În domeniul dezvoltării urbane, Consiliul Local Miercurea-Ciuc a oferit astăzi, în cadrul ședinței extraordinare, un răspuns la o altă chestiune importantă: a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Centrală Protejată, prin care sunt eliminate o serie de restricții nejustificate. De acum înainte cartierele de blocuri moștenite din perioada comunistă nu vor mai fi supuse acelorași reguli ca zonele cu monumente istorice, ceea ce va reduce semnificativ birocrația și va crește predictibilitatea.
Un progres important a fost înregistrat în ceea ce privește urbanismul: zona centrală protejată a municipiului Miercurea-Ciuc, cu o suprafață de 86 de hectare, a fost redusă considerabil. Dacă anterior zona protejată se întindea de la Colegiul Național „Márton Áron” până la Piața Cetății, cuprinzând o suprafață foarte mare – inclusiv cartiere de blocuri și chiar zona din jurul bazinului de înot –, în prezent aceasta este împărțită în trei subzone, iar suprafața zonei protejate s-a redus semnificativ.
„În Miercurea-Ciuc, zona centrală protejată nu a avut niciodată până acum un plan urbanistic zonal. Când am pornit pe acest drum, ideea noastră a fost ca zona protejată să protejeze doar ceea ce merită protejat. Să existe un regulament clar, care să sprijine și dezvoltarea și să îndepărteze din zona protejată cartierele de blocuri rămase moștenire din perioada comunistă”, a declarat primarul Korodi Attila.
Subzona 1 (24,26 hectare) reprezintă noul centru al orașului: strada Kossuth Lajos, demolată în perioada comunistă, Piața Libertății, promenada și zona din jurul Bulevardului Timișoarei, care au fost în mare parte scoase din zona protejată, astfel încât pentru acestea se aplică de acum înainte reguli mult mai permisive. Clădirea Consiliului Județean Harghita și Casa Artelor rămân însă în regulament ca imobile cu o valoare arhitecturală deosebită.
Subzona 2 (49,26 hectare) reprezintă, practic, zona strictă de protecție a monumentelor istorice, care de acum înainte se limitează la axa Piața Cetății – strada Petőfi Sándor – strada Márton Áron, precum și la parcul central.
Subzona 3 (12,49 hectare) se referă la zona istorică de locuințe (străzile Vörösmarty, Sadoveanu și zona cartierului Patinoar), iar și aici regulamentul a fost considerabil relaxat. Unul dintre principalele beneficii este faptul că Patinoarul „Vákár Lajos” și baza sportivă din spatele acestuia nu mai fac parte din zona de protecție a monumentelor istorice.
Detaliile privind beneficiile noului PUZCP au fost prezentate de arhitectul-șef al municipiului, Albert Sándor.
„În centrul municipiului Miercurea-Ciuc, timp de decenii, a fost foarte dificil să se realizeze modificări. Anumiți indicatori, precum procentul de ocupare a terenului, nu erau clar definiți, iar acest lucru a generat numeroase incertitudini”, a explicat arhitectul-șef, menționând că regulamentul detaliat, stabilirea indicatorilor necesari și scoaterea cartierelor de blocuri din zona protejată creează o situație nouă și clarificată. Acesta a adăugat că observațiile formulate în cadrul dezbaterilor publice au fost în mare parte integrate în noile prevederi și că procesul de elaborare a fost consolidat și de faptul că PUZCP a fost realizat de aceeași companie care a elaborat, printre numeroase alte PUZ-uri, și Planul Urbanistic General (PUG): Total Business Land SRL.
Viceprimarul Bors Béla a prezentat, la rândul său, situația actuală în acest domeniu: dintre PUZ-urile finanțate din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar PUZ-ul pentru zona Șumuleu a rămas nefinalizat, urmând să fie realizată și integrarea în sistemul GIS bazat pe satelit.
Prin intermediul PNRR, Uniunea Europeană a acordat o finanțare de 14,35 milioane de lei pentru elaborarea PUG-ului și a opt PUZ-uri.
