Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a participat, în perioada 14-15 septembrie 2026, la Dublin, la Reuniunea informală a miniștrilor responsabili de Politica de Coeziune (Informal Meeting of Ministers responsible for Cohesion Policy – GAC Cohesion), unde a susținut poziția României privind viitorul acestei politici pentru perioada 2028-2034.
Subiectele abordate în cadrul reuniunii au vizat rolul Politicii de Coeziune ca motor al competitivității europene, precum și condițiile de implementare aferente viitoarelor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale. Au fost discutate, totodată, echilibrul dintre competitivitate și reducerea disparităților regionale, precum și cel dintre flexibilitate și predictibilitate, cu accent pe dimensiunea teritorială a politicii de coeziune.
Mai mult, s-a evidențiat rolul politicii de coeziune ca element central al competitivității europene, contribuind la promovarea unei dezvoltări echilibrate, prin investiții în competențe, inovare, IMM-uri și infrastructură, adaptate specificului fiecărei regiuni. Totodată, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța strategiilor teritoriale, a principiului parteneriatului și a implicării autorităților regionale și locale în toate etapele procesului de macroprogramare, precum și rolul viitoarelor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale în structurarea investițiilor pentru perioada 2028-2034.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a evidențiat relația directă dintre politica de coeziune și competitivitate, ilustrată prin progresul economic înregistrat de la aderare (România a ajuns de la 40% la peste 80% din media UE a PIB-ului), și a pledat pentru orientarea viitoarelor investiții către nevoile specifice fiecărei regiuni, menținerea unei alocări sociale de minimum 14% și integrarea principiului „dreptului de a rămâne” în deciziile concrete de investiții. Totodată, partea română a evidențiat că dimensiunea teritorială trebuie să fie protejată prin implicarea reală a autorităților locale și regionale și faptul că flexibilitatea trebuie construită într-un cadru stabil, cu certitudine privind resursele, prefinanțare adecvată și ținte realiste, pentru a nu compromite investițiile pe termen lung. Mai mult, s-a susținut necesitatea aplicării lecțiilor din PNRR și a unui mecanism de verificare mai eficient și independent, subliniind că adevărata provocare nu este insuficiența resurselor, ci capacitatea de a le transforma în rezultate concrete.
Dragoș Pâslaru a mai subliniat că, deși există diferențe între statele membre cu privire la viitorul buget al UE, acestea nu ar trebui să dividă Uniunea și a propus o abordare de tip Team Europe care să se axeze pe recunoașterea nevoilor diferite ale statelor membre și atingerea aceluiași obiectiv: o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă.
În marja reuniunii ministeriale au avut loc reuniuni bilaterale cu Elveția, Bulgaria și Lituania.
Reuniunile bilaterale cu Bulgaria și Lituania au abordat cooperarea concretă dintre aceste state, precum și stadiul procesului de pregătire a PPNR. Totodată, a fost discutată poziționarea comună față de negocierile privind viitorul cadru financiar multianual, inclusiv menținerea unității grupului Prietenii Coeziunii.
Reuniunea bilaterală cu Elveția a abordat stadiul celei de-a doua Contribuții Elvețiene (2019-2029), aflată în tranziție de la etapa de organizare către implementare efectivă, acoperind arii precum educație vocațională, cercetare-inovare, IMM-uri, siguranță publică, eficiență energetică, transport, sănătate și incluziune socială. România și-a exprimat interesul pentru un dialog strategic timpuriu privind prioritățile viitoare de cooperare.
