unul. La cat sunt in acest moment depozitele noastre de gaze și dacă se golesc mai repede decat ați fi anticipat?
Sebastian Burduja: Răspunsul la a doua intrebare este mai simplu: nu se golesc mai repede decat am anticipat. Sigur, asta nu e intotdeauna un lucru bun, pentru că asta inseamnă că există un consum redus de gaze, in special in zona de sector privat. Ceea ce consumăm pentru termoficare e o cantitate dată de modul in care funcționează sistemul. Ultimele date pe care le am nu sunt la zi. O să vă pot da răspunsul pană la finalul anului.
Sebastian Burduja: Oricum, undeva in jurul 90%, poate 80 și ceva la sută gradul de umplere. Deci, față de perioada similară a anului trecut, oricum e un grad de umplere mai mare.
Reporter: Dar am și avut un grad de umplere maxim, chiar peste...
Sebastian Burduja: 103% aproape.
Reporter: Deci, cumva, dacă ne uităm, in două episoade mai severe deja am golit 10%.
Sebastian Burduja: Da, nu este in sine asta o problemă. Repet, dacă vă uitați pe modul in care a evoluat gradul de umplere a depozitelor in alte ierni, suntem absolut in parametri, dacă nu peste. In fapt, au fost furnizori care ne-au solicitat să mai disponibilizăm din cantitatea de gaze pe care in mod normal ar furniza-o, ar vinde-o către clienții casnici și pentru clienții noncasnici, ceea ce nu cred că vom face, pentru că sunt gaze achiziționate la un preț plafonat, pe care nu dorim să le punem in piață la un preț de piață liberă pentru agenții comerciali. Deci, avand in vedere solicitarea furnizorilor, cred că sunt peste așteptări in ceea ce privește gradul de umplere in acest moment.
Reporter: Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Iulian Ionescu, Ecopolitic. Domnule ministru, in continuarea intrebării colegului meu legată de modernizare, ținand cont și de decizia de astăzi, de hotărarea prin care mergeți și pe o variantă de offshore de energie din Marea Neagră, modernizarea nu ar trebui să inceapă din Constanța, ținand cont că din acea zonă investitorii vor furniza energie electrică in următorii ani? Adică vorbesc de rețea, că tot vorbeați...
Sebastian Burduja: Da, dacă vorbim de mari capacități de producție, atunci prima nevoie este in sistemul de transport, deci liniile de inaltă tensiune, și acolo sunt proiecte ale Transelectrica și ele inaintează. Sunt inclusiv pe fondul pentru modernizare nouă proiecte ce vizează și acea zonă, plus că, știți, avem acel proiect al interconectorului de inaltă tensiune in curent continuu de la Dobrogea pană la granița de vest; și acela este in etapa de studiu de fezabilitate cu partenerii privați din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite și Franța și, bineințeles, Romania. Deci, mai degrabă aceea va fi soluția pentru evacuarea energiei eoliene din Marea Neagră, plus ceea ce se va face la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pentru că, dacă nu vom avea acest interconector, vom avea reactoare frumoase, centrale eoliene frumoase in largul Mării Negre, dar nu vom putea beneficia de energia pe care acestea o produc. Aveți insă dreptate că in zona Constanței avem probleme, și le-am văzut in episoadele recente de vreme rea, in care sigur că a durat niște zile pentru Enel, de fapt PPC, fostul Enel, să repare lucrurile, pentru că există acel fenomen de rafală de vant. E o zonă expusă, rețelele nu sunt noi, și acolo există proiecte pe fondul pentru modernizare, pentru distribuție, semnate exact pentru zonele cele mai vulnerabile. Deci sunt contractate in momentul acesta şi se vor face.
Reporter: Ok. Şi ultima intrebare, dacă imi permiteţi. Romania, in ultimii 30 de ani, a descoperit un zăcămant foarte important de gaze naturale, cel de la Caragele. Puteți să-mi detaliați ultimele decizii ale Romgaz privind investițiile in zona de explorare și exploatare, ţinand cont că vorbim de gaze, şi de preţ, şi de independenţă energetică a Romaniei?
Sebastian Burduja: Chiar astăzi să ştiţi că le-am cerut o situație celor de la Romgaz cu toate proiectele in curs. Deci avem in zona de mare adancime a zăcămantului Caragele in conservare o sondă - 55 Damianca. Etapele care au fost parcurse sunt achiziția de servicii de proiectare și studiu de fezabilitate pentru dezvoltare și exploatare sonde din zonele Rosetti și Damianca, intru in detalii tehnice, realizarea instalației tehnologice pentru conectarea sondei 55 la sistemul de producție Caragele. S-a semnat contractul de servicii de proiectare, s-a emis ordinul de incepere lucrări de proiectare in 19 octombrie. Proiectantul a fost in teren şi practic acum urmează elaborarea proiectului tehnic pentru construcția conductei colectoare pentru sonda 55. Avem autorizație de construire, s-a demarat achiziția materialului tubular, a execuției lucrării, procedura de achiziție. Pe scurt, și pe in sensul tuturor, nu avem o evaluare finală pe potențialul de la Caragele, dar aceste sonde de explorare sunt pe teren, este o prioritate pentru Romgaz și alocă resurse in consecință, și in următoarea perioadă vom ști mai bine pe ce stăm la Caragele. Cert este că, din perspectiva managementului companiei și managementului de proiect, s-au făcut pași importanți și le-am cerut la randul meu să accelereze acest proiect.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua, Florentina Lazăr de la Antena 1. Cei de la ANRE au anunțat in urmă cu doar cateva minute că trei companii din energie au fost sancționate cu 1% din cifra de afaceri. Acestea au cumpărat cantități de energie mai mari decat portofoliul lor la prețul de 450 lei pe megawatt, așadar mai multă energie suplimentară. Cum vedeți tot ceea ce s-a intamplat?
Sebastian Burduja: E ce vă spuneam mai devreme, că anticipam aceste rezultate inainte de sfarșitul anului și mă bucur că ANRE a dat astfel de sancțiuni. Ele sunt ca procent din cifra de afaceri, intr-adevăr, deci 1% se putea merge și pană la 5%, sau se va putea merge pe viitor, poate in cazul unor abateri repetate. Mă bucur, mă bucur mult că autoritatea, iată, iși face treaba și cei care greșesc plătesc - și plătesc un preț foarte scump.
Reporter: Ar fi nevoie de amenzi mai mari, cum spuneați, 5%?
Sebastian Burduja: Aici sunt regulamentele și procedurile ANRE. Cred că in cazul unor abateri repetate se va merge și cu 5% din cifra de afaceri. In energie discutăm de cifre de afaceri foarte mari; mai ales dacă va fi cazul și unor mari furnizori astfel de amenzi inseamnă zeci de milioane de euro. Dar haideți să așteptăm rezultatele tuturor controalelor. Este un semnal pentru intreaga piață să respecte regulile. Nu există altă opțiune pentru companiile in energie.
Reporter: Au mai fost astfel de cazuri pană acum?
Sebastian Burduja: Nu, nu in anii recenți, cel puțin. Deci, ca procent din cifra de afaceri, eu nu-mi amintesc să se fi dat amenzi semnificative, așa cum e cazul celui despre care spuneați.
Reporter: Dar astfel de abateri au mai existat.
Sebastian Burduja: Asta constată ANRE-ul și aplică sancțiunile in consecință.
Reporter: Și o altă intrebare, pe teme politice, dacă putem spune: veți candida la Primăria Capitalei?
Sebastian Burduja: Sunt, totuși, cu sigla Guvernului Romaniei in spate. Ar fi nepotrivit să comentez, dar niciodată nu am dat inapoi de la o cursă electorală.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Vlad Ungar, TVR. Domnule ministru, v-aș intreba dacă vor fi majorate cu 3,37% tarifele de distribuție pentru energia electrică. Și ce impact va avea asta anul viitor?
Sebastian Burduja: Știu că este o discuție in curs. Impactul la factură, dacă se va merge pe varianta asta, ar trebui să fie mic pentru consumatorul final.
Reporter: Ce inseamnă mic?
Sebastian Burduja: Este o solicitare constantă pe care operatorii de distribuție o fac, pentru că ei au costuri semnificative și se leagă de discuția noastră de mai devreme. Ne dorim să acomodăm mai mulți prosumatori. Ne dorim să avem rețele mai sigure, ne dorim să avem un grad de reziliență mai mare atunci cand avem rafale de vant de 100 de kilometri pe oră sau de 80 de kilometri pe oră. Toate acestea necesită investiții și sigur că aici intervine o negociere intre distribuitori, transportatori de sistem, Transelectrica, ANRE, in primul rand, cu privire la nivelul rezonabil a acestor tarife de distribuție.
Reporter: E rezonabilă o astfel de creștere, din punctul dumneavoastră de vedere?
Sebastian Burduja: E greu să fac o asemenea apreciere, pentru că ea e bazată in general pe analize foarte tehnice pe care Autoritatea de Reglementare in domeniul Energiei le face și este și o negociere cu industria. Dacă ar fi o creștere mai mare, sunt convins că operatorii de distribuție și-ar asuma și un ritm de investiții mai alert. Dacă vorbim de o creștere mică, atunci probabil vor ridica din umeri și vor spune: atat putem să facem in următorul an de zile.
Reporter: Mulțumesc!
Sebastian Burduja: Și eu mulțumesc, domnule Ungar.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu pentru intrebările adresate domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja. Mulțumesc pentru participare!
Sebastian Burduja: Mulțumesc și eu, domnule Constantin!
Mihai Constantin: Vreau să punctez şi eu alte cateva decizii luate astăzi in ședința de guvern. A fost aprobată o hotărare care e menită să susțină accesul cat mai multor pensionari la medicamente. Guvernul a decis majorarea plafonului de venituri pană la care pensionarii pot beneficia de compensarea cu 90% a medicamentelor. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2024, vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor pensionarii cu venituri de pană la 1.830 lei pe lună, comparativ cu pragul de 1.608 lei pe lună din prezent. Am și eu o statistică pentru anul in curs, in perioada ianuarie-septembrie 2023 au fost eliberate peste 2 milioane de rețete pentru un număr de 432.525 de pensionari, iar această decizie de astăzi e menită să nu scadă numărul acestor beneficiari, ba poate să-l și mărească.
De asemenea, guvernul a alocat astăzi suma de 915.500 lei ajutoare de urgență pentru sprijinirea a 208 familii și persoane singure care se află in situații dificile din cauza unor incendii, a pagubelor produse de fenomene meteo extreme sau periculoase, de accidente sau de situații deosebite din cauza stării de sănătate. Aceste fonduri vor fi acordate și familiilor afectate de recenta tragedie de la Odorheiu Secuiesc, de la căminul liceului teoretic de acolo, in felul următor: pentru cele două fete rănite și internate, cate 8.000 lei, pentru fata care se află in stare mai gravă, in comă, 10.000 lei, și pentru familia tanărului decedat, de asemenea, 10.000 lei. Este puținul pe care il face poate face guvernul in regim de urgență in urma acelei tragedii și, de asemenea, transmitem condoleanțe și empatia noastră pentru cei afectați de evenimentul de acolo.
Guvernul a alocat și fonduri suplimentare pentru buna desfășurare a activității unor domenii de activitate și instituții publice, după cum urmează: 75 de milioane de lei vor merge către sectoarele 3, 4 și 5 ale capitalei, către 15 municipii din țară, 10 orașe, 31 de comune și cinci consilii județene. Banii sunt pentru plata cheltuielilor curente, pentru salarii, cheltuieli pentru protecția copilului și asistență socială, plata unor facturi restante, a serviciilor publice din subordine, pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă sau cu finanțare din programe naționale aflate in implementare, precum și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărari judecătorești.
Iar pentru susținerea activităților teatrelor, operelor, filarmonicilor, centrelor culturale din subordinea autorităților locale, guvernul a alocat suma de 218 milioane lei, fonduri care vor finanța activitatea a 68 de instituții de cultură, intre care menționez cateva - Filarmonica din Arad, Filarmonica Argeș, Filarmonica Bacău, Oradea, Botoșani, Opera din Brașov și 46 de teatre locale.
Suntem in data de 21 decembrie și cred că este de bun augur, printr-o hotărare de guvern adoptată astăzi, Asociația - 21 decembrie 1989 a fost recunoscută ca asociație de utilitate publică, cu toate beneficiile pe care le prevede legea din această recunoaștere.
Mai am și o veste care cred că este bună pentru romani, in general - este vorba despre zilele libere pentru anul care vine, 2024, pentru cei din sistemul bugetar, și anume, pe langă cele care sunt legal zile libere, s-a mai decis ca zilele de joi - 2 mai, vineri - 16 august și vineri - 27 decembrie 2024 să fie zile libere pentru personalul instituțiilor și autorităților publice. Aceste zile vor fi recuperate prin prelungirea programului de lucru in alte zile din preajma acestor date anunțate mai devreme. Se poate face astfel o punte pentru trei minivacanțe, care cred că ii vor bucura pe mulți in anul care vine. De asemenea, ca de obicei, vă vom comunica in curand o declarație de presă detaliată cu deciziile de astăzi, dar vă stau la dispoziție pentru eventuale intrebări. Vă rog!
Reporter: Ce discuții există in acest moment in cadrul guvernului privind amanarea reorganizării ministerelor și a instituțiilor publice? Pentru că tocmai a fost pus in transparență un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului de Finanțe, care amană acel termen, de la 1 ianuarie la 30 iunie.
Mihai Constantin: Cred că insuși prim-ministrul a făcut cateva declarații in acest sens și am să vă spun ceea ce vă pot comunica in această clipă. Intenția este, in continuare, extrem de viguroasă din partea guvernului, de reorganizare pentru eficientizarea și reducerea cheltuielilor bugetare din organigrama instituțiilor de stat. Este nevoie să se dea un bun exemplu cu ministerele. Dacă nu mă inșel - și nu mă inșel - cred că Secretariatul General al Guvernului, ca ordonator de credite, este primul care a și depus și căruia i s-a și aprobat acest program. Vă voi da detalii, dacă mi le solicitați, după ce mă voi documenta și eu mai bine in acest caz. Și mai e ceva, e o vorbă romanească: să măsurăm de 10 ori, să tăiem doar o dată. Așadar, intenția rămane. Măsurile se vor lua, iar prorogarea sau amanarea pană la 30 iunie 2024 nu inseamnă că toate se vor amana pană in iunie 2024. Domnul ministru al energiei tocmai a anunțat că e gata anul acesta să depună. Premierul are discuții individuale și cu miniștrii de resort, pentru a urmări stadiul de redactare al acestor proiecte, și cred că ele vor veni in cascadă, in perioada următoare. N-o să apucăm iunie 2024 pentru asta. Vor veni mult mai devreme.
Reporter: Domnule Constantin, ce discuții au fost astăzi in guvern despre Ordonanța de Urgență trenuleț numărul 2?
Mihai Constantin: Este un proiect parțial pus in transparență și pe site-ul Ministerului Finanțelor. Cred că de la dvs. am această informație. N-am apucat să văd proiectul pus in transparență. El a intrat in primă lectură in ședința de astăzi de guvern, deci incă nu a fost adoptat. Asta are in sine o informație. O să ne mai vedem la o ședință de guvern, cel puțin incă una anul acesta, săptămana viitoare, după Crăciun. Iar ca principiu pot să vă dau acum o informație: s-a vehiculat majorarea cu 5% a salariilor personalului din instituțiile publice. Ei bine, acest procent de majorare nu se va aplica celor care au beneficiat deja in acest an de majorări salariale sau care au normative separate, cum ar fi domeniul educației. Mă mai gandesc și la cel juridic, care are un procedeu administrativ prin care și-a majorat salariile; și mai sunt și alte domenii, ANAF-ul, dacă nu mă inșel, CNAS-ul. Aceste categorii de bugetari nu vor beneficia de această majorare, care insă se va aplica de la 1 ianuarie tuturor celorlalți bugetari. Este un principiu luat astăzi in discuție și, repet, proiectul va intra spre aprobare in anul acesta, intr-o ședință ulterioară.
Reporter: Bună ziua! De ce a fost nevoie de această modificare, la o zi după ce a fost adoptată in parlament legea bugetului? Ați promis niște majorări salariale, la o zi distanță după adoptare, v-ați răzgandit.
Mihai Constantin: Dați-mi voie, cu toată amiciția de care pot să dau dovadă, să-mi permit să las răspunsul pentru intrebările care incep cu de ce, celor care-și decid oportunitatea unor hotărari. Eu doar vreau să comunic deciziile luate.
Reporter: Care a fost poziția Ministerului Finanțelor in ședința de guvern? Că a avut o justificare.
Mihai Constantin: Nu a fost nevoie de nicio justificare, a fost doar nevoie de implementare a unui principiu precum cel pe care l-am spus mai devreme, pentru care e nevoie de această actualizare. Cred că, acum imi permit să speculez, dar numai de dragul de a vă da un răspuns, unul dintre principiile acestor reforme bugetare pe care l-am auzit chiar de la prim-ministru, a fost acela de echitate. Și s-a dorit ca principiul conform căruia unii beneficiază de majorări, iar ceilalți să nu aibă de două ori același beneficiu, să fie respectat. De aceea s-a reluat in discuție această excepție pe care am descris-o mai devreme, decizia urmand să fie luată intr-o ședință ulterioară de guvern. Vă mulțumesc mult, așadar, va veni acel comunicat detaliat, ca de obicei, după o ședință de guvern. Evident, ne vom mai vedea anul acesta, dar suntem foarte aproape de Crăciun și vreau să vă urez dvs., celor care ne urmăresc, să avem sărbători liniștite, marcate de dragoste, in familie, in cercurile de apropiați și, dacă se poate, să impărtășim și in colectiv, in mediul public, pentru că e nevoie de mai multe sentimente pozitive, aș spune, in mediul colectiv, in mediul public din Romania, și nu numai. Să ne revedem sănătoși!
Sursa: Guvernul României
