Alexandru Rafila: Bună ziua! O scurtă informare in ceea ce privește situația inregistrată in localitatea Murgeni, din județul Vaslui, unde, după cum bine știți, există un spital de psihiatrie. Marea majoritate a pacienților sunt cronici, un spital cu peste 140 de paturi, ocupate in totalitate, și care a reprezentat ieri o problemă de sănătate publică, pentru că in urma consumului de alimente din ziua de 21 noiembrie, incepand cu noaptea de 22, au inceput să apară, la cațiva pacienți, secvențial, simptome de toxiinfecție alimentară cu scaune diareice, grețuri și vărsături, insă in cazul a trei dintre acești pacienți situația s-a complicat, a evoluat rapid nefavorabil, au avut tulburări hemodinamice majore și au decedat trei dintre ei in... Deci primele simptome au apărut in cursul nopții la unul dintre pacienți, iar cele trei decese s-au inregistrat in intervalul 5:00 - 18:00, 18-30, nu știu exact. O să aveți la dispoziție comunicatul de presă al Direcției de Sănătate Publică Vaslui. Noi am aflat, așa cum am declarat și ieri, la Ministerul Sănătății, la ora 18:30 despre acest incident. Am organizat rapid examinarea și trierea pacienților care aveau simptomatologie. Numărul lor a fost in creștere. In total, 29 de pacienți au fost transferați la trei spitale, unde puteau să primească și asistență medicală de terapie intensivă. Cele trei spitale sunt: două din județul Vaslui, respectiv spitalul din Barlad și spitalul din Vaslui și, bineințeles, și la Iași, care este, să spunem, un centru regional, cel puțin in zona patologiei infecțioase. S-au prelevat probe de aliment de la spital, care au fost transmise, și probe biologice de la pacienții care prezentau simptomatologie. Au fost trimise la Institutul de Medicină Legală din Iași.
De asemenea, in paralel s-a desfășurat - sigur, nu este competența mea, dar totuși trebuie să vă comunic acest lucru - Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a desfășurat o activitate de control atat la spital, cat și la mănăstirea de unde proveneau alimentele posibil incriminate. Peștele din care s-a gătit mancare ințeleg că avea acte de proveniență. S-au găsit și alte cantități nefolosite, care nu au aveau astfel de acte de proveniență, insă ele nu au fost folosite pentru pregătirea acestei mese. Nu pot să vă dau incă detalii legate de eventualele prezențe a unor substanțe toxice in aliment, pentru că ele se găsesc in momentul de față pentru examinarea la Institutul de Sănătate Publică Animală și la noi, la Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Regional Iași, pentru diagnostic microbiologic, adică să vedem dacă a existat anumite microorganisme care ar fi putut să contamineze probele respective de aliment. Asta este situația. Toți pacienții care se află internați au o evoluție favorabilă, inclusiv cel care se află internat la terapie intensivă la spitalul din Barlad nu are o problemă, adică nu s-a inrăutăţit starea generală, are reflexe de glutiție, respiră spontan, este insă sub supraveghere in continuare la secția de terapie intensivă. Asta este situația in momentul de față. Să sperăm că situația de dramatică de ieri nu va mai continua in niciun fel, nu se vor mai inregistra noi victime.
Este important să vedem care este sursa acestei toxinfecții sau intoxicații, după caz, nu știm incă, și bineințeles, poliția, care desfășoară la randul ei o anchetă, de data aceasta penală, va prezenta, in momentul in care vor avea mai multe informații, concluzii legate de desfășurarea acestei situații și sperăm să existe o explicație foarte clară pentru public, pentru că ceea ce s-a intamplat acolo in mod evident s-a bazat și pe o neglijență sau nerespectarea unor protocoale legate de modul de administrare a hranei intr-o unitate spitalicească. Vă rog, dacă aveți intrebări!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, cine ar trebui să răspundă pentru această situație și ce măsuri pot fi luate pe viitor pentru ca astfel de protocoale să fie respectate, dacă ele sunt eficiente așa cum sunt acum?
Alexandru Rafila: Managementul spitalului răspunde totdeauna pentru modul de administrare a hranei, indiferent in subordinea cui este unitatea sanitară respectivă, aici discutăm despre o unitate sanitară aflată in subordinea Primăriei din localitatea Murgeni. Intrebarea dvs. este, cum să spun, firească, dar răspunsul e următor: trebuie să invățăm să respectăm regulile și să respectăm legea, pentru că aici e vorba de nerespectarea unor proceduri și de oferirea de hrană care nu provenea dintr-o sursă care să fie autorizată pentru pregătirea şi distribuția hranei.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, nu este in competența dvs., dar sunteți medic și suntem siguri că aţi fi văzut astfel de simptome...
Alexandru Rafila: Absolut. Sunt chiar microbiolog.
Reporter: Ce fel de substanță poate duce la o situație atat de gravă?
Alexandru Rafila: Opinia mea este că nu a fost vorba despre o infecție bacteriană, pentru că o infecție bacteriană are nevoie de un anumit timp să evolueze. Aici a fost vorba mai degrabă despre o intoxicație. Sigur, nu am niciun element deocamdată de sprijin, pentru că tulburările digestive au fost urmate la scurt timp de tulburări circulatorii majore care au dus la decesul celor trei persoane, ori lucrul ăsta se intamplă atunci cand ingerezi o substanță toxică, fie că este o toxină provenită de la bacterii, poate să fie o toxină bacteriană sau o substanță chimică.
Reporter: Și aș mai avea o intrebare pe un alt subiect, pentru că astăzi a fost un protest al angajaţilor Ministerului Sănătății. Ce știți despre situația lor și dacă ați avut discuții cu aceşti angajaţi?
Alexandru Rafila: Da, am discutat cu danşii. I-am rugat, pentru că e a doua oară cand fac acest protest - in primul rand trebuie să vă prezint și situația anterioară. Ieri am avut o intalnire cu mai multe federații sindicale care reprezintă angajaţi din direcţiile de sănătate publică, funcționari publici ș.a.m.d. Revendicările celor din Ministerul Sănătății sunt similare cu ale celor de la Direcțiile de Sănătate publică. Am stabilit impreună că trebuie să ne intalnim și să venim cu un set de propuneri concrete, care să poată să fie inaintate Guvernului și, eventual, cu un calendar de implementare a acestor măsuri. Pe cei din minister i-am rugat ca doleanțele lor să le transmită in scris. Au fost doar verbale, au fost diverse scandări. Nu pot să mă duc in guvern sau in coaliție să susțin doar niște scandări, trebuie să fie clare și să propună și soluții pentru rezolvarea lor intr-un cadru legal, pentru că, in mod evident, modificările salariale ale angajaților din sistemul de sănătate nu sunt in competența Ministerului Sănătății, necesită acordul intregului Guvern, al coaliției și știți bine, cum s-a intamplat la casele de asigurări de sănătate, a fost vorba despre o lege votată in Parlament. Şi atunci trebuie urmată aceeași cale și pentru restul angajaților din sectorul de sănătate.
Reporter: Vă mulțumesc.
Alexandru Rafila: Cu plăcere.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș reveni la cazul Murgeni...
Alexandru Rafila: Ce caz?
Reporter: Cazul Murgeni. Să ne spuneți care este regula și dacă spitalele, in general, au voie să primească mancare din afară, așa cum s-a intamplat...
Alexandru Rafila: Nu, răspunsul este nu.
Reporter: Păi, spuneți-ne care este procedura şi dacă puteţi...
Alexandru Rafila: Procedura este că distribuția mancării intr-un spital, intr-o unitate medicală trebuie făcută din surse autorizate. Cele două posibile surse autorizate, trei, să spunem, ca să includem și cea legată de o donație, este că fie pregătești mancarea in spital, este una dintre eventualități și ai blocul alimentar autorizat pentru pregătirea hranei, a doua este să ai un contract de catering. Intr-un caiet de sarcini, ca să poţi să contractezi un furnizor de servicii de catering, există această prevedere, că el trebuie să fie autorizat să pregătească hrana și, atenție, să o și transporte in condiții de siguranță, pentru că și in acest caz, sigur, nu vreau să fac speculații, mănăstirea aceasta era la cateva zeci de kilometri de spitalul din Murgeni, adică nu era in imediata... era la vreo 60-70km, sau cea de-a treia posibilitate, să spunem a unei donații, și lucrul ăsta este posibil pentru anumite produse, ele trebuie să fie toate aceste produse insoțite de un certificat de calitate, care să certifice faptul că au fost realizate intr-o unitate autorizată și au fost transportate, de asemenea, autorizat. Astea sunt niște condiții esențiale, care asigură, dacă vreți, sau generează un risc mult, mult mai mic de apariție a unei toxiinfecții alimentare. Sigur, nu poți niciodată să excluzi o astfel de posibilitate, dar nici nu putem să acceptăm această idee, că dacă vine cineva și iși oferă bunele intenții - eu sunt convins că au fost făcute cu bune intenții - asta nu inseamnă să nu respectăm procedurile legale in vigoare, dar repet, este o anchetă a poliției și sper să putem să avem rezultate. Oricum, mănăstirea respectivă a fost amendată de ANSVSA cu o sumă importantă, cred, pentru comunitate. Ideea nu este să dai amendă, ideea este să previi astfel de incidente.
Reporter: In acest caz a existat un certificat de calitate pentru mancarea...
Alexandru Rafila: Nu, păi asta v-am spus, nu a existat.
Reporter: Nu a existat.
Alexandru Rafila: Nu a existat.
Reporter: Ministerul are alte parghii de a sancționa cumva unitatea sanitară?
Alexandru Rafila: Noi putem, sigur, să-i amendăm, ca să spun așa, prin intermediul Inspecției Sanitare de Stat, pentru că nu au fost respectate condițiile igienico-sanitare, inclusiv cele legate de furnizarea hranei, care au dus la autorizarea acestei unități sanitare. Dar, repet, intr-o situație, cand discuți de imbolnăviri și de decese, nu cred că amenda este esențială. Important este să ințeleagă toată lumea, că indiferent cată bunăvoință există din partea unor, să zicem, posibili donatori, nu poți să pui la risc pacienții pe care ii ai internaţi in spital.
Reporter: Dar dacă au murit trei oameni, nu considerați că Ministerul Sănătății ar trebui să-i facă mai mult decat să dea niște amenzi, adică să ia niște măsuri la nivelul conducerii acelui spital?
Alexandru Rafila: Eu v-am spus puțin mai devreme, că este un spital in subordinea primăriei din Murgeni, nu este un spital al Ministerului Sănătății. Dacă era vorba despre Ministerul Sănătății, sigur, noi am fi luat o măsură legată de suspendarea managerului, pentru că este o situație absolut intolerabilă. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Din datele pe care le dețineți, in afară de peștele consumat, primit de la mănăstire, pacienții de la spitalul de psihiatrie au consumat și alte alimente?
Alexandru Rafila: Toate aceste alimente, pentru că este o regulă: in spital și, in general, intr-o unitate de alimentație publică, se păstrează probe din aliment, adică dacă e să spunem, dau un anumit aliment la masă...
Reporter: Bun. Intrebam dacă au consumat și alte alimente...
Alexandru Rafila: Da, au consumat şi...
Reporter: ... efectiv din depozitul spitalului.
Alexandru Rafila: Au consumat și alte alimente. Au consumat conserve de pește, au consumat icre din comerț, adică icre care erau preambalate, dar există probe și din aceste alimente. Se trimit probe din toate, eu nu vreau...
Reporter: Care erau la spital, nu erau de la mănăstire, nu, din cate ştiu.
Alexandru Rafila: Erau la spital, dar erau alimente conservate.
Reporter: Conservate. Mulţumesc!
Alexandru Rafila: Cu plăcere! Bine, mulțumesc frumos! Vă urez o zi bună! La revedere!
Mihai Constantin: Vă mulțumesc, domnule ministru. Aș vrea să punctez și eu cateva decizii luate astăzi in ședința de guvern. Foarte multe au legătură cu alocări financiare pentru diverse proiecte, suplimentări de bugete, cum poate vă așteptați să fie așa, dar, ca să continui intervenția pe comunicarea de criză, apropo de cazul Murgeni, și ii mulțumesc domnului ministru Rafila, vreau să punctez faptul că in ședința de guvern de astăzi au fost actualizați indicatorii tehnico-economici pentru spitalul din Craiova. Evaluarea era pre-pandemie din 2019 și in clipa aceasta, alături de Craiova se află și spitalele din Iași și Cluj, pentru ca aceste proiecte să poată fi implementate in perioada care urmează.
De asemenea, s-a punctat printr-un memorandum și finanțarea aproape completă a construirii unui nou corp pentru Spitalul de Urgență Copii Grigore Alexandrescu şi, ca să aduc lucrurile la ceea ce urmează, din alocările din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului - alocări pe care o să le comunicăm cu precizie intr-un comunicat ulterior, pentru a nu greși cifrele, trebuie să punctez faptul că au fost prioritizate domeniile sănătate, educație și asistență socială și vreau să mulțumesc domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, pentru că este prezent la această sesiune de informare publică pentru a putea contextualiza mult mai bine decat aș putea s-o fac eu toate aceste decizii care țin de finanțe luate astăzi. Dar, pentru că s-ar putea ca intrebările să vină tot pe lucruri de urgență, vreau să punctez un lucru pozitiv, și anume, că prin ordonanța de urgență a fost mărită dimensiunea schemei de ajutor de stat generic numită IMM Invest Plus, astfel incat incă 4.500 de firme se pot califica in acest proiect, ridicand numărul total al firmelor asistate prin schema de ajutor de stat la 31.200. Și cu această veste, zic eu, foarte, foarte bună, vreau să-i mulțumesc de la bun inceput ministrului de finanțe, pe care il invit să detalieze deciziile luate astăzi de Executiv. Domnule ministru!
Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Intr-adevăr, Guvernul a alocat din fondul de rezervă bugetară suma de 13,6 miliarde lei pentru domenii importante precum educație, precum sănătate sau pentru drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor. Mecanismul fondului de rezervă bugetară a fost adoptat in contextul in care ținta noastră de deficit bugetar pană la sfarșitul anului, de 4,4% din PIB, este prevăzută in programul de convergență și este un angajament extrem de serios asumat față de Comisia Europeană, iar in acest context, controlul asupra a ceea ce inseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, in care prioritate să aibă cheltuielile de funcționare ale statului, dar și finalizarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri europene. Ştim că in politica de coeziune, in perioada de programare 2014-2020 sunt alocate cele 24 de miliarde de euro pe care Romania trebuie să le absoarbă pană pe data de 31 decembrie 2023 și, de aceea, prioritatea in finanțare și in implementarea de proiecte o constituie aceste tipuri de investiții. De asemenea, tot pentru a asigura o corectă gestionare a fondurilor alocate din bugetul de stat, Guvernul a aprobat Ordonanța 90/2023, al cărei scop a fost acela de a asigura prioritate tot pentru proiectele de investiții din fonduri europene, dar și pentru cele care se finanțează din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar in acest context, așa cum am precizat, mecanismul fondului de rezervă bugetară este unul pe care il vom utiliza pană la sfarșitul anului și vom incerca să asigurăm finanțarea in totalitate pentru aceste proiecte de investiții prioritare pentru Romania.
Reporter: Astăzi, premierul Romaniei a făcut o declaraţie in Parlament și a spus că ar trebui să revenim la cota unică de 16% fără să mai avem excepții sau să avem un impozit progresiv. Voiam să vă intreb ce inseamnă in acest moment pentru Romania cota unică? Dacă domnul premier a vorbit de 16% putem vorbi, de exemplu, impozitul pe dividende să ajungă la 16%, impozitul pe venit la 16%, dar și TVA-ul să scadă de la 19% la 16%?
Marcel Boloş: Eu cred că această problemă este o problemă de perspectivă pentru ceea ce inseamnă politica fiscală. Deocamdată avem Legea 296 privind măsurile fiscal-bugetare, pe care o avem in vigoare și căreia ii așteptăm să vedem impactul bugetar pe care il va avea și, sigur, in funcție de acest impact vom vedea ce tipuri de măsuri mai sunt necesare de luat in continuare. Romania rămane angajată in programul de convergență și in țintele de deficit bugetar, așa cum ne-am angajat și cum s-a mai precizat. Cert este că in cererea de plată numărul patru avem acest jalon cu numărul 207 privind modificarea Codului Fiscal și, pană la depunerea cererii de plată numărul patru mai avem cererea de plată numărul trei și cred că pană la momentul respectiv, in funcție de impactul Legii 296 care este in vigoare, vom vedea ce este de făcut mai departe.
Reporter: Dar in acest moment aveți făcute simulări, să vedeți pentru Romania ce s-ar plia mai bine - impozitul progresiv sau cota unică? Sau dvs. ce aţi considera?
Marcel Boloş: Aici, aici e, cum am spus, un demers care cred că intai de toate trebuie să terminăm bugetul și simularea bugetară pentru anul 2024 și, in funcție de cum vor decurge lucrurile, vom stabili la momentul oportun ce tip de politică fiscală urmăm. Este clar că avem acest raport al Băncii Mondiale care s-a intocmit și prin care ne-au fost recomandate o serie de măsuri pe care le cunoaștem cu toții. Haideți să vedem prima dată intrată in vigoare Legea 296 și ce impact bugetar are aceasta?
Reporter: Cați bani ar trebui să aducă?
Marcel Boloş: 16 miliarde de lei.
Reporter: Și o ultimă intrebare. Ați scos astăzi aproximativ 13,3 miliarde de lei prin fondul de rezervă. Pană in urmă cu cateva zile, pe tot anul erau scoși aproximativ 9 miliarde de lei. Cum va arăta deficitul bugetar in luna noiembrie, dacă noi deja facem, scoatem aproximativ 1% din PIB prin fondul de rezervă?
Marcel Boloş: Dar vă dați seama cum arăta dacă nu aveam niciun fel de măsură, nici cele stabilite prin Ordonanța 90, nici cele stabilite prin Legea 296, nici cele stabilite la inceputul anului prin Ordonanța 34, cum arăta deficitul bugetar fără ca guvernul să decidă un control foarte aspru asupra modului in care se cheltuiesc banii din bugetul public? Eu spun că trebuie să așteptăm sfarșit de luna noiembrie. Știm cu toții că luna noiembrie nu este una foarte bogată in incasări de impozite și taxe. De asemenea, știm cu toții că sfarșitul de an este unul in care cheltuielile escaladează. Deocamdată, toate mecanismele pe care le avem in vigoare ne dau oarecum această speranță, că nu deviem masiv de la ținta de deficit bugetar pe care o avem asumată prin programul de convergență.
Reporter: ... de 4,4%?
Marcel Boloş: Nu cred că ne putem angaja la 4,4% din PIB, dar nici, vă spuneam, o deviație majoră, o deviație majoră...
Reporter: Ce inseamnă majoră? Adică putem să vorbim de 6% din PIB?
Marcel Boloş: Ar fi.. pentru țara noastră nu ar fi un lucru extraordinar de bun să avem peste 6% din PIB. Nu cred că vom ajunge acolo.
Reporter: V-aș intreba, domnule ministru, de o săptămană vedem că protestează in stradă angajații din direcțiile de sănătate publică și angajații de la Spitalul Bagdasar. Cei de la DSP-uri amenință că vor bloca intreaga activitate și cer bani mai mulți. Le puteți oferi acești bani? Aveți cum să direcționați sume?
Marcel Boloş: Aici trebuie să așteptăm bugetul pentru anul 2024, să finalizăm, cum am menționat, bugetul pentru anul 2024. Cu toții ne dorim ca să alocăm cat mai mulți bani pentru cheltuielile cu salariile și drepturile de asistență socială și pensii. Dar, totuși, bugetul are o anumită limită și am spus și spun de atatea ori că nu putem să ne intindem mai mult decat ne este plapuma, iar, de asemenea, trebuie să avem in vedere că avem un program de investiții foarte bun pentru ceea ce inseamnă finanțarea din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență și, sigur, sunt mai apoi angajamentele Guvernului pentru drepturile de asistență socială. Din această perspectivă, haideți să vedem cum se așază bugetul și vedem cum putem să gandim și alte avantaje de natură salarială pentru bugetari.
Reporter: Ministrul de interne spunea că nu poate să doteze Poliția cu echipamente noi din lipsa banilor și că va avea o discuție cu dvs. să vă solicite un buget mai mare. Ce buget va avea Ministerul de Interne anul viitor? Cum l-aţi gandit?
Marcel Boloş: Pentru anul viitor, un buget care totuși trebuie să rămană axat pe investiții și pe baza materială, pentru că servicii de calitate și servicii publice de calitate avem dacă avem o infrastructură corespunzătoare și o bază materială corespunzătoare și in sensul acesta construim bugetul pentru anul 2024, un buget orientat spre investiții și in care investițiile să fie motorul de dezvoltare economică al Romaniei. Acum, o să discut cu dl. ministru să vedem planul pe care il are dumnealui și, sigur, e un serviciu public de importanță pentru Romania și ii vom aloca resursele bugetare corespunzătoare pentru a asigura condiții cat mai bune de desfășurare a activității.
Reporter: Cați bani vor merge la Ministerul de Interne, aproximativ, in 2024?
Marcel Boloş: Nu am acum cifrele in față, dar este un buget destul de consistent. Cand vom prezenta cifrele bugetului, le veți vedea la momentul potrivit.
Reporter: Mai mult decat anul trecut?
Marcel Boloş: Au alocarea mai mare decat anul trecut, pentru că sunt investițiile cu finanțare din fonduri europene.
Reporter: Credeți că a fost o greșeală atunci cand ați mărit salariile profesorilor, pentru că acum sunt și alte categorii profesionale care ies in stradă și toată lumea cere salarii mai mari?
Marcel Boloş: Nu, n-a fost deloc o greșeală. Profesorii trebuie remunerați la nivelul corespunzător al activității pe care o desfășoară și al responsabilității pe care o au in educația tinerei generații. Sunt convins și mi-aș dori să avem resursele necesare pentru ca să fie salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Este investiția noastră in viitor. Educația inseamnă investiție in viitor și, pe măsură ce vom avea mai mulți bani la buget, suntem deschiși să alocăm cat mai multe resurse pentru acest mare serviciu public pe care il are Romania. Oricum, bugetul educației pentru anul 2024 rămane unul centrat pe investiții. Au cea mai mare componentă de investiții pentru ceea ce inseamnă educația, peste 12 miliarde de lei, și bugetul crește considerabil. Este cea mai mare creștere de buget, pe care o avem propusă pentru anul 2024, 161% față de alocarea pe care am avut-o față de 2023, dar, repet, este o alocare consistentă pentru investițiile care se derulează in educație din Planul Național de Redresare și Reziliență și politica de coeziune.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, chiar ieri il ascultam pe premier spunand că astăzi va discuta cu dumneavoastră despre un plan concret de digitalizare al ANAF și o adevărată reformă făcută in interiorul ANAF, poate chiar șefi dați afară, să colectăm mai bine la buget... Ce plan de măsuri și ce termene ii veți propune sau i-ați propus primului ministru?
Marcel Boloş: Am avut discuția in ședința de guvern. Sunt două paliere de măsuri, care se discută și care fac parte din strategia aceasta de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale.Prima și cea mai mare prioritate o constituie deblocarea proiectului de digitalizare pe care il are alocat Ministerul de Finanțe pentru ANAF, bugetul fiind de 100 de milioane de euro și au fost cele două proiecte de ordonanță de urgență discutate in prima lectură; de asemenea, pachetul de sisteme informatice pentru digitalizare care au in centru modulele de fraudă - sunt cele care privesc introducerea de la data de 1 ianuarie 2024 a facturii electronice, impreună cu modulul de fraudă. De asemenea, finalizarea contractului de furnizare a scannerelor și, incepand de anul viitor, intreaga strategie și implementare a scannerelor in punctele de trecere a frontierei să poată avea loc. De asemenea, achiziționarea unui număr de peste 2000 de sigilii electronice a mărfurilor pe care le-am planificat in semestrul intai al anului viitor; de asemenea, pentru sistemul de e-Transport avem componenta de informații telemetrice. Ce sunt acestea? Informațiile care privesc coordonatele de timp și spațiu pentru a fi utilizate in detectarea riscului de fraudă fiscală. De asemenea, discutăm de incărcarea in sistemul informatic al Ministerului de Finanțe a informațiilor care privesc situațiile financiare și operațiunile contabile in așa-zisul sistem informatic SAF-T, deci cu data de 1 iulie intenționăm ca aceste situații financiare să fie incărcate in acest sistem informatic special al Ministerului de Finanțe. Și, desigur, aici, pe linia de infracționalitate economică financiară, probabil in cursul săptămanii viitoare, proiectul de lege va fi finalizat și va fi prezentat de către inițiatori, fiind un pachet destul de complex care privește digitalizarea ANAF, dar și reorganizarea sa. Vom veni cu un alt plan de măsuri distinct, care va pune bazele unei noi structuri funcționale a ANAF-ului, incat să putem să avem un sistem de combatere a evaziunii fiscale pe măsura fenomenului. Este un flagel in momentul de față, cu care ne luptăm și incercăm să găsim cele mai bune soluții pentru ca să controlăm cat mai bine fenomenul de evaziune fiscală. Și spuneam de cel de-al doilea palier de măsuri care va insemna reorganizarea ANAF, care, de asemenea, are ca și obiectiv general o consolidare a capacității instituționale pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală. Este o strategie coerentă și sperăm să și dea rezultatul dorite și așteptate de noi toții pentru că, vedeți, o performanță mai puțin bună in domeniul colectării veniturilor duce la aceste subfinanțări ale serviciilor publice in momentul de față.
Reporter: Cand spuneți reorganizare ANAF, aveți de gand să ii dați afară pe acei șefi din ANAF, vicii din ANAF sau poate cei care lucrează la vămi? Avem și această informație, pe surse, că ar urma să fie concediați o serie de oameni care nu și-au făcut treaba.
Marcel Boloş: Eu zic că să așteptați puțin momentul la care vom prezenta planul de reorganizare al ANAF, in care veți vedea modificări de substanță pe care le vom propune, obiectivul final fiind acela de a fi ANAF mai puternic in combaterea fenomenului de evaziune fiscală și o colectare cat mai bună a veniturilor la bugetul de stat. Dar vă spun că este... atat pot să vă spun: că este o modificare de substanță, cu impact pe termen lung asupra modului in care va funcționa ANAF in Romania, fiind cea mai importantă instituție a statului de care depind de finanțare a tuturor serviciilor publice din Romania.
Reporter: Și vorbeați de scannerele din vămi. Dacă ne puteți spune, vor fi acestea sau o parte din ele funcționale de la sfarșitul acestui an, pentru că acum este cel mai mult trafic, vin și sărbătorile?
Marcel Boloş: Am spus că ne-am luat două angajamente primul că vom avea contractul de furnizare a scannerelor incheiat pană la sfarșitul anului și al doilea angajament că cel tarziu in trimestrul intai al anului viitor vom avea scannere funcționale. Nu putem toate să... Ar fi absurd să spun că toate cele 26 de scannere le vom avea in trimestrul intai. Ele sunt echipamente care au nevoie inclusiv de construcții speciale, amplasamente de teren, racord la rețeaua de energie electrică. Deci toate acestea sunt lucruri pe care m-am implicat și mă implic personal pentru a fi rezolvate și a ajunge și in cele din urmă să combatem fenomenul de contrabandă și evaziune fiscală in punctele de trecere a frontierei. Dar anul 2024 va fi anul digitalizării și al reformării in profunzime a instituțiilor care aduc bani statului roman.
Reporter: Şi cu toate acestea, anul 2024 este un an destul de complicat. Trebuie să creșteți anumite salarii. Aveți două majorări de pensii care trebuie să fie aplicate tot in 2024. Știm că aţi fost destul de clar in coaliție spunand că deocamdată nu avem aceste fonduri necesare. Dacă ați realizat și un calcul pană acum, știm că nu e gata legea bugetului, dar estimativ, de cați bani ar avea Romania nevoie in plus pentru a susține toate aceste creșteri?
Marcel Boloş: Dar aceste sume sunt cunoscute in spațiul public și au fost menționate și in proiectul de lege și in avizele care le-a dat Ministerul Finanțelor. Sunt cei 15 miliarde de lei pe care i-am bugetat și cei 10 miliarde de lei care sunt necesari cu data de 1 septembrie. Şi am mai precizat că aceste măsuri care privesc digitalizarea și mai buna colectare a veniturilor așteptăm să vedem care va fi impactul bugetar al acestora. Avem iarăși un impact bugetar pe care il așteptăm de la Legea 296, cu măsurile fiscale care sunt intrate in vigoare și de abia după aceea trebuie să gandim eventualele strategii necesare pentru sustenabilitatea acestor drepturi de asistență socială pe care toată lumea le acceptă, le recunoaște, le susține și noi avem această misiune grea, a Ministerului de Finanțe pentru ca să ne mobilizăm și să putem să aducem banii, cat mai mulți, la bugetul de stat.
Reporter: Tot in spațiul public era vehiculată suma de 98 de miliarde de lei.
Marcel Boloş: Nu cunosc această sumă, nu-mi sună cunoscută, am precizat...
Reporter: Suplimentar.
Marcel Boloş: Am precizat care este impactul bugetar pentru anul 2024 și ulterior, pentru anii 2025, 2026, 2027 și, sigur, pregătirea noastră ca minister al finanțelor, pentru ca să derulăm toate măsurile posibile incat să obținem maximum din ceea ce inseamnă incasarea de venituri la bugetul de stat. Rămane de văzut impactul bugetar. Eu zic să avem răbdare și nu trebuie să ne hazardăm in sume care ar rezulta de pe urma digitalizării, de pe urma mai bune colectări, ci dimpotrivă, să facem toate demersurile și vedeți că acest lucru se și intamplă, incat aceste măsuri să fie puse in aplicare și să vedem care este impactul bugetar al acestora şi ce trebuie, dacă va mai fi necesar, să facem in continuare pentru sustenabilitatea acestor drepturi.
Reporter: Vă mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, o analiză făcută de Ministerul Finanțelor arată că in 2027 datoria publică ajunge la aproape 57% din PIB. Asta inseamnă inghețări de pensii, de salarii și alte cheltuieli. Vorbiți-ne puțin despre ce măsuri vor fi luate intr-un astfel de context.
Marcel Boloş: Aceste proiecții bugetare trebuie să le realizăm, intrucat suntem obligați, conform cadrului bugetar european. Sigur, ținta de deficit bugetar aduce cu sine și o creștere a datoriei publice. Acest lucru este de la sine ințeles. Eu cred că este prematur. Deocamdată suntem sub 50% datorie publică in PIB și să putem duce la bun sfarșit și să punem in aplicare toate mecanismele acestea pe care le-am menționat pentru digitalizare și pentru combaterea evaziunii fiscale și, in acest fel, să putem lua progresiv măsurile necesare pentru ca să putem asigura sustenabilitatea cheltuielilor statului roman.
Reporter: Domnule ministru, dar de unde veți lua 1,8% din Produsul Intern Brut in 2025, după anul electoral ca să plătiți pensiile? Nu mai vorbim despre majorările salariale.
Marcel Boloş: Ne uităm la Planul Național de Redresare și Reziliență, care ne spune foarte clar care este ținta noastră de creștere de venituri fiscale ca urmare a modificărilor care se aduc Codului Fiscal și in jalonul 207 spune că trebuie să ajungem la un impact bugetar de 2% din PIB. Să vedem la momentul potrivit care va fi pachetul de măsuri și dacă mai e necesar, pentru că, repet, deocamdată suntem in etapa in care așteptăm impactul bugetar pentru Legea 296, care este in vigoare, și mai așteptăm impact bugetar de la măsurile de digitalizare și o mai bună colectare și după ce această strategie o avem implementată, vedem ce mai este de făcut pe parcurs. Eu sunt adeptul măsurilor pas cu pas și de văzut impactul bugetar. Cert este că avem un potențial fiscal care este dat de ponderea veniturilor fiscale in PIB, 27%, știm cu toți acest lucru, avem această pondere a veniturilor fiscale in PIB și dacă media europeană este de peste 35%, din acest gap ne dăm seama că există loc, trebuie insă văzut, cum am spus, ce impact bugetar vom avea din cele trei categorii de măsuri pe care le-am menționat.
Reporter: Comisia Europeană spunea in raportul de țară că din aceste noi taxe, doar 0,9% din PIB o să obținem. Și aș vrea să vă rog să ne spuneți cat obținem din evaziune, din combaterea evaziunii.
Marcel Boloş: De-a lungul timpului s-a făcut tot felul de estimări și a fost un fel de hazard al estimărilor cați bani aducem din evaziunea fiscală, cați bani aducem din digitalizare, cați bani aducem din mai buna colectare a veniturilor bugetare. Eu vă propun să gandim mecanismul bugetar pentru evidența acestor venituri suplimentare, pe care le aducem la buget din aceste tipuri de măsuri gandite și de la acea evidență clară, pe care o vom avea-o pentru anul 2024, mai apoi să putem face simulări și previziuni care stau la baza deciziilor guvernamentale. Nu m-aș hazarda să spun cat vom aduce din evaziune. Ar fi total neserios din partea mea să mă angajez in astfel de sume. Prefer să punem la punct acest mecanism de execuție bugetară, de evidență bugetară, și mai apoi, cu cifrele in față, să putem gandi strategii de continuare a combaterii evaziunii fiscale și de văzut ce este de făcut din punct de vedere al deciziilor guvernamentale.
Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se mai intamplă cu acea propunere, acel proiect prin care cei care ii denunță pe evazioniștii fiscali să primească un procent din prejudiciu? Nu s-a luat o decizie in coaliție? Marcel Boloş: Dar intai de toate, s-a ințeles greșit că ar fi vorba de turnători și delaționiști. Nu este vorba despre așa ceva. Este un model american și, dacă vreți, cu inspirație din modelul german, in care s-au pus in implementare, operaționalizare, mecanisme de avertizare a integrității fiscale anonime, in care statele au obținut mulți bani de pe urma acestor mecanisme. Este exclus și o tampenie această chestiune cu delațiunea și cu turnătoria. Eu il văd ca un instrument extrem de serios pentru ca cei care au astfel de informații, dar și... Spre exemplu, in Grecia sunt sisteme informatice prin care poți verifica dacă bonul tău fiscal este emis de către o casă de marcat care este conectată la sistemul electronic național sau poți verifica dacă codul de bare al facturii este emis din sistemul electronic e-Factura. Este un mecanism extraordinar care ajută statul și m-aș bucura să il putem implementa, pentru ca prin toate aceste măsuri să nu se creeze circuite paralele prin care noi, deși implementăm măsura de e-Factură, totuși, in paralel sunt circuite care evită sau, mă rog, prin intermediul căreia se evită sistemul de e-Factură, pentru ca apoi, odată cu aceasta, să nu se plătească impozitele și taxele datorate bugetului. Ce pot să vă spun clar că de la momentul la care vom avea e-Factura implementată și de la momentul la care Romania va avea SAF-T-ul, sistemul informatic pentru situațiile financiare operaționalizat, cu siguranță in următorii ani diminuarea fenomenului de evaziune fiscală se va vedea cu ochiul liber. Așa că, intr-o problemă extrem de serioasă, cum este cea de evaziune fiscală, avem nevoie de o strategie serioasă și de un pachet de măsuri coerente in care Romania să aibă de caștigat. Avem de finanțat servicii publice, marile servicii publice educație, sănătate, asistența și protecția socială și nu ne putem juca cu aceste fenomene care, pană la urmă, anulează tot efortul pe care il face statul pentru colectarea banilor. Deci sunt adeptul acestui mecanism, acestui instrument informatic. Am spus Statele Unite, am spus Germania il folosește. Să vedeți cat de eficient este pentru statul german un astfel de instrument. Am toate detaliile acestui mecanism. Franța il folosește, Canada, Australia, sunt toate state care și-au creat mecanisme și instrumente specifice ca să-și adune banii la buget. E de datoria noastră să avem intreg pachetul de măsuri gandit, incat să ne colectăm cat mai bine banii bugetului de stat. Nu avem treabă cu delațiunea și cu turnătoria. Mi-a venit să rad cand am văzut aceste lucruri care sunt, mă rog, duse intr-un ridicol de neexplicat.
Reporter: O ultimă intrebare aș mai avea, bani pentru majorările salariilor pentru profesori mai sunt la buget pentru că la 1 ianuarie ar trebui să primească acele majorări promise?
Marcel Boloş: Stați să vedem proiectul de buget pentru anul 2024 și la vremea aceea vom discuta. Deocamdată, v-am spus, noi discutăm de simulări pentru care nu avem o bază de dată certă din cel puțin trei lucruri, nu? Avem Legea nr. 296, o mai repet incă o dată, privind măsurile fiscal-bugetare, avem implementarea măsurilor de digitalizare și mai avem cea de-a treia măsură, cea care privește combaterea evaziunii fiscale și aici va trebui să vedem sumele estimate și cum gandim mecanismul de evidență bugetară și execuție bugetară pentru ca să putem urmări aceste sume și să le putem cuantifica in mod corespunzător, pentru că de ele depind deciziile guvernamentale.
Reporter: Bună ziua! M-aș intoarce puțin la măsura despre care vorbeați puțin mai devreme și pe care ați anunțat-o exclusiv la Observator. Ați discutat cu partenerii din coaliție despre această măsură?
Marcel Boloş: V-am spus că am modelul nemțesc și cel din Statele Unite care se practică in cele două state cu performanță financiară și fiscală bună. In momentul in care le avem definitivate in Ministerul de Finanțe, voi merge cu această propunere in coaliție, dar nici nu trebuie să ne temem de astfel de instrumente care nu fac altceva decat să ajute statul roman. Pană la urmă, trebuie să ne hotăram: ori avem toate parghiile necesare pentru a combate fenomenul de evaziune fiscală, ori... dar spunem că, de fapt, combatem evaziunea fiscală, dar nu facem nimic. Nu, nu sunt adeptul acestui lucru, mai ales, suntem in fața unei responsabilități atat de mari de a asigura resurse din buget pentru marile servicii publice și pentru drepturile de asistență socială. Cu așa ceva nu este de joacă și datoria Ministerului de Finanțe este ca să găsească tot instrumentarul necesar și toate parghiile necesare pentru ca să fie ANAF-ul cat mai puternic in combaterea evaziunii fiscale. Aici nu este de joacă. Și, in calitatea mea de ministru al finanțelor și responsabilitatea pe care o am, am datoria să identific toate parghiile necesare pentru a fi cat mai bine pregătiți pentru un astfel de demers de la care nu fac rabat, atat in ceea ce privește consolidarea capacității instituționale a ANAF-ului. Nu trebuie să ne reproșeze nimeni că am stat neputincioși și n-am făcut nimic pentru combaterea evaziunii fiscale, cum nu trebuie să ne reproșeze nimeni că n-am făcut digitalizare. Ba da, am făcut și rezultatele le vom vedea pe măsură ce le vom implementa și de aceea am gandit și gandim toate parghiile necesare. Ce au făcut alte state membre bun in domeniu avem datoria să preluăm și sigur, cum am spus, deciziile guvernamentale sunt de mare responsabilitate pentru cei care au așteptări de la noi in privința drepturilor de asistență socială sau pentru tot ceea ce inseamnă investițiile statului roman.
Reporter: Susțineți reducerea taxării pe muncă?
Marcel Boloş: Eu nu aș putea vorbi, nu aș vrea să mă pronunț...
Reporter: Vorbim despre o mai mare colectare la buget.
Marcel Boloş: N-aș vrea să mă pronunț asupra elementelor de politică fiscală și sigur că imi doresc să avem o sarcină in ceea ce privește contribuția la asigurări și la asigurările sociale și taxarea muncii cat mai suportabilă pentru oameni. Dar aici deciziile trebuie luate după ce vedem cum evoluează impactul bugetar la cele trei categorii de măsuri pe care le-am menționat.
Reporter: O propunere venită din partea sindicaliștilor ar fi ca anul viitor angajații plătiți cu salariul minim să fie exceptați de la plata impozitului pe venit de 10%. Ce ar insemna asta in contextul in care nici cei 200 lei scutiți de taxe , dacă acea măsură nu se va introduce?
Marcel Boloş: Nu am făcut o evaluare din acest punct de vedere, nu aș putea să dau un răspuns concludent. Și eu sunt rezervat in ceea ce privește modificările de politică fiscală pană cand nu vedem ce efect are ceea ce este in vigoare pe măsurile fiscal-bugetare și rezultatele pe care le obținem din digitalizare și combaterea evaziunii fiscale.
Reporter: Ce ar insemna impozitarea progresivă pentru țara noastră, pentru că știm că au fost recomandări și din partea Comisiei Europene, și din partea Băncii Mondiale?
Marcel Boloş: In raportul Băncii Mondiale avem recomandările pe care ni le-au formulat, respectiv cele privind impozitarea progresivă, cele privind cota unică de TVA, cele care privesc unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Nu mă pronunț asupra acestor lucruri pană cand nu vedem ce se intamplă cu măsurile pe care le-am luat deja. Ar insemna un hazard și un lucru care pentru oamenii de afaceri și pentru mediul de afaceri, dar și pentru populație cred că nimeni acum nu iși dorește o schimbare a politicii fiscale. Să avem chibzuința și ințelepciunea necesară să răbdăm, să vedem, să avem răbdarea necesară pentru a vedea impactul măsurilor pe care le-am luat.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne intoarcem puțin la problema datoriei publice, pentru că unii specialiști cu care am stat de vorbă spun că există riscul să depășească 50% chiar și anul ăsta. Aș vrea să vă intreb dacă credeți că există acest risc.
Marcel Boloş: Nu există acest risc. Cel puțin din simulările noastre, nu există acest risc in acest an. Cum am spus, nivelul de deficit bugetar influențează, are impact direct pe datoria publică și, sigur, de aici decurg și celelalte consecințe cu costurile cu dobanda. Dar trebuie prudență in astfel de estimări, nu știu pe ce se bazează. Repet, totul depinde de noi cum gestionăm cheltuielile, cum avem incasările la buget, cum combatem evaziunea fiscală, cum gestionăm practic resursele statului intr-o perioadă de timp destul de complicată pentru buget și pentru sustenabilitatea finanțelor publice ale Romaniei.
Reporter: Deci, pană la finalul anului ințeleg că nu vă așteptați la cheltuieli mai mari decat pană acum?
Marcel Boloş: Nu cred. Nu este cazul unei astfel de situații.
Reporter: Bună ziua. Sunteți in plină construcție a bugetului pe anul viitor. Vreau să vă intreb pe ce deficit bugetar construiți acest buget?
Marcel Boloş: Aici, noi avem un program de convergență bugetară, nu? De convergență asumată in relația cu Comisia Europeană - il știm cu toții: 4,4% din PIB, 3% incepand cu anul 2024. Insă ce vreau să spun, că sunt țări precum, mă rog, inclusiv Franța este in această situație, in care au deviații de la programul de convergență bugetar şi incă un pic de răbdare pană cand definitivăm proiectul de buget pentru a avea o imagine clară asupra țintei de deficit bugetar cu care ne angajăm pentru anul viitor. Avem această componentă de venituri.
Reporter: Ați discutat de principiu, pentru că știm că dacă vom depăși această țintă de 4,4%, trebuie să avem acceptul autorităţilor europene.
Marcel Boloş: Cred că toate țările care vor avea această deviație in perioada de timp următoare de la ținta de deficit bugetar vor trece printr-o ajustare a programelor de convergență.
Reporter: Ce inseamnă această ajustare? Cine trebuie să /.../
Marcel Boloş: Adică pornind de la realitatea anului 2023, se gandește programul de convergență bugetară, adică ce traiectorie de deficit vei avea in următorii ani pentru ca să ajungem in coordonatele angajamentelor față de Comisia Europeană.
Reporter: E de competența Comisiei Europene să acorde această nouă ajustare, acest nou plan?
Marcel Boloş: Da
Reporter: Deja discutați cu oficialii europeni?
Marcel Boloş: Este prematur. Discuțiile incep in momentul in care avem definitivat deficitul bugetar pentru anul 2023. Deci asta se va intampla in primăvara anului următor și de atunci incolo.
Reporter: Bun, dar bănuiesc că in legea bugetului pentru anul viitor, pe care vreți să o treceți pană la finalul acestui an, trebuie să știm deja care este deficitul pe care...
Marcel Boloş: Aceasta vă spuneam, că vom afla in curand ținta de deficit bugetar care va fi in bugetul de stat pentru anul 2024, asumată prin legea bugetului de stat.
Reporter: In ceea ce privește avertizorii fiscali, la ce procent din contravaloarea fraudei adusă statului roman vă gandiți?
Marcel Boloş: N-aș mai vrea să dau detalii despre mecanism. Lăsați-mă să il pot gandi, să nu-l pierdem, că vedeți, deja in spațiul public s-a spus că este delațiune, că este... tot felul de amuzamente pe această temă și un instrument atat de prețios pentru țara noastră să-l pierdem printre degete din ințelegerea greșită și ducerea in ridicol a unui lucru atat de serios...
Reporter: Dar ar urma să fie o pagină de internet specială...
Marcel Boloş: .. sau o aplicație pe telefonul mobil in care chiar dvs. să verificați autenticitatea unui bon fiscal. Ce ziceți de acest lucru? Ca roman, ați face acest lucru? Ați verifica cu o aplicație pe telefonul mobil dacă un bon fiscal este autentic sau nu, pe care vi l-a eliberat pentru produsele pe care le consumați? Ați face acest lucru?
Reporter: Această aplicație, care sună foarte bine, cand ar putea fi disponibilă? Spuneți că definitivați legea care va fi inclusă in pachetul...
Marcel Boloş: Lăsați-mă să pot să gandesc și să maturizăm acest concept şi v-am intrebat, din curiozitate, dacă, in calitate de roman, ați verifica autenticitatea unui bon fiscal cu o aplicație pe care Ministerul de Finanțe v-ar pune-o la dispoziție şi ce aţi decide in pasul următor, dacă ați vedea că bonul fiscal nu este unul fiscalizat? In calitate de roman vă intreb.
Reporter: In calitate de roman, da.
Marcel Boloş: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Aș reveni la informarea pe care ați făcut-o astăzi in guvern legată de digitalizare. Spuneați că este una dintre cele trei componente in care incercați, prin care incercați să strangeți bani la buget. Există acest proiect de digitalizare a Fiscului. Spuneați că doriți deblocarea. A existat un proiect cu Banca Mondială, zeci de milioane de euro la care statul a dat cu piciorul, a anulat tot acel proiect. Acum ați pus in dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență, a și fost la un moment dat pe agendă săptămana trecută, cred, pe agenda guvernului, dar a fost retras. Este in consultare publică. Digitalizarea Fiscului sub aripa SRI. Sunt componentele de securitate națională care vor fi realizate de Regia Autonomă a SRI-ului, Rasirom, securitate cibernetică tot de SRI. De ce această tutelă a SRI pentru digitalizarea atator sisteme informatice cu date personale ale cetățenilor, in condițiile in care SRI are, prin legea de funcționare, colectarea de date?
Marcel Boloş: Componentele acestea de sisteme informatice care sunt de securitate națională au fost definite de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar entitatea statului competentă pentru gestionarea unor astfel de sisteme informatice și a unor astfel de situații este Rasirom. Este componentă de securitate națională, pentru că privește in principal combaterea fraudei și mecanismele prin care statul roman combate frauda. Vă dați seama ce ar insemna ca aceste mecanisme să fie cunoscute de toți interesați in domeniu, incat noi, din combaterea fraudei, să ne trezim că suntem răpuși de fraudă. Vedeți, sunt lucruri...
Reporter: Anterior nu s-a pus deloc problema implicării SRI in tot acest proiect.
Marcel Boloş: Pentru că n-a fost vorba de componenta de securitate națională, care a fost declarată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. N-am avut niciodată această componentă ca fiind de securitate națională. S-au făcut cațiva pași importanți, a fost declarată partea aceasta de sisteme informatice ca fiind de securitate națională. Acum, din nou, mecanismele de implementare sunt definite prin actele normative, care așteptăm să fie aprobate, şi haideți, după 30 de ani de la Revoluție, mai mult de 30 de ani de la Revoluție, să pornim acest proiect care este de interes național. Nu vrem să fim răpuși de fraudă, vrem să combatem frauda și să putem să asigurăm o cat mai bună colectare a veniturilor la buget. Așa că este responsabilitatea Guvernului să facă tot ce crede că este necesar pentru ca banii să vină la buget și nu să fie, prin toate mecanismele de optimizări fiscale și de evitare a plății impozitelor și taxelor, să fim primii in Uniunea Europeană pentru clasament și pentru indicatorii de evaziune fiscală.
Reporter: Proiectul, ați spus, valorează 100 sau va fi in valoare...
Marcel Boloş: Da, 100 de milioane de euro. Sunt bani alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu este un secret bugetul proiectului, dar, avand in vedere beneficiile pe care le are un astfel de proiect, de la simplul modul de fraudă pentru sistemul electronic de facturare, care iți descoperă anomaliile și pe cei care nu inregistrează aceste operațiuni pentru plata impozitelor și taxelor, este un mare pas. Gandiți-vă ce inseamnă, simplu, un inspector de inspecție fiscală să meargă să răsfoiască facturile la un contribuabil versus stă in fața calculatorului și-i vede toate, evidența contabilă și facturile și decide dacă a respectat legea in privința plății impozitelor și taxelor. Este un mare pas și eu sper ca să il putem trece cu bine incat Romania să intre intr-o nouă paradigmă incepand cu 1 ianuarie 2024. Dacă imi doresc ceva pentru țară și pentru ceea ce inseamnă combaterea evaziunii fiscale, este ca de la 1 ianuarie 2024 să avem factura electronică in vigoare de la 1 iulie in sistemul informatic care inregistrează situațiile financiare, SAF-T ii spune in limbajul de specialitate, să putem vedea inregistrările in contabilitate și apoi să avem managementul riscului de fraudă, care nu mai depinde de decizia unui individ, ci depinde de o strategie clară pe care o avem cu ajutorul digitalizării și o să vedeți rezultatele după ce aceste decizii au fost implementate. Va fi o schimbare importantă pentru țara noastră.
Reporter: Cand ar urma să devină operațional acest sistem?
Marcel Boloş: 1 ianuarie 2024 va fi momentul de la care factura electronică este in vigoare.
Reporter: Nu, eu mă refer la proiectul de 100 de milioane euro.
Marcel Boloş: Cel de 100 de milioane de euro este cu două componente: centrul de date și, cum să-i spun, aplicațiile informatice care sunt grupate, sunt 56 de aplicații informatice, din care noi le-am devansat pe cele care sunt mai importante pentru statul roman și acestea incercăm să le facem operaționale, pentru că degeaba avem factura electronică fără modulul de fraudă, ca să și obținem rezultatele pe care le urmărim. Casele de marcat electronic au stat acolo incă din anul 2020, dinainte de 2020, de cand tot conectăm casele de marcat fiscale. Şi ce facem cu ele, cu informațiile respective? Avem volume de big data și ne uităm la ele. Nu cred că asta e rostul statului roman, să aibă volume de big data și să nu facă nimic cu ele. Sigur că aceasta este bucuria celor care fraudează, ca statul roman să fie neputincios și să se uite la volumele de big data cum nu lucrează. Nu cred că ăsta este rostul statului, ci rostul statului este ca aceste volume de big data să fie folosite pentru a combate evaziunea fiscală. Asta este realitatea, nu pot să vă spun altceva.
Reporter: O ultimă intrebare. Este legată de intalnirile cu UiPath, conducerea UiPath, s-a intalnit și premierul, v-a recomandat și dvs. să vă intalniți cu dl. Dineș, şi chiar a anunțat premierul că vom folosi sistemele, automatizarea, softurile UiPath la ANAF.
Marcel Boloş: Vom folosi acele sisteme informatice care dau cele mai bune rezultate pentru combaterea evaziunii fiscale.
Reporter: Dar aţi agreat ceva? Există ceva?
Marcel Boloş: Dar pot să vă spun dacă este componentă de securitate națională? Ce pot să vă spun cu adevărat este că vom folosi acele sisteme informatice care sunt cele mai bune pentru statul roman. Este vorba de un moment de răscruce pentru digitalizare. Digitalizarea nu inseamnă, repet, că am operaționalizat sistemul de factură electronică și după aceea stăm și ne uităm la volumele de big data neputincioși. Nu! Inseamnă ca aceste volume de big data să fie corelate incat să putem să știm in fiecare moment care este lanțul de distribuție a unui contribuabil, ce furnizor are, unde iși desface marfa. Nu că ne-ar interesa activitatea economică, ci pentru a detecta din timp riscul de fraudă fiscală și a acționa in mod corespunzător. A trecut vremea cand inspecția antifraudă fiscală sau va trece vremea cand inspecția antifraudă fiscală merge pe teren și după ureche face toate aceste inspecții, care dau și rezultatele pe care le vedeți.
Reporter: Eu incerc să vă intreb dacă există un acord concret intre guvern și UiPath, pentru că eram curios dacă va fi o licitație sau dacă e ceva pro bono...
Marcel Boloş: Este lege in domeniu. Ordonanța 114 din, să-mi aduc bine aminte, din 2006, spune foarte clar procedurile de achiziție publică care se parcurg pentru astfel de situații, nu este in niciun caz atributul Ministerului de Finanțe și legea va fi respectată pentru implementarea acestor componente de securitate națională.
Reporter: Două intrebări scurte și simple. Pană in acest moment, cați bani am scos concret din Fondul de rezervă?
Marcel Boloş: Astăzi am scos 13,6 și inainte 9 miliarde.
Reporter: Și la inceputul anului, necesarul nostru de imprumut cat era și după ce am crescut deficitul, la cat am ajuns?
Marcel Boloş: 160 de miliarde și am crescut la 180.
Reporter: Deci 20 de miliarde suplimentar.
Marcel Boloş: Da.
Reporter: Vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, domnule ministru pentru răbdarea cu care aţi dat toate detaliile solicitate, astăzi, la această sesiune de informare publică. Vreau să mai aduc și eu in discuție două decizii luate astăzi in ședința de guvern. Este vorba despre un ajutor social pentru persoanele evacuate din Fașia Gaza de la declanșarea conflictului din regiune. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pană in clipa asta ar fi vorba de 249 de persoane, un lot de 12 persoane, două familii au fost evacuate chiar aseară din Fașia Gaza, prin Egipt, și urmează să ajungă in Romania. Ei bine, pentru toate aceste persoane, vreme de patru luni de zile, incepand de la 1 decembrie anul acesta, deci pană in martie, inclusiv, 2024, se va acorda un pachet de susținere de reintegrare sau integrare socială, care constă in 600 lei pe persoană pe lună pentru hrană și 2.000 lei pentru cazare și cheltuielile aferente pentru familiile de pană in cinci persoane sau 3.000 lei lunar pentru cazarea familiilor de peste cinci persoane.
Și pentru că am menționat 1 decembrie, de asemenea, Guvernul a luat astăzi măsuri pentru autoritățile locale și pentru Ministerul Apărării Naționale, pentru ca evenimentele care vor marca Ziua noastră Națională să se desfășoare fără nicio problemă din punct de vedere al susținerii financiare. Este vorba inclusiv despre o serie de evenimente internaționale coordonate de Institutul Cultural Roman. Vă readuc aminte, o să urmeze un comunicat de presă cu detaliile alocărilor financiare decise astăzi prin hotărare de guvern in ședința Executivului. Vă stau la dispoziție dacă aveți intrebări. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! In privința acestor ajutoare pe care le acordăm cetățenilor romani din Fașia Gaza, care este perioada de timp și suma totală pe toată această perioadă pe care o acordă Guvernul?
Mihai Constantin: Două mici observații: este vorba despre toate persoanele evacuate, este vorba de cetățeni cu dublă cetățenie, inclusiv romană, dar și familiile lor, indiferent dacă au sau nu cetățenia romană. In prezent, după cum spuneam, 249 de persoane. Patru luni de zile incepand cu decembrie, şi v-am dat și tarifele. Cred că este o mică aritmetică ca să aflăm bugetul final care va fi pană in martie 2024. 249 ori 600...
Reporter: O să facem calculele. Tot in privința acestor cetățeni, dar și familiile lor, are guvernul in calcul să adopte și alte măsuri, poate programe de sprijin, programe de integrare?
Mihai Constantin: Aceste măsuri decise astăzi fac parte dintr-un program de sprijin și de integrare, iar in funcție de evoluția lucrurilor se vor lua decizii mai aproape de perioada de expirare a acestui pachet de sprijin. El, de altfel, se desfășoară din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, printr-o coordonare cu inspectoratele județene de asistență socială, care au un dialog permanent cu aceste persoane pentru a le identifica dorințele și necesitățile in perioada următoare.
Reporter: Mulţumesc.
Mihai Constantin: Şi eu mulțumesc. Pe acest fundal de lucru, aș putea zice, vă mulțumesc foarte mult și să ne revedem sănătoși.
Sursa: Guvernul României
