Unul dintre cele mai valoroase obiecte ale patrimoniului arheologic românesc se apropie de finalizarea restaurării. Coiful de aur de la Coțofenești, recuperat în aprilie 2026, a trecut prin investigații și intervenții complexe, menite să îi redea stabilitatea și forma anterioară deteriorării. Ministerul Culturii își dorește ca piesa să poată fi expusă până la 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale, dacă toate etapele restaurării vor fi încheiate în siguranță. În paralel, este pregătită o investiție de peste 100 de milioane de euro pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României.
Are aproximativ 2.400 de ani și este una dintre cele mai cunoscute mărturii ale civilizației traco-getice. Coiful de aur de la Coțofenești a traversat secolele, păstrând formele și simbolurile unei lumi despre care istoricii și arheologii continuă să descopere lucruri noi.
Decorat cu doi ochi mari, cărora le este atribuit un rol protector, și cu reprezentări de animale fantastice și scene ritualice, coiful este considerat un simbol al puterii și prestigiului în societatea vremii. Descoperit în județul Prahova, obiectul datează din a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.Hr. și face parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
În ianuarie 2025, coiful a fost furat din Muzeul Drents din Olanda, unde se afla într-o expoziție internațională. Recuperat la 2 aprilie 2026, alături de două brățări dacice din aur, obiectul a revenit în România cu o serie de deformări care au necesitat intervenții specializate.
O restaurare în care fiecare intervenție contează
Luni, 2 noiembrie 2026, Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României au prezentat stadiul restaurării coifului, în prezența ministrei Culturii, Ioana Ciocan.
Procesul a început cu o serie de investigații microscopice și fizico-chimice, prin care specialiștii au analizat structura metalului, deformările și intervențiile de restaurare realizate de-a lungul timpului. Rezultatele au arătat că desprinderile s-au produs în zone care mai fuseseră restaurate, fără identificarea unor fisuri profunde noi care să afecteze structura piesei.
Intervenția este realizată de restauratorul Alexandru Dozsa, specialist al Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul unei echipe interdisciplinare care a colaborat și cu experți din Olanda. Corectarea deformărilor a presupus utilizarea unor mulaje și aplicarea controlată a presiunii, astfel încât metalul să poată fi readus progresiv la forma anterioară, fără producerea unor noi deteriorări.
Cea mai dificilă etapă a fost încheiată, iar coiful și-a recăpătat în mare măsură forma. Urmează reatașarea obrăzarului desprins și verificarea stabilității piesei.
Când va putea fi văzut din nou coiful?
Ministerul Culturii își propune ca restaurarea să fie finalizată în timp util pentru ca obiectul să poată fi expus până la 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale .
Această dată reprezintă un obiectiv, nu un termen ferm. Expunerea depinde de finalizarea tuturor intervențiilor și de confirmarea condițiilor necesare conservării și prezentării în siguranță.
Peste 100 de milioane de euro pentru restaurarea Muzeului Național de Istorie
În paralel cu restaurarea coifului, Ministerul Culturii pregătește unul dintre cele mai importante proiecte de investiții în infrastructura muzeală din România.
Clădirea Muzeului Național de Istorie a României, situată pe Calea Victoriei din București, urmează să beneficieze de lucrări ample de consolidare, restaurare și modernizare, cu o valoare estimată de peste 100 de milioane de euro .
Investiția urmărește protejarea clădirii istorice, îmbunătățirea condițiilor de conservare a patrimoniului și modernizarea spațiilor destinate cercetării și expunerii. Proiectul va permite, totodată, valorificarea unui număr mai mare de bunuri culturale din colecțiile muzeului.
Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI) se află în etapa finală a obținerii avizelor necesare. În 2027, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, intenționează să lanseze licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor. Finanțarea este prevăzută prin cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării infrastructurii culturale.
Calendarul efectiv al lucrărilor va depinde de finalizarea procedurilor tehnice și de achiziție publică.
Restaurarea Coifului de la Coțofenești și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României sunt două proiecte de anverguri diferite, dar cu același obiectiv: protejarea patrimoniului național și transmiterea lui către generațiile viitoare.
Coiful se pregătește să revină în fața publicului, iar muzeul care îl păstrează se pregătește, la rândul său, pentru o transformare necesară. În ambele cazuri, munca specialiștilor și investițiile în conservare reprezintă garanția că mărturiile trecutului vor putea fi cunoscute și de generațiile următoare.
Sursă: Ministerul Culturii
