Pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Clubul Fermierilor Români organizează o sesiune specială în cadrul Conferinței Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, dedicată rolului agriculturii în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar la nivelul Flancului Estic al UE și NATO. Evenimentul își propune să identifice provocările, planurile și acțiunile concrete prin care agricultura poate fi integrată ca pilon al securității alimentare în noul context geopolitic.
Detalii eveniment
Sesiunea specială de securitate din cadrul conferinței va avea loc pe 5 noiembrie 2026, între 12:15 și 13:00, la Radisson Blu Hotel, București. Invitații principali sunt Mark Titterington, co-fondator al Forum for the Future of Agriculture (Bruxelles), și ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe. Moderatori: Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români, și Andreea Stroe, jurnalist și producător AgroJurnal, Digi24.
Agricultura ca infrastructură de securitate
Evenimentele din regiune — în special războiul din Ucraina — împreună cu presiunile asupra rutelor comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și inputuri și riscurile sanitar-veterinare au determinat reclasificarea agriculturii în zona securității. Capacitatea de a produce, stoca, procesa și distribui alimente în condiții de criză trebuie privită la fel de strategic precum infrastructura energetică, de transport sau de apărare. România, stat de graniță al UE și NATO, dispune de suprafețe agricole extinse, tehnologii moderne și porturi la Marea Neagră, oferind potențialul de a deveni furnizor stabil pentru regiune, cu condiția organizării și valorificării acestui potențial la scară.
Marea Neagră și provocările logistice
Războiul a scos în evidență vulnerabilitățile lanțurilor agroalimentare la întreruperi logistice, blocade și volatilitate a costurilor. Raportul companiei de securitate maritimă Ambrey arată circa 387 de atacuri asupra navelor în iulie–septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior. În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar circa 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.
Costurile asigurărilor pentru nave au crescut: în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război a urcat în două săptămâni de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%, iar în zonele cele mai expuse poate ajunge până la 15% din valoarea corpului navei. În paralel, portul Constanța a tranzitat 15,8 milioane de tone de cereale în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 7% față de anul precedent.
Agenda sesiunii include rolul României ca hub regional pentru tranzit, stocare și distribuție a cerealelor și altor produse agroalimentare din zona Mării Negre, subliniind necesitatea investițiilor în porturi, căi ferate, drumuri, depozite, refrigerare, procesare și parteneriate între fermieri, procesatori și retail pentru a reduce exportul predominant de materii prime.
Energie, gaze și îngrășăminte — factori externi care afectează fermierii
Pe 27 octombrie, gazul pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh, maximul ultimilor patru ani și de peste trei ori nivelul de la începutul anului. Blocajele comerciale cauzate de conflicte, precum războiul din Iran care a influențat circulația prin Strâmtoarea Hormuz, afectează aprovizionarea cu îngrășăminte: circa o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte trece prin acea rută, iar gazul reprezintă aproximativ 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate. Ureea a atins 856,9 dolari/tona în aprilie, pe piața globală.
România nu are producție proprie de îngrășăminte azotate: Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției, după preluarea de către Romgaz, este estimată pentru primăvara lui 2027. Fermierii depind astfel integral de importuri, într-o piață în care Rusia a furnizat în 2025 circa 22% din importurile UE de îngrășăminte. Securitatea agricolă conexă depinde de accesul la energie, fertilizanți, semințe, echipamente, transport și finanțare, iar volatilitatea prețurilor afectează competitivitatea fermierilor români.
Sesiunea va aborda soluții pentru reducerea expunerii la șocuri externe, printre care: energie regenerabilă la nivelul fermei; stocare strategică de inputuri; instrumente financiare — asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor — pentru gestionarea riscurilor climatice, de piață și geopolitice.
Biosecuritate și riscuri sanitar-veterinare
Pesta porcină africană continuă să afecteze fermele comerciale: în 2026 au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad (ianuarie), peste 8.600 în Neamț (februarie) și aproape 5.700 într-o fermă din Buzău (septembrie). La începutul lui martie, ANSVSA raporta 330 de focare la mistreți, față de 200 cu un an înainte. România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă.
În cazul rumegătoarelor mici, pesta micilor rumegătoare (67 de focare în 2024) și variola ovină (27 de focare în 2025, cu noi focare în Buzău și Brăila în septembrie 2026) au blocat exporturile. Comisia Europeană a interzis, din 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026. Miza pierderilor: un export de animale vii de peste 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, estimat de ANSVSA la circa 300 de milioane de euro în 2026.
Temele centrale ale sesiunii includ siguranța sanitar-veterinară și fitosanitară, trasabilitatea, aplicarea standardelor echivalente pentru importurile din state terțe și protecția fermierilor în fața produselor agroalimentare provenite din țări non-UE.
Context european: PAC 2028–2034 și bugetul UE
Uniunea Europeană are nevoie de o strategie de autonomie strategică alimentară care să combine producția internă, diversificarea surselor și stocuri strategice. Viitorul cadru financiar european (PAC 2028–2034 și noul buget al UE) va direcționa investițiile pentru cel puțin șapte ani, iar deciziile din 2026–2027 sunt decisive. Sesiunea va discuta agenda cu care România poate merge la negocieri: competitivitate, reziliență, securitate alimentară și sprijin real pentru fermele viabile.
România poate susține un tratament diferențiat, cu finanțare nu doar pentru plăți directe, ci și pentru logistică, procesare, irigații, stocare și digitalizare, orientând fondurile spre investiții productive și infrastructură, în loc de măsuri de compensare sau conformare birocratică.
Parteneriate regionale pe Flancul Estic
Propunerea este ca România să promoveze un parteneriat agroalimentar cu statele din Flancul Estic — Polonia, statele baltice, Republica Moldova și Ucraina — în limite compatibile cu securitatea și piața internă. Cooperarea ar urma să vizeze logistică, standarde de calitate, schimb de informații, rezerve strategice și planificare comună pentru situații de criză, transformând agricultura într-un instrument de coeziune europeană și consolidare a Flancului Estic.
Participanți și declarații
Mark Titterington aduce experiența Forum for the Future of Agriculture, rețeaua de dialog de la Bruxelles între fermieri, decidenți europeni, industrie și societate civilă. Cristian Diaconescu contribuie cu perspectiva securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.
„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români.
„Am adus în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
