În perioada ianuarie-iunie 2026 p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 265 milioane euro.
Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – iunie 2025 ianuarie – iunie 2026 p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 75 948 89 503 -13 555 78 769 92 971 -14 202
A. Bunuri şi servicii 66 057 75 710 -9 653 67 993 77 709 -9 716
a. Bunuri 44 780 61 055 -16 275 46 046 62 442 -16 396
b. Servicii 21 277 14 655 6 622 21 947 15 267 6 680
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 444 55 1 389 1 469 83 1 386
– transport 5 429 2 428 3 001 5 648 2 430 3 218
– turism – călătorii 2 191 4 142 -1 951 2 399 4 884 -2 485
– servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 5 522 2 061 3 461 5 805 2 221 3 584
– alte servicii 6 691 5 969 722 6 626 5 649 977
B. Venituri primare 5 390 9 230 -3 840 5 077 9 766 -4 689
C. Venituri secundare 4 501 4 563 -62 5 699 5 496 203
p – date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţilor e în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro.
În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură:
datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,4 la sută față de 31 decembrie 2025;
datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,1 la sută față de 31 decembrie 2025.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 6 luni 2026 p
Sold la 31.12.2025 Sold la 30.06.2026 p
1. Administrația publică 125 622 129 012 6 626
Numerar și depozite 528 248 2 184
Titluri de natura datoriei 87 915 88 279 3 447
Împrumuturi 22 259 24 930 505
Credite comerciale și avansuri 129 124 61
Alte pasive* 14 791 15 431 429
2. Banca Centrală 3 174 3 247 46
Numerar și depozite 2 10 3
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 172 3 237 43
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 14 967 15 170 7 496
Numerar și depozite 8 432 8 610 5 611
Titluri de natura datoriei 6 457 6 456 1 756
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 78 104 129
4. Alte sectoare 33 177 34 875 15 544
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 2 379 1 968 40
Împrumuturi 16 527 16 663 8 726
Credite comerciale și avansuri 13 862 14 990 6 466
Alte pasive 409 1 254 312
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 176 940 182 304 29 712
II. Investiția directă: credite intra-grup 51 523 50 468 18 702
Total datoria externă (I+II) 228 463 232 772 48 414
Termen scurt 48 148 48 191 38 097
Termen lung 180 315 184 581 10 317
p – date provizorii
*include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,2 la sută în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu 18,4 la sută în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2026 a fost de 5,8 luni, comparativ 6,0 luni la 31 decembrie 2025.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2026 a fost de 100,2 la sută, comparativ cu 104,4 la sută la 31 decembrie 2025.
Precizări metodologice
Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți . Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă .
Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf . Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii .
Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 15 septembrie 2026.
Sursă: Banca Națională a României
