Astăzi, 28 august 2026, la sediul Instituției Prefectului – Județul Giurgiu a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social, reuniune condusă de prefectul județului, Ion Ghimpețeanu.
Ordinea de zi oficială a întâlnirii a fost dedicată în totalitate analizării bilanțului fondurilor de protecție socială și a beneficiilor de asistență socială gestionate la nivel teritorial.
În cadrul secțiunii de discuții diverse, participanții au abordat în mod suplimentar starea actuală a învățământului giurgiuvean în context național și strategiile de susținere a mediului de afaceri local.
Efortul financiar în asistența socială județeană (ianuarie – iulie 2026)
În cadrul temei de pe ordinea de zi, Mariana Barda, director executiv al Agenției Județene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Giurgiu, a prezentat raportul oficial privind beneficiile de asistență socială acordate în primele șapte luni ale anului în curs.
Instituția teritorială operează cu o structură strânsă de 27 de posturi de funcții publice, dintre care două funcții de conducere, asigurând distribuția unitară a fondurilor de la bugetul de stat.
Date comparative: pilonul de combatere a sărăciei și riscului de excluziune
Alocările bugetare destinate asigurării unui nivel de trai minimal pe baza Legii nr. 196/2016 evidențiază o prioritizare clară a fondurilor către incluziunea socială a persoanelor singure și a familiilor aflate în risc major:
Ajutorul de incluziune general: S-a înregistrat un volum masiv de 17.721.494 lei acordat pentru un număr mediu de 4.216 beneficiari.
Ajutorul pentru familia cu copii: S-a ridicat la valoarea de 4.912.483 lei, fonduri distribuite către un număr mediu de 2.120 de nuclee familiale cu minori în întreținere.
Contribuții de asigurări de sănătate: Pentru susținerea acestor categorii pe segmentul medical, statul a achitat o valoare de 1.479.654 lei reprezentând CASS aferent.
Anchetă statistică asupra fondurilor de susținere pentru copii, sănătate și cazuri speciale
Analiza comparativă a programelor destinate sprijinirii demografice și protecției minorilor instituționalizați sau adoptați reflectă ponderi diferite în funcție de specificul de asistență:Pilonul universal de stat.
Astfel, alocația de stat pentru copii deține cea mai mare ponderare financiară din bugetul județean, cumulând 110.391.577 lei pentru un număr mediu lunar de 45.323 de minori.
În ceea ce privește Pilonul de susținere a maternității și muncii, indemnizația pentru creșterea copilului a însumat 35.117.243 lei la o medie de 1.667 beneficiari, în timp ce stimulentul lunar de inserție pentru părinții care s-au reîntors timpuriu la muncă a înregistrat 4.677.502 lei la o medie de 808 beneficiari.
Alocația de plasament a înregistrat 3.982.599 lei pentru 425 de copii aflați la asistenți maternali, rude sau fundații, depășind considerabil indemnizațiile destinate exclusiv tinerilor care părăsesc sistemul de protecție rezidențială, care au însumat 2.501.130 lei la o medie de 107 tineri.
Indemnizația de sprijin pentru plasament s-a situat la 445.418 lei la o medie de 116 beneficiari.
În cazul t procedurilor de adopție, concediile de acomodare aprobate au absorbit 495.502 lei pentru 19 beneficiari, valoare relativ apropiată de indemnizațiile privind susținerea directă a adopției, care au totalizat 468.880 lei pentru 65 de beneficiari.
În ceea ce privește ajutoarele pentru refugiați și subzistență, pe baza dosarelor centralizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, s-au acordat 12 ajutoare lunare nerambursabile în sumă totală de 54.978 lei.
Comparație bugetară: nevoi medicale speciale și bariere cronice
Sprijinirea persoanelor cu dizabilități sau cu afecțiuni medicale grave a solicitat bugete diferențiate, acordate strict pe baza criteriilor clinice și a anchetelor sociale de teren:
Pachetul general pentru handicap: Indemnizațiile lunare pentru handicap grav și accentuat, bugetele complementare și indemnizațiile de însoțitor stabilite prin Legea nr. 448/2006 au consumat cea mai mare sumă din acest pachet, respectiv 60.454.404 lei distribuiți unei medii de 12.549 de cetățeni.
Suplimentele de hrană pentru boli cronice: Indemnizația de hrană destinată pacienților infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA a totalizat 3.266.406 lei la o medie de 464 de persoane, sumă considerabil mai mare decât indemnizațiile lunare destinate hranei pacienților diagnosticați cu TBC, care s-au ridicat la 533.314 lei la o medie de 82 de beneficiari.
Analiză energetică și gestionarea sărăciilor urbane vs. ruraleIe
Indicatorii privind ajutoarele de încălzire și combaterea vulnerabilității climatice reflectă o utilizare masivă a combustibililor solizi în județ, în detrimentul sistemelor centralizate sau pe gaze.
Suplimentul energetic pentru lemne reprezintă cel mai extins program energetic din teritoriu ca număr de beneficiari, cu un impact bugetar de 2.064.440 lei alocați pentru 16.499 de gospodării.
În comparație, ajutorul direct pentru încălzirea cu lemne a însumat doar 425.466 lei pentru 398 de beneficiari.
Sistemele clasice (termic, gaze, electricitate):
Ajutorul direct pentru încălzire pe aceste trei segmente a cumulat 922.100 lei la o medie de 2.643 beneficiari, devansând suplimentul de încălzire aferent, care s-a situat la nivelul de 487.711 lei la o medie de 1.971 beneficiari.
Sărăcia energetică critică: Mecanismul special de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în stare de vulnerabilitate financiară a absorbit 3.622.895 lei pentru un număr mediu de 10.392 de beneficiari. Separat, pentru situații excepționale de risc de excluziune, s-au plătit ajutoare de urgență în valoare de 55.200 lei pentru 14 persoane.
Problemele educaționale și economice ridicate în cadrul dezbaterilor administrative
Deși starea învățământului nu a făcut parte din ordinea de zi aprobată, subiectul a fost adus în atenția comisiei de către reprezentanții partenerilor sociali, pe fondul datelor demografice care indică o concentrare de 68,2% a populației județului în mediul rural.
Legat de situația învățământului, Romica Marin, în calitate de profesor și reprezentant al organizației sindicale CNSLR Frăția, a spus că sistemul se confruntă cu probleme administrative majore provocate de lipsa acoperirii normelor didactice întregi în mediul rural.
Acesta a explicat că, în timp ce profesorii de limba română sau matematică își pot asigura catedra într’o singură școală, titularii de discipline speciale precum fizică, chimie, muzică sau istorie sunt forțați să lucreze în câte două-trei școli distincte pentru completarea normei didactice de predare. Totodată, liderul sindical a expus nemulțumirile profunde ale corpului profesoral legate de tariful derizoriu al plății cu ora, care subminează motivația cadrelor didactice, și de instabilitatea pedagogică generată la clasele primare de legislația actuală a mobilității personalului.
În completare, Gheorghe Cireap, reprezentant al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a intervenit pe segmentul legăturii dintre școală și economie, semnalând criza acută de specialiști și ingineri calificați din școlile tehnologice locale, necesari pentru coordonarea orelor de practică.
Pentru a asigura o dezbatere structurată și măsuri de sprijin concrete, acesta a propus ca ordinea de zi a următoarei ședințe de dialog social să fie dedicată în totalitate prezentării strategiei și propunerilor venite din partea patronatului întreprinderilor mici și mijlocii.
La final, prefectul Ion Ghimpețeanu le-a mulțumit tuturor partenerilor sociali pentru participare și pentru implicarea activă în dezbateri și a felicitat-o pe Mariana Bardă pentru rigoarea și profesionalismul prezentării raportului economico-social.
