Conferința Națională ”Criza procesului legislativ și a calității legii în România – stat de drept, democratic și social, membru al UE”
Președintele Consiliului Legislativ, domnul Florin Iordache, participă la Conferința Națională ”Criza procesului legislativ și a calității legii în România – stat de drept, democratic și social, membru al UE”, organizată de Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității ”Ovidius” din Constanța, în parteneriat cu Secția de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice din România.
Evenimentul de înaltă ținută științifică reunește juriști de marcă, profesori universitari, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice, specialiști și practicieni ai dreptului.
__________________________________________________________________________________
Lucrările conferinței, care se desfășoară în perioada 13 – 14 octombrie a.c., la Constanța, au fost deschise astăzi, speakeri fiind: Robert Marius Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului României, dr. Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, dr. Marian Enache, președintele Curții Constituționale, și Renate Weber, Avocatul Poporului.
Între temele abordate în cadrul conferinței se regăsesc: exigențele constituționale privind calitatea legii, contribuția Consiliului Legislativ la procesul legislativ și la calitatea legii, preeminența dreptului într-o societate democratică, revizuirea Constituției, modul cum poate fi compromis Statul de drept, drepturile și libertățile constituționale din cauza legiferării superficiale, jurisprundența CEDO privind calitatea vieții, avantajele și efectele adverse ale adoptării tacite a legii, considerații privind crearea cadrului juridic intern de transpunere a directivelor și de aplicare a regulamentelor și deciziilor UE.
Președintele Consiliului Legislativ, Florin Iordache, a subliniat, în intervenția susținută, contribuția Consiliului Legislativ la procesul legislativ și calitatea legii.
”În vederea asigurării unui sistem legislativ unitar și coerent, puterea legislativă și cea executivă beneficiază de consultanța de specialitate a unui organism tehnic – Consiliul Legislativ – prevăzut la art. 79 din Constituție, a cărui atribuție principală este avizarea proiectelor de acte normative, obiectivul urmărit fiind stabilit tot de textul constituțional, și anume sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, cu alte cuvinte asigurarea unei legislații de calitate, facil de înțeles și de aplicat de către destinatarii săi: cetățenii, mediul de afaceri și instituțiile publice.
În activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, Consiliul Legislativ formulează o serie de observații și propuneri cu privire la asigurarea concordanței acestora cu prevederile Legii fundamentale, cu reglementările internaționale la care România este parte, precum și cu ansamblul legislației în vigoare. De asemenea, în activitatea de avizare, Consiliul Legislativ urmărește și respectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevăzute de Legea nr. 24/2000.
Examinarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ, în vederea emiterii avizului, urmărește, în principal, îndeplinirea următoarelor cerințe:
a) concordanța soluțiilor legislative propuse cu prevederile și principiile constituționale, cu legile-cadru în domeniu și cu actele normative de nivel superior;
b) corelarea cu reglementările Uniunii Europene și cu actele internaționale la care România este parte;
c) înlăturarea unor eventuale contradicții sau necorelări din textul proiectului, precum și asigurarea caracterului complet al soluției legislative propuse;
d) implicațiile noii reglementări asupra legislației în vigoare și modul cum acestea se regăsesc în textul proiectului prin abrogări, modificări sau completări;
e) evitarea unor eventuale paralelisme în reglementare, prin raportare la alte acte normative;
f) concentrarea în reglementări unitare a unor dispoziții din aceeași materie care sunt cuprinse în mai multe acte normative;
g) redactarea corespunzătoare a textului proiectului, asigurarea corectitudinii și clarității exprimării juridice, a unității terminologice și a unei bune sistematizări a acestuia, precum și respectarea celorlalte reguli de tehnică legislativă.
În cazul proiectelor de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, pe lângă examinarea cerințelor menționate anterior, avizul Consiliului Legislativ are ca obiect și legalitatea măsurilor preconizate prin proiectul propus.
Totodată, în cazul proiectelor de lege și al propunerilor legislative, avizul Consiliul Legislativ trebuie să precizeze natura legii (organică sau ordinară) și care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și ale art. 33 alin. (1) din Regulamentul său de organizare și funcționare, avizele Consiliului Legislativ sunt de trei feluri:
a) favorabile – în situația în care, în urma examinării proiectului de act normativ, se constată că acesta îndeplinește cerințele menționate anterior;
b) favorabile cu observații sau propuneri necesare elaborării corecte a proiectului de act normativ – în situația în care se constată că reglementarea propusă corespunde cerințelor menționate, dar sunt necesare unele completări, modificări ori reformulări;
c) negative.
În practică, s-au constatat situații în care proiectele de acte normative au fost transmise spre avizare Consiliului Legislativ ulterior adoptării de către Guvern sau acestea au fost adoptate fără a se aștepta emiterea avizului solicitat, în termenul legal. Totodată, au existat și situații în care, după emiterea avizului Consiliului Legislativ, proiectului de act normativ i s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării în ședința Guvernului, iar acesta nu a mai fost supus unei noi avizări de către Consiliul Legislativ.
Astfel de situații pot genera cazuri de neconstituționalitate a actelor normative, precum și, cât privește actele Guvernului, de nelegalitate a acestora. Așa cum se menționează în Decizia Curții Constituționale nr. 140 din 13 martie 2019, „nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței – simplă sau de urgență.”
Prin Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, Curtea Constituțională a reținut că „Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat”. De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că „obligația de a solicita avizul Consiliului Legislativ are natură constituțională și sfera sa de aplicare nu se limitează doar la actele normative care vizează un anumit domeniu de reglementare ci privește actul normativ în ansamblul său (…)”.
În ceea ce privește observațiile și propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnică legislativă, Legea nr. 24/2000 prevede că acestea „vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ”, iar „neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoțitoare”. În acest sens, Curtea Constituțională a precizat, în considerentele Deciziei nr. 83 din 15 ianuarie 2009, faptul că „Parlamentul, în cadrul controlului parlamentar pe care îl exercită, în virtutea Legii fundamentale, asupra Guvernului, ar trebui să urmărească și modul în care Executivul respectă normele de tehnică legislativă obligatorii referitoare la avizarea proiectelor de acte normative, atunci când inițiază sau adoptă acte normative (legi, ordonanțe – simple sau de urgență –, hotărâri)”.
Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.
Asigurarea unei legislații de calitate este un element constitutiv al statului de drept reiterat nu numai în jurisprudența Curții Constituționale, ci și în capitolul referitor la România din cadrul Rapoartelor privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, unde se menționează că „modificările frecvente ale legislației și recurgerea sistematică la ordonanțe de urgență continuă să ridice preocupări în ceea ce privește stabilitatea și previzibilitatea legislației”.
De-a lungul timpului, s-a constatat că majoritatea observațiilor și propunerilor formulate în avizele Consiliului Legislativ au fost însușite de către inițiatori. Astfel, în situația proiectelor de legi și a ordonanțelor elaborate de Guvern, chiar dacă observațiile și propunerile formulate în avizul emis de Consiliul Legislativ nu au fost însușite de inițiatori, acestea au fost avute în vedere la dezbaterea în cadrul comisiilor de specialitate din Parlament. De asemenea, în cazul propunerilor legislative, observațiile și propunerile formulate de Consiliul Legislativ sunt uneori însușite de parlamentari, acestea transformându-le în amendamente proprii. În ceea ce privește proiectele pentru care au fost emise avize negative, de regulă acestea nu au mai fost promovate.
Totodată, Consiliul Legislativ a propus dezvoltarea unui program informatic care să asiste inițiatorii în procesul de redactare a proiectelor de acte normative. Pe scurt, un astfel de program informatic ar permite cetățenilor, senatorilor, deputaților și celorlalte entități inițiatoare să redacteze proiectele de acte normative direct în aplicația respectivă, cu respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
Beneficiarii finali ai acestui demers vor fi destinatarii unei legislații mai accesibile și mai previzibile, și anume cetățenii, mediul de afaceri, precum și celelalte autorități și instituții publice chemate să o pună în aplicare. Certitudinea realizării acestui demers este justificată și de faptul că la nivel european există deja un exemplu de bună practică, un program similar, denumit LEOS, fiind deja dezvoltat și implementat pentru redactarea actelor Uniunii Europene.
În încheiere, trebuie amintit că, deși avizarea proiectelor de acte normative constituie obiectul său principal de activitate, în sfera de competență a Consiliului Legislativ se regăsesc și alte atribuții care pot contribui – direct sau indirect – la realizarea obiectivului asigurării unei legislații de calitate, dintre care le voi menționa doar pe cele mai importante:
a) avizarea formei republicabile a legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, care au suferit intervenții legislative și pentru care s-a dispus republicarea;
b) avizarea rectificărilor ce se propun a fi aduse unor acte normative după publicarea acestora, în cazul descoperirii de erori materiale;
c) ținerea evidenței oficiale a legislației României, furnizarea informației necesare pentru desfășurarea procesului legislativ, precum și elaborarea Repertoriului legislației României în format electronic”, a precizat președintele Consiliului Legislativ.
Printre invitații speciali la lucrările Conferinței se numără profesorii universitari Valer Dorneanu, Ioan Chelaru, Nicolae Popa, nume de referință ale școlii românești de drept.
Joi, 13 octombrie 2022, începând cu ora 13.30, în cadrul conferinței are loc ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor Verginia Vedinaș, de la Facultatea de Drept a Universității din București, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România și Președinte al Institutului de Științe Administrative „Paul Negulescu”.
Sursă: Consiliul Legislativ
