Mesaj al Ministrei Culturii, doamna Ioana Ciocan de Ziua Mondială a Limbii Romani:
„Fiecare limbă poartă cu ea o lume. Povești de familie, amintiri, cântece, tradiții și feluri de a înțelege viața, transmise de la o generație la alta. Limba romani face parte din această bogăție culturală pe care România are datoria să o cunoască, să o respecte și să o păstreze vie.
În 2015, UNESCO a proclamat ziua de 5 noiembrie drept Ziua Mondială a Limbii Romani, pentru a atrage atenția asupra importanței protejării și promovării sale.
Pe 26 octombrie, prima mea vizită oficială în calitate de ministră a Culturii m-a dus la Studiourile Ferentari, la un spectacol construit de copii, adolescenți și tineri care, prin teatru, își spun poveștile și vorbesc despre lumea în care trăiesc. Am văzut câtă energie, creativitate și încredere pot crește atunci când cineva le oferă o șansă și îi ascultă.
M-a bucurat faptul că Festivalul Internațional de Teatru Rom KATHE, AKANA!, în cadrul căruia s-a desfășurat și spectacolul „Showcase SF 2026”, a beneficiat de finanțarea Ministerului Culturii prin Programul Proiecte Prioritare și am plecat de acolo cu gândul că avem încă multe de făcut pentru ca fiecare copil să se simtă parte din viața culturală a acestei țări, indiferent de comunitatea din care provine sau de cartierul în care crește.
Limba romani are în spate o istorie lungă, în care cultura și tradițiile au supraviețuit unor perioade de persecuție, marginalizare și discriminare. Este o limbă vorbită de generații de oameni care au contribuit și continuă să contribuie la cultura României. Merită să fie auzită în școli, pe scenă, în literatură, în muzică și în spațiul public.
Mi-aș dori ca tot mai mulți copii romi să aibă posibilitatea de a-și învăța și folosi limba maternă, să-și cunoască istoria și să crească având încredere în propria identitate. Iar cultura romă să fie tot mai prezentă în instituțiile și în proiectele culturale pe care le susținem.
Cred că respectul dintre comunități începe și din curiozitatea de a ne cunoaște unii pe ceilalți. Din disponibilitatea de a asculta povești diferite de ale noastre și de a le face loc în istoria pe care o construim împreună.
De Ziua Mondială a Limbii Romani, le transmit aprecierea mea tuturor celor care o vorbesc, o predau, scriu și creează în această limbă și o duc mai departe.
La mulți ani limbii romani și tuturor celor care o păstrează vie!”
Ioana Ciocan
Ministra Culturii
– – – – – – – – – – – – – – – – – –
Mesajo tar-i Ministra e Kulturaki, i raini i Ioana Ciocan k-o Mashkarthemutno Dives e Rromane Ćhibiako:
„Svaki ćhib phiravel iekhe saste sundalesa ai sikavel savorenqe iekh sasto sundal. Familiake paramicea, andegodimata, gilia, purane aceara ai dikhimata sikavindoi sar akhiarel pe o jivipen, si tradine mashkar po but generatzie. I romani ćhib si iekh kotor andar kadava kulturalikano barvalipen savestar i Rumunia si la o dutipen te janel les, te prinjarel les, te del les pakiv and te arakhel les jidvo.
And-o bersh 2015, o UNESCO krisiniardias o dives 5 Novembra te avel o Mashkarthemutno Dives e Rromane Ćhibiako, kash-te sikavel savorenqe so sherutno si te arakhel la and te vazdel la.
K-o 26 Oktobra, miro iekhto ofitzialo phiravipen sar ministra e kulturaki sas k-ol Ferentari Studiourea, te dikhau iekh teatroski buki kerdo e ćhavendar ai e ternendar save phenen, e teatrostar, lenqe paramicea ai mothon pala-o sundal kai jiven. Dikhlem sar dashti bariaren i zor, o ilo, o godiako phurdipen and i pakiv kana varekon del lenqe drom ai baht ai shunel len.
Loshailem so o Mashkarthemutno Festivalo e Rromenqe Teatrosko KATHE, AKANA!, kai kerdo pe vi i teatroski buki „Showcase SF 2026”, lias love tar-o Kulturako Ministero e Programostar Proiecte Prioritare ai teliardem katar godisarindoi so mai si amen but bukia te keras so svako ćhavo te akhiarel so si les rig and-o kulturalikano jivipen e themesko, bidikhindoi o khetanipen katar avel vai o than kai sas bariardo.
I rromani ćhib si la iekh anzardi historia, kai i kultura ai ol purane aceara oprejivde and-e but phare vahta, kana ol Rroma sas dikhle sar telutne, dine rigate, marde ai mudarde. Si iekh ćhib vakiardi but generatziatar manushenqe save kerden ai keren but laćhe bukia vash i Rumuniaki kultura. Si iekh ćhib kai si la molipen ai kai si t-avel shundi and-e shkole, and-o teatro, and-i literatura, and-i muzika ai and-e publikane thana.
Kamauas so sea po but ćhave shai te siklion ai te labiaren lenqi deiaki ćhib, te janen lenqi historia ai te bariaren dinindoi pakiv penqe etnikane identitetake. Thai i rromani kultura t-avel sea po but dikhli and-e institutzie ai and-e kulturalikane proiekturea savenqe das lenqe love.
Pakiau so i pakiv mashkar ol khetanimata astarel vi katar o kamipen te janas ai te prinjaras iekh avresa. Katar o putardipen te shunas paramicea verver amare paramicendar ai te keras lenqe than and-i historia ame vazdas la khetanes.
K-o Mashkarthemutno Dives e Rromane Ćhibiako, dau bari pakiv savorenqe save vakiaren Rromanes, sikliaren i Rromani ćhib, ramosaren and-i Rromani ćhib ai vazden i Rromani ćhib.
But bersha angle e rromane ćhibiake ai savorenqe save arakhen la jivdi!”
I Ioana Ciocan
I Ministra e Kulturaki
Traducere în limba romani: Conf. dr. Delia Grigore, coordonatoarea Programului de Studiu Limba și Literatura Rromani al Universității din București
Sursă: Ministerul Culturii
