Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 este neconstituțională întrucât încalcă dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană, creând un tratament juridic mai favorabil pentru sportivii români în raport cu sportivii europeni.
Rezumat
Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art.37 ind.1 din Legea nr.69/2000, introduse prin art.I pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, prevăd obligația federațiilor sportive naționale de a stabili o pondere a participării sportivilor de performanță români în competițiile sportive naționale oficiale, la sporturile de echipă, care nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți. Curtea a observat că această reglementare are ca rezultat limitarea posibilității cetățenilor din alte membre ale Uniunii Europene de a fi incluși în echipe în cadrul acestui tip de competiții, creând un obstacol în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. Prin urmare, Curtea a constatat că este încălcat art.148 alin.(2) privind integrarea României în Uniunea Europeană, prin raportare la art.18, privind nediscriminarea și art.45 referitor la libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și prin raportare la art.15, referitor la libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, și art.21 alin.(2), privind nediscriminarea pe motive de cetățenie, din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Curtea Constituțională a observat că celelalte dispoziții ale Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 se află în strânsă legătură cu dispozițiile art.I pct.1 din această lege, fiind neconstituționale pentru aceleași considerente.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a constatat că:
– Potrivit prevederilor art.148 alin.(2) și (4) din Constituție, în urma aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
– Prevederile art.18 și art.45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene interzic orice discriminare exercitată pe motiv de cetățenie sau naționalitate în domeniul de aplicare a tratatelor și fără a aduce atingere liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, prevederile art.15 și art.21 alin.(2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacră libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă și se referă la nediscriminarea pe motiv de cetățenie.
– Prin Hotărârea din 15 decembrie 1995, pronunțată în cauza C-415/93 Union royale belge des sociétés de football association ASBL v Jean-Marc Bosman, Royal club liégeois SA v Jean-Marc Bosman and others and Union des associations européennes de football (UEFA) v Jean-Marc Bosman , Curtea de Justiție a Uniunii Europene a analizat o reglementare similară celei supuse controlului de constituționalitate și a constatat existența unui obstacol de natură să aducă atingere liberei circulații a lucrătorilor, apreciind că argumentul referitor la identificarea publicului cu echipa favorită nu reprezintă o justificare compatibilă cu reglementările care consacră dreptul la liberă circulație.
– Curtea Constituțională a apreciat că argumentele reținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Bosman se impun, mutatis mutandis , și în ceea ce privește dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate.
– Curtea, observând strânsa legătură dintre dispozițiile art.I pct.1 din Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 și celelalte dispoziții ale legii, a apreciat că și acestea sunt neconstituționale, pentru considerentele mai sus arătate.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.
COMUNICAT DE PRESĂ V, 29 aprilie 2026.pdf
