Peste 500 de participanți au fost prezenți la Conferința Națională „AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București. Evenimentul a reunit fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, instituțiilor financiare internaționale și mediului academic și a pus în dezbatere viitorul PAC, securitatea alimentară, finanțarea și tehnologia în agricultură, pe fondul unei perioade marcate de secetă prelungită și de prețuri la cereale comparabile cu nivelul din urmă cu un deceniu.
Deschidere: agricultură, infrastructură strategică
La începutul conferinței, Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români, a prezentat o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 €/t), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doi ani, România a înregistrat 41 de luni consecutive de secetă și depinde 100% de importul de îngrășăminte. În același timp, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, reprezentând doar 14,7% din bugetul UE.
„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț – să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români.
„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe 10 ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.
Clubul Fermierilor Români a înaintat Guvernului mai multe solicitări concrete: adoptarea Politicii Agricole Integrate – Obiectiv 2035 și instituirea unui grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de Prim-ministru; crearea unui cadru financiar multianual pentru agricultură cu surse noi (fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity); menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierile financiare; un Sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice – propunerea CFRO prevede circa 540 de milioane de euro pe 3 ani pentru acoperirea a 6,8 milioane de hectare; și un Program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.
Mesaje instituționale
Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis prin consilierul prezidențial Radu Burnete, a calificat agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea” și a prezentat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, posibilitatea plafonării și a degresivității plăților la decizia fiecărui stat membru cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.
„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.
„Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem – trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”, a transmis Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, în mesajul Prim-ministrului Luca Niculescu.
Comisarul European pentru Agricultură, Christophe Hansen, a subliniat în mesajul video că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va fi direcționat către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit – pentru România, acest lucru înseamnă cel puțin 3,89 miliarde de euro.
Panelul I – Dialog România – UE: PAC 2028-2034, buget și finanțare
În primul panel au discutat reprezentanți ai Comisiei Europene, Guvernului României, Parlamentului European, Băncii Mondiale și fermieri. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins ideea unui fond unic și a pledat pentru păstrarea celor doi piloni PAC. El a anunțat două programe de credite după modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, ROBOR-ul și comisioanele plătite de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane de lei pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.
Elisabeth Werner, Director General DG AGRI, a afirmat că mai important decât mărimea bugetului este «cât obținem din fiecare euro», prin folosirea instrumentelor financiare și atragerea capitalului privat. Achim Irimescu a avertizat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro fără sume protejate, observând că „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.
Holger Kray (Banca Mondială) a menționat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece ferme au sub 5 hectare, prezentând programul AgriConnect, la care România s-a alăturat. Liviu Dobre (Agricover) a subliniat efectul multiplicator al garanțiilor de stat: un euro sub formă de garanție mobilizează 70-80 de euro credit în fermă, iar doar un sfert din suprafața cultivată este asigurată.
Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără sume dedicate, banii riscă să nu ajungă la fermieri și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles. Dan Hurduc (Consiliul Director CFRO) a atras atenția asupra decapitalizării fermelor: „orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”. Panelul s-a încheiat cu întrebări despre înnoirea generațională puse de tinerii fermieri formați de Club.
„Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală: România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri – nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a declarat Florin Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Panelul II – Agricultura în arhitectura de securitate
Compania de securitate maritimă Ambrey a raportat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în perioada iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior; prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%. Cristian Diaconescu a avertizat că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob” și că exporturile de cereale și îngrășăminte sunt ținte ale agresiunii hibride – „dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”.
Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) a spus că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, pentru că „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”. În cadrul panelului Clubul a lansat Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (realizat cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) – care propune reduceri de 40-100% ale costurilor cu energia – și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci: 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.
Panelul III – Finanțare și competitivitate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va aduce „câteva sute de milioane de euro” pe mai mulți ani. Banca de Investiții și Dezvoltare, reprezentată de Teodora Petre, pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, pentru prima dată, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, produsul urmând să ajungă la fermieri în T1 2027.
BERD (Victoria Zinchuk) negociază linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale, iar Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat. Clubul a prezentat modelul economico-financiar al performanței fermelor (Prof. Gavril Ștefan, USV Iași), care arată că o scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor. Brokerul de Asigurare CFRO (Georgiana Rusu) a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în contextul în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.
„Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină – fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Panelul IV – Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională
Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a spus că Parlamentul nu va accepta o PAC fără finanțare pentru Pilonul II și a propus un sprijin minim de 300.000 de euro pentru tinerii fermieri. Alina Ujupan (cabinetul Vicepreședintelui Executiv Roxana Mînzatu) a subliniat necesitatea ca România să treacă de la reacție la inițierea agendei europene. Răzvan Teodorescu (USAMV București) a reamintit că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani și doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.
Panelul a culminat cu lansarea ROVIO – Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.
„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski.
